1,895 matches
-
pe care îi posedă și astăzi. ”Io Vladislav Voievod Domnul Țării Românești,care întărește stăpânire lui Dragomir Ruhart, a fiilor și nepoților lui,peste partea lor de moșie, de la gurile Deșiulu iși Săsenilor peste Boișoara și Găujani peste munții Mănileasa, Stâna Mare, Zănoaga, prislopul, Între Boiile” Acest ținut istoric a fost studiat de profesorul de geografie Ion Conea în lucrarea Tara Loviștei, această carte fiind prima lucrare științifică de referință care vorbește despre Boișoara. Istoricul Comunei Boișoara se confundă cu istoricul
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Palilula este un sat în comuna Bucovăț din județul Dolj, Oltenia, România. Satul este situat (vezi pe hartă) pe valea Pârâului Oborului, care își trage numele de la un mare așezământ vlaho-slav de păstori (obor = staul, stână, țarc de oi și capre) care se află pe Dealul Oborului. În timpul verii sunt scoși la păscut bivolii indieni care încă se mai găsesc în sat în număr de câteva zeci. Este o curiozitate a zonei faptul că Palilula a
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
a clerului, „obligat” periodic să participe la exerciții spirituale. Sub păstorirea sa, marcată de împuținarea, până aproape de „desființare”, a proprietății funciare a diecezei, s-au construit sau reparat o mulțime de biserici și case parohiale, s-a modernizat stațiunea climaterică Stâna de Vale (prin construirea, în 1925, a hotelului „Excelsior”, astăzi dispărut, dotat cu încălzire centrală, sală de proiecție cinematografică și popicărie, a unor cabane pentru armată, a unei grădini botanice „in nuce”, amenajată de către profesorul Alexandru Borza, a căii ferate
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
i sunt comunități pastorale autohtone de oieri români similare în multe privințe cu aromânii (în special cu ramura 'rămânilor fărșeroți' și cea a 'grămuștenilor' cu care de altfel au coabitat în stâne situate mai ales în două regiuni distincte din sudul Transilvaniei, dar și în alte arii ale acestei provincii. , până de curând, asociați cu unii vânzători de mere sau negustori transilvăneni, deși nici ei nu practicau un nomadism propriu-zis. Cele două
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Brânza de burduf, mult mai cunoscută sub numele tradițional de brânză frământată, este una dintre specialitățile culinare românești, preparate tradițional la stâna de munte. De obicei, după două-trei mulsuri, din cantitatea de lapte obținută, se trece la prepararea cașului. Prepararea cașului constă în: "strecurarea laptelui" , "turnarea" într-un vas din lemn natural ”ciubar”, încălzirea, "adăugarea cheagului" (cheag natural de miel). După "prinderea
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]
-
Negrea, Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara, Spini, Stâna, Strâmba, Vad" etc. Nume de oameni și locuri tipice pentru tot arealul de răspândire a limbii române. Studiul este făcut la fața locului, implicând prezența nemijlocită a cercetătorului nu numai în teritoriu, ci și contactul cu oamenii locului. Alcătuirea lucrării
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
de complexe de locuire, datate începând cu neoliticul mijlociu. În Chei există 29 de peșteri, printre care "Peștera cu Silex" (64 m lungime), "Peștera de sub grohotiș" (27,5 m), "Peștera Vulturilor", "Șura Mică". Alte atracții turistice sunt "Colțul Câinilor" și "Stâna Crinilor". Pe teritoriul ariei protejate se regăsesc trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar ("Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din" Alysso-Sedion albi; "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase"); ce adăpostesc elemente floristice
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
Stâna este o localitate componentă a municipiului Zalău din județul Sălaj, Transilvania, România. Are o populație de 380 locuitori (2002). Situată la o altitudine de 275 m, se întinde de-a lungul Văii Stâna (numită în aval și Valea Chichișei) la
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
Stâna este o localitate componentă a municipiului Zalău din județul Sălaj, Transilvania, România. Are o populație de 380 locuitori (2002). Situată la o altitudine de 275 m, se întinde de-a lungul Văii Stâna (numită în aval și Valea Chichișei) la poalele sudice ale Munților Meseș. Satul se află într-o microdepresiune de doar câțiva kilometri pătrați, strânsă între munții Meseșului la nord și Podișul Someșan la sud, la contactul dintre relieful cutat al
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
