4,356 matches
-
impactul calculatorului în învățământ, prin operatorul timp istoric, au fost identificate trei “valuri”: • Într-o primă etapă, computerul a intrat în școală ca un “continuator” alretroproiectorului și al magnetofonului și s-a impus ulterior ca mijloc de învățământ de sine stătător; • Într-o a doua etapă, asimilată cu perioada învățării asistate de calculator (IAO) în varianta clasică, valorificarea calculatorului s-a lărgit prin interpretarea acestuia ca resursă educațională cu potențial mare în toate ariile curriculare. Deși se constată progrese față de metodologia
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
ei de geografie simbolică. Capitolul II Transilvania sub semnul Întrebărilor: dezbateri despre naționalism, istorie și identitate Transilvania federală: o frumoasă iluzie Și astăzi, ca și altădată, Transilvania este gândită, iubită sau râvnită În calitatea ei de subiect autonom, de sine stătător. Indiferent dacă e plasată În contextul istoric și cultural al României, al Ungariei ori al Europei, ea interesează, În primul rând, prin individualitatea sa, prin specificul care o evidențiază. N-ar fi normal, În consecință, ca acest caracter distinct să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
femurelor posterioare este puternic măciucată. Tibiile și tarsele pubescente. ♂ au primele 3 articole ale tarselor anterioare și mediane ușor îngroșate, pubescente pe fața lor ventrală. Abdomenul este alcătuit din 6 sternite parțial vizibile. Insectele trăiesc în apele lent curgătoare și stătătoare pe plantele acvatice, îndeosebi pe alge. Sunt specii fitofage, nefiind bune înotătoare. Există aproximativ 180 de specii răspândite pe tot globul, dintre care în Europa Centrală întâlnim în jur de 20 de reprezentanți. În fauna României sunt prezente 3 genuri
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o bordură completă de la umeri până la unghiul sutural. Partea ventrală a corpului unicolor neagră cu reticulații fine. Metasternul, coxele posterioare și primele 2 sternite abdominale au o punctuație rară și accentuată, în rest punctuația sternitelor este fină. Trăiește în apele stătătoare printre plantele acvatice. l=4-5 mm. 11 Hydroporus nigrita Fabricius (trivialis Steph., glabellus Thoms.) Corpul oval, ușor convex, de culoare neagră. Partea dorsală este acoperită cu o pubescență fină. Palpii, baza antenelor și picioarele roșcate, baza femurelor adesea maronie. Marginea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu o punctuație mai deasă și mai accentuată. Marginile laterale ale metasternului dispun de o punctuație grosieră, rară. Coxele anterioare și primele 2 sternite abdominale cu puncte dese și accentuate, restul sternitelor au o punctuație extrem de fină. Trăiește în apele stătătoare sau lent curgătoare printre plantele acvatice. l=2,2-2,5 mm. 2 Graptodytes granularis Linné (unilineatus Schr.) Corpul oval, uniform rotunjit atât anterior cât și posterior, având cea mai mare lățime în partea sa mediană. Partea dorsală a capului și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sau întreaga suprafață a corpului este de culoare închisă ori neagră, prevăzută cu puncte galbene lucioase. Suprafața elitrelor este lipsită de microsculpturi transversale. Partea ventrală galben-unicoloră sau neagră, uneori ea poate fi bicoloră, galbenă cu negru. Insectele trăiesc în apele stătătoare printre plantele acvatice. În fauna României 7 specii. 1.Partea ventrală a corpului în întregime neagră, rareori abdomenul poate avea o nuanță mai deschisă. Pronotul prezintă o pată mediană care uneori poate lipsi (fig.54a, pag.55)...................................................................1 suturalis M.
