5,095 matches
-
structură care se află în contrast cu ceea ce nu poate fi catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de eficiență în plan practic. Coexistența ideilor abstracte și a celor programatice, al căror caracter specific are rol practic, indică faptul că ideologia comportă o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Review (no. 65, 1971), 655. 14 Procedurile sunt indicate de Gerring după cum urmează: Voi sugera următorul set de proceduri: (1) construcția unei definiții minimale (sau de bază); (2) atingerea unei cât mai mari diferențieri posibile față de termenii vecini; și (3) specificitatea conceptuală" ("Ideology...", 979). 15 Capitolul de față a fost elaborat, sub forma unui studiu, în cadrul unui stagiu de documentare postdoctorală în teorie politică pe care l-am efectuat, în luna ianuarie 2011, la Humboldt-Universität zu Berlin, Germania, la invitația Philosophische
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
să i se prezinte adevărul într-o formă învesmântata în aparent care nu îi întuneca esență, ci i-o pune în fața ochilor înfrumusețata"207. Chiar termenul idee estetică trimite la un mod de cunoaștere a cărui diferența se manifestă în specificitatea lui operativă. Discursul teoretic se bazează pe concept, care este produsul unei abstractizări, si care presupune subordonarea reprezentării imaginației la unitatea lingvistică. În arta poetica, în schimb, ideea estetică este conținuta în imagine și, în virtutea originii ei sensibile-suprasensibile, nu poate
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
convertirea semnalului insulinic. În ciuda faptului că multe dintre aceste molecule-semnal sunt comune cu cele ale căilor de semnalizare ale altor receptori, insulina are efecte metabolice celulare specifice, diferite de alți receptori. Un concept pertinent, pentru a explica o astfel de specificitate a semnalizării în condițiile eterogenității moleculare, are în vedere faptul că proteinele transportoare, de ancorare și de adaptare, segregă moleculele-semnal în compartimente celulare specifice prin interacțiuni proteină-proteină. Un model propus pentru organizarea spațială a membranei plasmatice este cel al mozaicului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pentru că, așa cum preciza K. L. White În 1978, societatea Încheie un contract simbolic cu medicina, rezultat din importanța atribuită consecințelor sociale ale bolii și ale morții. Eficiența actului medical s-a răsfrânt și asupra poziției medicului În societate, pentru că prin specificitatea tehnică a profesiei el este chemat să ocrotească cea mai importantă valoare socială și umană - sănătatea. De aceea medicii sunt investiți apriori cu un deosebit prestigiu, se bucură de stimă, apreciere și chiar venerație În rândul pacienților și a colectivității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau interese personale. Vă rog să priviți cu atenție sistemul asistenței primare pentru edificare, unde relația medic pacient este Îngrădită de cutume birocratice. Nu cred că aici este vina medicului ci mai degrabă a sistemului care descurajează valorile practicii tradiționale. specificitatea funcțională, care se opune primului criteriu prin limitarea strictă la domeniul În care medicul este specializat, cu pierderea caracterului generalizat al activității medicale. Specializările și supraspecializările au disipat asistența medicală și a dezorientat pacientul. Priviți și aici relația dintre asistența
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
crearea acelor condomenii În care vârstnicul Își găsește locul, ambianța potrivită și răspunsul la problemele lui. Nici dimensiunea culturală nu este lipsită de importanță pentru că percepția și trăirea afectivă pentru actul de cultură și fenomenul cultural În general au o specificitate legată de vârstă. A nu se pierde din vedere marea contribuție a vârstnicului În plan cultural și social prin talentul, abilitățile și experiența care vine ca un corolar al vârstei. Îmbătrânirea demografică ca rezultantă a tranziției demografice, dar mai ales
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a predat la Cornell, la Duke, și în cele din urmă la Harvard în 1991 (ajungând curând șeful departamentului de studii afro-americane). Ascensiunea sa rapidă, întemeiată pe asimilarea și aplicarea contribuțiilor structuraliste și poststructuraliste la explorarea literaturii în general, a specificității tradițiilor afro- americane în special, se datorează în bună măsură unor studii importante, precum The Signifying Monkey (1989). Lucrarea se bazează pe exploatarea conceptului de signifying, o strategie verbală specifică culturii afro-americane, spune Gates. Maimuța care aplică această stratagemă, bazată