lungul timpului, de comuna Ungurași (actuala Românași) sau de orașul Zalău (în prezent). Un loc important din viața recentă a satului, îl constituie Dealul Ijileu, de pe care se anunțau de către un gornist, veștile importante de la Zalău, ce țineau de satul Stâna. În ultimii ani, în zona Berindei au început să se construiască tot mai multe reședințe ale unor zălăuani. Hotarele satului îl delimtează de localitățile Zalău, Ortelec, Moigrad, Jac, Romita, Chichișa și Ciumărna. Ele se întind de-alungul culmii Meseș (Peniragul ), peste
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
Valea Druii (cunoscută și ca Valea Jurtenii, în sectorul inferior), prin locul numit La Hudă. Aici au existat câteva case, până prin anii '70 (urmele fundațiilor încă se mai văd). În această zonă, pe firul văii Jurteana se află hotarul dintre Stâna și Jac (dincolo de vale începe zona cătunului Viile Jacului). Pe la confluența dintre vâlceaua Blidăroaiei și Valea Druii (Jurtenei), trece drumul de care ce leagă satul Stâna de Jac. Dela Jurteana hotarul se suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
se mai văd). În această zonă, pe firul văii Jurteana se află hotarul dintre Stâna și Jac (dincolo de vale începe zona cătunului Viile Jacului). Pe la confluența dintre vâlceaua Blidăroaiei și Valea Druii (Jurtenei), trece drumul de care ce leagă satul Stâna de Jac. Dela Jurteana hotarul se suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și ca Dealul Rușilor), coborând prin pădure spre Valea Stânii (hotarul cu Chichișa). La hotarul de sud se află Delnița, locul folosit de stâneni pentru pășunat. Deasupra
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și ca Dealul Rușilor), coborând prin pădure spre Valea Stânii (hotarul cu Chichișa). La hotarul de sud se află Delnița, locul folosit de stâneni pentru pășunat. Deasupra Delniței, pe cumpăna de ape dintre Stâna și Valea Ciumărna, se află hotarul cu comuna cu același nume. În general el urmează șoseaua europeană ce leagă orașul Cluj de Zalău, pe la Popasul Romanilor. De la Popasul Romanilor, în sus (pe lângă marea poiană numită Berindei), se încheie hotarul pe
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
De la Popasul Romanilor, în sus (pe lângă marea poiană numită Berindei), se încheie hotarul pe Măgura Stânii (716 m). Populația este în totalitate românească. Primul recensământ organizat pe aceste locuri a fost efectuat de împăratul habsburgic Iosif al II-lea. Satul Stâna, inclus în acea vreme în administrația comitatului Solnocul Interior, avea 56 de case și o populație de 354 locuitori (172 femei și 182 bărbați). La recensământul din 2002, satul avea 380 locuitori (378 români și 2 maghiari). O evoluție numerică
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
nici după 1989 datorită lipsei bazei socio-economice din sat. În apropiere (la câțiva km), dincolo de văile Druii și Pomilor, se găsește Măgura Pomăt (496,5 m), pe culmea căreia, în antichitate, romanii au fondat orașul Porolissum. Hotarul actual dintre satul Stâna și orașul Zalău aflat pe culmea principală a munților Meseș, constituise între anii 106 și 271 d.Hr., frontiera de nord a Imperiului Roman, granița fortificată (limes) între dacii din Imperiu și dacii liberi, rămași în afara cuceririi romane. Pe Măgura
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
de celebrul pictor de biserici Ioan Pop din Românași, ajutat de colaboratorul sau, Precup Pop (un elev de-al său). Biserica ținea de legea grecească neunită (greco-ortodoxă). Pe locul vechii biserici a fost ridicată, în prezent una nouă. În satul Stâna (în inventarul bisericii), s-au identificat două vechi cărți românești (Antologhion 1766 și Penticostarion 1808), mărturii ale existenței populației creștine greco-ortodoxe de aici. În august 1940, prin Dictatul de la Viena, o mare parte din Transilvania a fost desprinsă din granițele
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
s-au identificat două vechi cărți românești (Antologhion 1766 și Penticostarion 1808), mărturii ale existenței populației creștine greco-ortodoxe de aici. În august 1940, prin Dictatul de la Viena, o mare parte din Transilvania a fost desprinsă din granițele statului român. Satul Stâna se afla și el în această zonă. Deși în împrejurmi au avut loc masacre asupra populației românești (Ciumărna, Treznea) satul Stâna a fost ferit (și datorită faptului ca în acest sat toată populația era românească). În octombrie 1944, în timpul luptelor
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
