218,930 matches
-
Balcicul nu a creat, asemenea mișcării de la Baia Mare, o stilistică unitară într-o tematică diversificată și nu și-a extins aria de interes dincolo de orizontul artei noastre - el manifestîndu-se invers, prin monotematism și printr-o mare diversitate a expresiei -, acest spațiu a creat o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului artistic și a devenit, sub presiunea unor energii iraționale, probă obligatorie pentru buna funcționare a resorturilor adînci ale actului de creație. Aici s-au verificat, de-a lungul
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Aurel Vasilescu ș.a.m.d. - relația cu Balcicul determină o anumită unitate interioară a picturii, o anumită continuitate a parametrilor de fucționare a creației, care fac inutile, ba chiar puțin ridicole, tentațiile plebee ale ierarhizării. V Balcicul devine, astfel, un spațiu al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru capacitatea de vibrație în fața naturii virgine a unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic, turistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute mult mai corect, mai nuanțat și, evident, mult mai convingător.
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
și cum să procedeze. Lituania.com se lansă oficial pe 5 noiembrie. Un baner cu rezoluție mare - DEMOCRAȚIA ADUCE DIVIDENDE MARI - se defășura în acompaniamentul a șaisprezece măsuri din Dansul vizitiilor și grăjdarilor din baletul Petrușka. Una lîngă alta, în spațiul de un albastru intens de dedesubtul banerului, erau o imagine în alb-negru Dinainte ("Vilniusul socialist"), înfățișînd fațadele găurite de obuze și teii măcelăriți de pe Gedimino Prospektas, și una în culori strălucitoare de După ("Vilniusul pieței libere"), în care se vedea un
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
ar putea fi socotită la rigoare ca un jurnal avînd ca obiect preponderent lectura!). într-un duh al "autenticității" împletite cu utopia, criticul nostru meditează la umplerea "golului" dintre viața "obiectivă" a operei și cea "subiectivă" a glosatorului său. Acest spațiu nul "dintre viața străzii și viața cărților, dintre existența cotidiană și pagina scrisă, dintre realitate și ficțiune" e ocupat îndeobște de jurnalele criticilor, care sînt, de facto, (auto)biografiile lor, scrieri ce, regretabil, apar subestimate de "codurile instituționalizate" ale profesiei
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
este scenografia, reală și virtuală, a lui Iulian Bălțătescu. Construcții simple, metalice, care se mută lejer și rapid de colo, dincolo, care alcătuiesc schematic piese de decor - un pat, un tron, o temniță etc. - care compun și recompun multitudini de spații în călătoria noastră. O călătorie înveșmîntată simplu, în costume neutre, ca hainele călugărilor pelerini, într-o cromatică de bejuri și nisipiuri, cu cortine din fîșii de pînze elastice care dau consistență și nasc volume pe scenă sau accesorii-simbol pentru costume
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
că-n lungul drum, timp vom avea, să spunem povești din fum, spre Canterbury domnul ne-nsoțească, iar căutarea să ne-o răsplătească, sîntem încredințați..." Nona Ciobanu alege cîteva povestiri, nuclee semnificative și repetitive, altele ce mută situațiile și relațiile în spații culturale diferite, fire narative și trasee inițiatice, de fapt, care să reveleze cam același peisaj uman, etern și nemodificat în esență. Scena se populează cu tîrgoveți, împărați, împărătese, vînzători, vrăjitoare, cavaleri, musulmani, tebani, regi, regine, în funcție de locuri și subiecte, fără
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
a fost nevoit să se obișnuiască cu noua etapă, de altfel strălucită, a destinului său de scriitor francez, de fapt de scriitor al lumii. îmi aduc aminte că-mi spunea că un creator nu se poate realiza plenar decât în spațiul care i-a dat naștere și că de aceea nu avea de gând să plece din țară. împrejurările l-au silit să o facă și, așa cum spune în fragmentul tradus, să se schimbe la rândul lui. în ce fel, sper
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