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
industriale), folosirea surselor de energie neconvenționale. Factorul cultural reprezintă ansamblu de cunoștințe și valori prezente În societate Într-un anumit moment istoric, cu influență asupra designului proprietăților imobiliare, o complexitate de multiple aspecte ale cunoașterii, care să determine identitatea și specificitatea tehnico-constructivă a construcțiilor de orice natură. Factorul social-demografic poate fi delimitat pe cele două componente primare. Printre factorii de natură socială se pot identifica: structura socială a populației, raportul dintre populația rurală și cea urbană sau ponderea fiecăreia În totalul
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
funcționalitate sporită, cu o anumită ordine spațială, care oferă condiții de viață mai bune, dar și oportunități multiple pentru dezvoltarea economică, socială și culturală. Amenajarea și dezvoltarea așezărilor urbane depinde Într-o foarte mare măsură de activitățile de comerț. Din cauza specificității și diversității lor, dar și a impactului asupra amenajării urbane, aceste activități au făcut obiectul unei reglementări particulare, care a evoluat În unele țări până la a forma un sector distinct de preocupare, abordare și reglementare juridică. Aglomerarea spațiilor urbane reprezintă
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
origine (lăsând astfel loc pentru continuarea și dezvoltarea cercetării în această direcție), se poate constata că în industria automobilelor marca reprezintă o valoare într-o proporție mult mai mare decât, spre exemplu, în industria petrochimică; - sistemul de producție (11 menționări). Specificitatea tehnologiei utilizate este principala caracteristică urmărită aici; - inovarea (10 menționări). Stimularea inovării, incluzând aici procesul de cercetare-dezvoltare, reprezintă așadar o valoare proprie pentru o treime din companiile analizate, distribuite relativ echilibrat în funcție de domeniile de activitate; - angajații (8 menționări). Nu intră
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
global - local" Dilema global - local, spuneam, stă în centrul relației dintre corporația-mamă și filialele sale în străinătate. Pe de o parte, soluția integrării globale înseamnă derularea afacerii similar peste tot în lume, iar pe de altă parte, soluția reacției la specificitatea locală înseamnă particularizarea afacerii pe fiecare dintre piețele în care operează corporația. Perlmutter (1969) a clasificat corporațiile, după structura lor, în entocentrice (orientate către țara de origine), policentrice (orientate către țara-gazdă, țara în care funcționează filiala), regiocentrice (orientate regional) și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de conducere bazate fie pe produse, fie pe aria geografică. În structura bazată pe produse, fiecare grupă de produse are o divizie proprie. Funcțiile de cercetare-dezvoltare, producție, marketing, contabilitate etc. sunt operate în cadrul fiecărei divizii de produs în parte, din cauza specificității produselor (de exemplu, marketingul pentru televizoare este diferit de marketingul pentru automobile, dar sunt corporații care realizează ambele produse). În structura bazată pe arii geografice, fiecare arie are o divizie proprie, iar funcțiile specifice sunt operate în cadrul fiecărei divizii geografice
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
lui de orice tezism dizgrațios. Devotat până la capăt genului scurt, nu o dată a fost comparat cu mai vechii noștri nuveliști care au manifestat o atenție similară pentru psihologia „omului mărunt” și pentru automatismele de comportament. I s-a remarcat însă specificitatea, datorată identității particulare a personajelor. „Suciții” din proza lui V. se înscriu într-o dublă nonconformitate: sunt deopotrivă diferiți și față de clișeele mai vechi, proprii unui realism sentimental mărunt, și față de clișeele realismului socialist. Psihologia lor pare ciudată nu pentru că
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și al orientărilor de politică educațională, dezvoltare legislativă etc., considerând că fiecare practician trebuie să le cunoască, pentru a le valorifica, a se raporta critic la ele și a se integra în sistem (vezi capitolul 2). Imperativul învățării