august 1940, prin Dictatul de la Viena, o mare parte din Transilvania a fost desprinsă din granițele statului român. Satul Stâna se afla și el în această zonă. Deși în împrejurmi au avut loc masacre asupra populației românești (Ciumărna, Treznea) satul Stâna a fost ferit (și datorită faptului ca în acest sat toată populația era românească). În octombrie 1944, în timpul luptelor pentru eliberarea nord-vestului Ardealului, prin sat au înaintat trupele Diviziei 18 Vânători de Munte (16 octombrie), dinspre Chichișa. Cele două coloane
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
și sprijinit restaurarea Mănăstirea Prislop, din actualul județ Hunedoara, devenită loc de pelerinaj pentru credincioși. La Oradea, a reconstruit, în 1905, palatul episcopal, după proiectele arhitectului C. Rimanoczy junior, a refăcut domeniul de la Beiuș, casa de la Holod și reședința de la Stâna de Vale. Cu o importantă sumă de bani (100.000 de coroane), episcopul Demetriu Radu a contribuit la construirea Bisericii Sfântul Vasile cel Mare din strada Polonă din București, în 1909. În anul 1910 a zidit "Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
XIX-lea colonizarea țipțerilor a fost extinsă la Ducatul Bucovinei. Țipțerii veniți în 1805 s-au stabilt la Pojorâta și Fundu Moldovei ("Luisenthal"), cei veniți în 1808 la Prisaca Dornei ("Eisenau"), iar cei veniți în 1809 la Dragoșa și Valea Stânei lângă Frumosu. La Gura Putnei a existat o colonie de țipteri, cu denumirea de "Karlsberg". Alți țipțeri s-au stabilit la Solca ("Solka") și la Voievodeasa (Fürstenthal) Ultimii coloniști au venit pe la 1829. Îndeletnicirea principală a țipțerilor colonizați în secolele
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
Pe latura estică a vârfului Buteasa s-au format câteva circuri glacionivale de dimensiuni mici. Pe versanții munților sunt dese rupturile spectaculoase și pereții abrupți cu stânci și bolovani. Așa sunt Pietrele Albe și stâncile de la Custura, la sud de Stâna de Vale. Culmile largi sunt despărțite de pâraie repezi cu versanți abrupți și stâncoși. Pe văi s-au format chei superbe (Cheile Iadului, Cheile Mișcu), iar pe pâraie ne încântă numeroasele cascade: Iadolina, Săritoarea Ieduțului, Vălul Miresei, Moara Dracului, Săritoarea
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
îmbogățesc regiunea. Dintre peșteri trebuie menționate Peștera cu apă de la Bulz, Peștera Izvorului și Peștera de la Fața Apei, din Remeți. În apropierea Pietrelor Albe, în Valea Seacă, se găsește Peștera Vârfurașu, cu lungimea de 2420 m, iar la SV de Stâna de Vale se află Peștera Ferice, unde s-au găsit oase ale ursului de cavernă. Munții Vlădeasa sunt fragmentați în trei părți pe direcția N-S de văile Iadului, Drăganului și Săcuieului. Acestea adună apele masivului aproape în totalitate și
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
găsește lacul de acumulare Floroiu, având suprafața de 290 ha și capacitatea de 110 milioane m³. Munții Vlădeasa se înalță ca o barieră în fața maselor de aer care vin dinspre vest. Din acest motiv cad precipitații însemnate pe aceste teritorii. Stâna de Vale este locul cu cea mai mare cantitate de precipitații din țară (peste 1800 mm/an). Pe Vârful Vlădeasa, în ciuda altitudinii mai mari, precipitațiile sunt doar în jur de 1100 mm anual, deoarece norii și-au pierdut deja o
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
m se întinde zona pășunilor subalpine. Aici se întâlnesc în multe locuri și desișuri de jneapăn și ienupăr. Sub această altitudine versanții masivului sunt acoperiți cu păduri de fag și de brad. Pe alocuri, în văile adânci sau în depresiuni (Stâna de Vale), din cauza inversiunii termice și etajarea vegetației este inversă, coniferele situându-se sub etajul pădurilor de foioase. O prezență exotică pentru această zonă o reprezintă arborele de sequoia de pe Dealul Domnului din Săcuieu, cu o vârstă estimata la circa
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
acces. Accesul cel mai ușor este cu mașina. Astfel, dinspre est, de la Huedin se poate lua drumul asfaltat Huedin - Sâncrai - Călata - Răchițele. Dinspre nord, accesul se poate face pe văile Săcuieului, Drăganului și Iadului, iar dinspre vest, de la Beiuș spre Stâna de Vale. Pe Valea Iadului există zilnic o cursă de autobuz până la Motelul Leșu și înapoi. De la autogara Huedin, aproape în fiecare zi este câte o cursă spre Rogojel, de unde se poate ajunge pe jos la cabana Vlădeasa. Accesibilitatea cu
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]