prins ceva, să fie cam tangențial. Cu puțină hărnicie și tenacitate se pot sistematiza, într-un timp relativ scurt, implicațiile și urmările teoretice ale genialei povestiri, în schimb, deschiderea lecturii, repoziționările ei ample și constante evoluează către o redimensionare a spațiului literaturii până la proporțiile unui... Univers. În Rescrierea postmodernă: perspective etice Tamara Cărăuș valorifică acest potențial al noii conștiințe literar borgesiene - începând cu "gradul zero" al rescrierii, continuând apoi cu versantul cel mai înalt, rescrierea postmodernă - plecând în demersul critic de la
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
J. M. Coetzee, Wild Sargasso Sea de Jean Rhys, Vineri sau Limburile Pacificului de Michel Tournier, Evanghelia după Isus Cristos de Jose Saramago etc. Rămâne în schimb impresia unui veritabil deism literar în care operele devin un pretext pentru reamenajarea spațiului critic saturat de prea multe experiențe. Argumentele sustenabile ale rescrierii postmoderne nu anulează reacțiile îndreptățite ale criticii moderne, ci coexistă cu acestea într-o aporie proteică pentru literatură. De aceea Efectul Menard Rescrierea postmodernă: perspective etice este o lucrare utilă
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
cum mă bucur de orice întâlnire cu poeți adevărați, tineri sau nu, cu poezia adevărată, care, cum se știe, n-are vârstă. C. P.: În poemul Parafă numiți cartea "semn scăzut". De ce? Iar în imaginea lirică a răstignirii pe "crucea spațiului și a timpului", geamătul se transformă în vers. De câtă luciditate e nevoie pentru a fi "convertit" acest calvar în poezie? N. C.: Din nou, nu doresc să speculez în jurul citatelor extrase din contextul unor poeme, ca și când ar conține cine știe ce
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
impact aparțin structurii întregului poem. Cu ce aș ridica interesul acestui interviu dacă aș menționa că "semn scăzut" face parte din poezia Parafă, dedicată lui Ion Barbu, în 1946, și scrisă oarecum în stilul lui? Sau că acea "cruce a spațiului și a timpului" a fost înlocuită cândva cu "axa x și axa y"? Câtă vreme nu sunt luate la lectură poemele înseși în care au fost încorporate, citatele "se veștejesc". Poate nu și unele, din sutele de metafore folosite, ca
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
aceea că înlătură orice viață contemplativă, nu concepe decât mișcarea, dar nimic nu convine, desigur, mai bine timpului său". În 1927, Fundoianu consideră, așadar, ideologia sovietică ce tindea - cum știm foarte bine astăzi - să controleze prin oficinele sale externe și spațiul cultural francez, în strânsă relație cu concepția sa mai largă despre ecuația literar-social, gândire liberă și structuri economice, libertate interioară și constrângeri venite din afară, dinspre doctrinele care, prin natura lor, sunt tentate să dicteze asupra comportamentului individual, subordonând până la
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
o "exporta" și în Occidentul capitalist, de pe poziții filosofice, în care latura afectivă nu poate avea decât o pondere secundară. Până la data când asista la Congresul parizian "pentru apărarea culturii", modelat după concepție comunist-stalinistă, el se exersase însă serios în spațiul unei gândiri de substanță existențialistă, redevabilă în speță rusului Leon Șestov, pentru care "evidențelor" gândirii raționale, categoriilor sale, trebuiau să i se opună "categoriile vieții". În eseul dedicat maestrului său în Conștiința nefericită, ce urma să apară în 1936, din
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
la nuanțări, luându-și drept unice călăuze viziunea leninistă încă agravată de stalinismul ce i-a urmat. Scriitorul e revoltat și dă replici severe tocmai acestui mod rigid-simplificator de a vedea lucrurile, așa cum îl poate constata în acțiunile Sovietelor în spațiul cultural. De acord că puterea sovietică ar fi rezolvat unele probleme de natură strict economică, el nu poate accepta evidența unor practici constrângătoare ce contrazic orice idee de libertate creatoare: Contradicția economică a burgheziei care-și aruncă mărfurile în mare
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
instituția" cronicii literare, care a avut pe meridianul nostru un rol "cu totul special" și căreia ar merita să i se consacre "o carte întreagă", al cărei producător s-ar afla cu siguranță "într-unul din punctele fierbinți ale analizei spațiului cultural autohton, a evoluției lui și a mentalităților care-l definesc", Ion Bogdan Lefter nu ezită a întoarce foaia. Ne asigură că a găsit calapodul cronicii "constrîngător", "prea îngust", aservit (de ce oare?) "clișeelor obligatorii ale evaluării". Suspiciunea ia o savuroasă