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
anteriore este bifurcat la vârf, iar pintenul cel mare este puțin mai lung decât primul articol tarsal. Fața ventrală a corpului, jumătatea anterioară a capului, pronotul, marginile laterale ale elitrelor, antenele și picioarele de culoare gălbuie. Insectele trăiesc în apele stătătoare. La noi sunt prezente 4 specii. 1.Prelungirile laterale ale metasternului și grosimea părții lui anterioare au o lățime aproximativ egală (fig. 63a, pag.62). Ghearele picioarelor mediane de lungime inegală, cea anterioară fiind mult mai lungă. Articolele tarselor mediane
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
desen negru, accentuat, înconjurat cu galben. Elitrele gălbui cu pete negre pestrițe. Cel puțin vârful unuia din pintenii tibiilor posterioare este bifurcat. Dintre cele 7 specii răspândite în regiunea holarctică 2 sunt întâlnite și în fauna României. Trăiesc în ape stătătoare, din zona de câmpie până în cea montană. ♂ Partea ventrală a tarselor anterioare cu 2 tipuri de ventuze mari și mici. ♀ Elitrele pubescente, ele dispun de carene longitudinale accentuate. 1.Fruntea între ochi prezintă 2 pete negre în forma literei ”V
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai scurte decât femurele, pintenii tibiilor posterioare nu sunt bifurcați. Tarsele posterioare prezintă atât ventral cât și dorsal peri lungi și deși, ele se termină cu câte 2 gheare bine dezvoltate. În fauna noastră 4 specii întâlnite atât în ape stătătoare cât și în râuri. Mai mulți autori citează în mod eronat pentru fauna României pe D. semisulcatus, însă considerăm prezența acestei specii la noi discutabilă, deoarece arealul ei de răspândire este situat în vestul și sudul Europei. ♂ Primele 3 articole
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
șanț transversal scurt. Elitrele de asemenea cu 11 rânduri punctate, cele interne fiind adesea ± șterse. Marginea posterioară a penultimului tergit abdominal dreaptă sau ușor ondulată..3 Gyrinus L. 1 Genul Orectochilus Lacordaire La noi o singură specie întâlnită în apele stătătoare, printre plantele acvatice. Orectochilus villosus Müller (sibiricus Motsch., involvens Seidl.) Corpul eliptic, comprimat lateral, puternic bombat dorsal până la nivelul treimii posterioare a elitrelor. Negru-cenușiu cu un luciu slab, acoperit cu o pubescență cenușiu-mătăsoasă, orientată spre exterior. Piesele bucale, antenele, picioarele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
un dinte median ascuțit, care lipsește la ♀. Cuprinde aproximativ 140 de specii răspândite în întreaga lume. În fauna României un singur gen cu 2 specii. 14 Genul Noterus Clairville Caracteristicile familiei sunt specifice și genului. Insectele sunt întâlnite în apele stătătoare și curgătoare din zona montană. Uneori se pot găsi și în ape colmatate. 1.Talia mare (4,2-4,5 mm). Articolele antenale 5-6 nu sunt mai îngroșate decât articolele ce le urmează (fig.72a, pag.71). Punctuația elitrelor este concentrată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prezintă rânduri longitudinale de peri sau țepi, precum și pinteni terminali bine dezvoltați. Metatarsele mai scurte decât primele 4 articole ale tarselor luate împreună. La noi un singur gen. 1 Genul Helophorus Leach Coleoptere răspândite pe terenurile nisipoase de lângă malurile apelor stătătoare. în fauna României au fost semnalate 16 specii, însă numărul lor poate fi mai mare. Fleck citează în mod eronat și pe H. alternans care este un element mediteranean, răspândit în vestul Europei. Cheia subgenurilor și a speciilor 1.Elitrele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lățite spre vârf și prezintă zimțișori mici. Tarsele subțiri, ușor turtite lateral. Partea dorsală neagră cu luciu metalic. Marginile pronotului și vârfurile elitrelor au adesea o nuanță roșcată. Funiculul antenelor și tarsele galben-roșcate. Palpii maxilari de culoare maroniuînchisă. În ape stătătoare și în detritus. l=3,5-4,5 mm. (Pl. IV, fig.1) 4 Genul Cryptopleurum Mulsant Se diferențiază de Cercyon prin pubescența fină a părții dorsale, iar de Megasternum prin mentumul care este mai scurt și mai lățit, precum și prin
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mezo și metasternul până la nivelul femurelor, precum și sternitele abdominale în totalitate prezintă o pubescență deasă. Tibiile cu spini deși, prevăzute cu pinteni apicali inegali. Pretarsele scurte, cu vârful oblic-trunchiat. Corpul negru cu un luciu metalic slab. Insectele trăiesc în apele stătătoare printre plantele acvatice. În fauna noastră o singură specie cu 3 varietăți. Hydrobius fuscipes Linné (scarabaeoides F.) Corpul negru, rar bronzat sau măsliniu, cu luciu metalic. Partea dorsală convexă, prevăzută cu o punctuație fină și deasă. Palpii maxilari și cea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și pubescentă. 11 Genul Helochares Mulsant Partea dorsală netedă, elitrele prezintă adesea dungi longitudinale întunecate. Articolele palpilor maxilari sunt concav arcuite. Pronotul fără o bordură bazală, iar stria scutelară este absentă. Mezosternul necarenat. La noi 2 specii întâlnite în ape stătătoare. 1.Corpul galben-maroniu de nuanță deschisă, lucios, acoperit cu o pubescență fină și deasă. Elitrele prezintă 2 rânduri de puncte extrem de îngroșate, în rest ele au strii longitudinale fine, interstriile fiind mai late decât rândurile de puncte........................ .........................................1 lividus Forst