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantului adult și procesul efectiv de învățare) și a variabilelor care modelează învățarea adultului (tranziții și evenimente de viață, experiență anterioară, atitudini, motivațieetc.), aspecte tratate în capitolul 3. De asemenea, activitatea de formare desfășurată cu adulții are și ea o specificitate distinctă, evidențiată în capitolul 4. Plecând de la structura clasică de prezentare a procesualității didactice, vor fi analizate elementele structurale ale activității didactice cu adulții și vor fi propuse o serie de considerente cu privire la modul de proiectare și derulare activizantă și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru dezvoltare atât individuală, cât și de-a lungul carierei profesionale, este un imperativ punctat distinct în documentele de politică educațională europeană. Este motivul pentru care am introdus capitolul 6, în care am urmărit să realizăm o analiză tridimensională a specificității consilierii necesare adulților și instituțiilor ce oferă programe educaționale pentru aceștia. Informațiile cuprinse în această carte sunt dense, acoperind probleme diverse, care depășesc posibilitățile de parcurgere a lor de către studenți pe parcursul unui semestru. Am abordat o problematică vastă, pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
naționale, dar și în ofertele de servicii, cele educaționale, de exemplu, resimțind tot mai mult această influență; • valorile și producțiile culturale se globalizează, sunt rapid cunoscute în toate colțurile lumii, dar procesul de convergență culturală globală induce și efecte de specificitate culturală; • se generalizează cultura de consum, acesta fiind activ promovat și stimulat prin adaptarea produselor și a serviciilor; în același timp, consumul este și expresia unui anumit stil de viață, chiar și serviciile educaționale devenind un element al comodității și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care au foarte mult timp liber. Este o categorie de populație în continuă creștere, în condițiile creșterii speranței duratei de viață. În arealul educației adulților s-a creat o subdiviziune distinctă de specializare pentru lucrul cu vârsta a treia, datorită specificității acestui grup de vârstă. S-au creat universități pentru vârsta a treia, cluburi, dar, în același timp, și căminele de bătrâni sunt regândite ca ofertă. Scopul este al ocupării acestora, al valorificării experienței și potențialului lor, pentru a preveni degenerarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
speranței etc. El a dezvoltat teoria critică, ce atrage atenția asupra implicațiilor morale și politice ale intervențiilor educaționale. După cum am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice specificitatea învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
scopuri explicative diferite, abundența lor ducând la un eclectism în câmpul explicativ al educației adulților. De exemplu, psihologia oferă interpretări mai ales pentru explicarea învățării la vârsta adultă. De-a lungul timpului, psihologii dezvoltării au emis diferite poziții explicative cu privire la specificitatea și capacitatea învățării la vârsta adultă. Mult timp, educația adulților s-a aflat într-un con de umbră, din cauza faptului că s-a punctat evidentul declin al capacității de a învăța la această vârstă. Pozițiile s-au schimbat, iar acum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult implicită și influențată totodată de cadrul politic și cultural), ele însele fiind ancorate în anumite tradiții filosofice. Putem observa, de exemplu, diferențe considerabile între filosofiile și culturile vestși est-europene, ca și între cele specifice fiecărei țări, până la urmă. Având specificitate culturală, marea diversitate a reflecțiilor teoretice și a practicilor la scară globală este foarte greu de articulat într-o concepție europeană unitară cu privire la educația adulților (Lawson, apud Tuijnman, 1996, pp. 139-144). În primul subcapitol, am văzut că nici din punct
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau emoționale, influențele determinate de încorporarea tehnologiei informatice în mediul de învățare (prezentă prin echipamentele folosite în cadrul activităților) și influențele sociale și culturale date de diversitatea participanților implicați, toate acestea modelând procesul de învățare la vârsta adultă și conferindu-i specificitate. Nu am abordat aspecte legate de structura socială, de nivelul de dezvoltare economică și tehnologică, pentru că am considerat că acestea influențează mai degrabă fenomenul participării adulților în programele de formare și dezvoltare personală și profesională. Pentru a contura însă o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de organizare specifice 4.3. Comunicarea în educația adulților 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitate 4.5. Noi medii de învățare create cu ajutorul tehnologiilor de informare și de comunicare 4.1. Proiectarea activităților de formaretc "4.1. Proiectarea activităților de formare" Mariana Crașovan Orice activitate umană, pentru a fi eficientă, trebuie ca, în prealabil, să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]