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
lovinescian, atacate pe vremuri precum "inconsecvențe" ale celui ce le-a inițiat, revin în actualitate nu numai ca un ceremonial lustral al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de "paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: " Fie că își dau ori nu seama
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
sau asupra lui Arghezi, a lui Marin Preda ori a mai-știu-eu-cui - fac un deserviciu obiectului adorației lor. Zgomotul controverselor indică existența unui interes viu, Ťfierbinteť, pe cînd surdina elogiului pios nu face decît să mențină marile figuri ale trecutului în spațiul rece al convenționalismului, în imperiul inert al clișeelor". Regretabil că exegetul nu se ocupă decît fugitiv de prima parte a perioadei pe care o tratează, cea a anilor 1960-1965, înfeudată încă, în amplă măsură, proletcultismului. Consemnînd circumstanța că "în acea
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Ťșef de școalăť în Universitatea clujeană, n-a dat cărți fundamentale și nici măcar - cum se spune - Ťde referințăť". Ochiul exegetului se oprește uneori parcă fortuit asupra măștii somatice, asupra comportării cîte unui coleg pentru a desprinde din ele sugestia unui "spațiu interior". Mondenitatea, elasticitatea, "charmul" nestrăin de "cochetărie" al lui Nicolae Manolescu nu alcătuiesc oare un pandant al extrovertirii sale funciare, sub forma freneticii deschideri spre actualitate, spre cronica literară care e o cale parcă predestinată de a trăi în lume
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
cu un alt prilej. Întorcându-ne la traseul parcurs de Eco, punctul de răscruce despre care aminteam este, desigur, anul 1980, când, cu Il nome della rosa (câștigător, printre altele, a râvnitului premiu Strega), asistăm la prima producere conștientă, în spațiul italian, a unui roman postmodern. Intențiile autorului devin și mai evidente o dată cu publicarea Marginaliilor și glosselor (...) Și, firesc, între aceste intenții aceleia de a delecta îi este acordată o atenție aparte. Atâta grijă pentru cititor nu poate fi, la urma
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
către cartoful putred, de la cântarea câinelui de sub pod până la contemplarea iubitei din starea ei de minune a lumii și până la stârv - el este pendulul nostru bucureștean de după al doilea război mondial." Cronicarului îi pare rău că, din rațiuni meschine de spațiu, nu poate continua să citeze din articolul admirabil al lui Radu Cosașu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
mod vital de apărarea valorilor naționale, nemaiavând timp de speculațiile autoreflexivității (aici o excepție notabilă este Gesturi de Emilian Galaicu-Păun), deși aceste speculații există pe unele mici porțiuni ale epicului. O simplă iluzie de audiență e traducerea romanului basarabean în spațiul sovietic: e vorba de cele mai multe ori de o literatură oportunistă, peste tot la fel în lagărul sovietic. Dar e la fel de adevărat că au fost traduse în rusă bune romane de Ion Druță, Aureliu Busuioc - prea puține însă din categoria cea
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
Ion Simuț În cele mai bune dintre textele sale, Radu Enescu (1925-1994) se desfășoară în spațiul filosofiei culturii. Avea asimilată o cultură filosofică esențială (în principal germană, de la Kant și Hegel la Jaspers și Heidegger) din perioada studenției sibiene și clujene, când i-a avut ca profesori și ca maeștri pe D. D. Roșca, Liviu Rusu
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
este punctul de vedere al autorului care poate fi acceptat sau contrazis de cititorii cărții. Dincolo de aceasta, Literatura, ce poveste! este o splendidă pledoarie pentru carte. Citind eseul lui Liviu Antonesei nu se poate să nu te simți atras de spațiul nesfîrșit al bibliotecii, să nu ți se facă dor de o plimbare cu privirea pe cotoarele atîtor cărți mai vechi sau mai noi, din care ai cules cîndva picături de înțelepciune sau care te așteaptă cu promisiunea descoperii de noi
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
o urgență furibundă, în mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui, troițe după troițe și așa mai departe. Victimile directe ale acestei adevărate hemoragii simbolice au fost, în primul rînd, spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]