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
întunecate. l=3,8-4 mm. 13 Genul Cymbiodyta Bedel Se deosebește de Enochrus prin culoarea închisă a corpului și prin numărul articolelor tarselor mediane și posterioare care sunt tetramere. În fauna României o singură specie, întâlnită în nisipul de lângă apele stătătoare. Cymbiodyta marginella Fabricius (ovalis Thoms., carbonaria Kuw.) Corpul oval-alungit, negru sau maroniu-închis. Dorsal puternic bombat cu luciu metalic, prevăzut cu o punctuație deasă și accentuată. Capul prezintă de o parte și de alta a clipeului și a frunții câteva puncte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu o apofiză îngustă între coxele posterioare. Picioarele scurte și îngroșate. Tibiile anterioare cu 2 pinteni apicali scurți, iar tibiile mediane și posterioare au 2 pinteni apicali alungiți, dar inegali. Tarsele surte cu ghearele mici. În detritusul de lângă malul apelor stătătoare. l=1,1-1,7 mm. (Pl. V, fig.9) 15 Genul Paracymnus Thomson în fauna noastră o singură specie halobiontă. Paracymnus aeneus Germar (punctulatus Sturm, salinus Bielz) Partea dorsală prezintă o punctuație deasă, mai accentuată decât la Anacaena. Corpul ovalalungit
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
scutelul dispun de câteva puncte adâncite. Capul are o punctuație relativ deasă, suprafața pronotului și a elitrelor cu o punctuație rară. Uneori mezosternul prezintă la nivelul coxelor mediane un tubercul neascuțit sau o carenă transversală scurtă. În apele curgătoare și stătătoare din zona montană. l=2,7-3,5 mm. 2 Anacaena limbata Fabricius (ovata Reiche, carinata Thoms.) Se deosebește de specia precedentă prin conturul corpului oval, și prin conformația deosebită a mezosternului care prezintă un dinte ascuțit, orientat posterior. Capul negru-unicolor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
maroniu deschisă. Funiculul antenei și palpii maxilari galben-maronii. Picioarele roșcat-maronii cu cea mai mare parte din suprafața femurelor maroniuînchisă. Pronotul cu o pată mediană de nuanță închisă, care uneori se poate fragmenta în 3 pete mai mici. Comună în apele stătătoare. l=2,3-3,2 mm. (Pl. V, fig.6) -ab. ochracea Steph. Elitrele unicolore, castanii sau galben-maronii. -ab. nitida Heer Unghiurile posterioare ale capului cu o tivitură îngustă de nuanță roșcată. Pronotul cu 3 pete discale negre, iar elitrele au
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
picioarele galben-roșcate, unicolore. Pronotul puternic îngustat posterior, marginea lui anterioară și cele laterale au o bordură gălbuie. Discul pronotului este lipsit de impresiuni longitudinale adâncite, iar marginea anterioară a pronotului este concavă. Suprafața elitrelor prezintă o punctuație deasă. În ape stătătoare. l=1,6-1,7 mm. 2 Hydraena testacea Curtis Capul împreună cu ochii este aproape la fel de lat cât pronotul. Palpii și picioarele galben-roșcate, iar capul și discul pronotului sunt negre. Lungimea și lățimea pronotului aproximativ egale. Marginile laterale ale pronotului ușor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ritm uniform și tempo lent (Rață G.,2002). Alergarea ușoară prezintă o fază de zbor, alternată cu o fază de sprijn când pe un picior când pe celălalt. În derularea unei lecții, ea poate fi întâlnită ca element de sine stătător sau ca element de legătură în cadrul diferitelor complexe de exerciții. Pașii de alergare sunt însoțiți de mișcarea continuă a brațelor înainte și înapoi, dar braț și picior opus . Deplasarea înainte este determinată de impulsia ușoară a piciorului de sprijin, concomitent
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ele aflându-se în raport de intercondiționare, rezultatul uneia influențând și rezultatul celorlalte faze (excepție face ultima faza - aterizarea, al cărei rezultat trebuie să fie o amortizare optimă și avantajoasă la reluarea contactului cu solul). ELANUL, ca faza de sine stătătoare, are o lungimea ce se încadrează între 35 și 45 m și prezintă 2 părți: a) alergarea pe elan - urmărește acumularea unei viteze orizontale optime, apropiată de cea maximă (în funcție de caracteristicile tehnicii săritorului) și constă dintr-o alergare cu caracter
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
în Justiția Nouă Nr. 2/1962, p.60 footnote>. De altfel, textul însuși conținea o prevedere în acest sens conform căreia o faptă poate fi încadrată în articolul 245 doar dacă nu este prevăzută ca infracțiune de serviciu de sine stătătoare de vreun alt text de lege. De exemplu, deși nedreapta luare putea fi încadrată ca un abuz în serviciu, ea era sancționată potrivit articolul 238 (vechiul Cod Penal) și nu în baza articolul 245, text cu caracter general. Latura subiectivă
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
momente marcante din istoria învățământului tehnic universitar ieșean, promoția de ingineri hotarnici pregătită de Asachi între anii 1814-1818 și 1937, anul când facultățile cu profil tehnic se desprind din structura Universității ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înalta ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știința însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliară, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cerebrale; ea se bazează pe teoria existenței bazei neuronale a conștiinței, fapt controversat în neuroștiințe. Considerând dihotomizarea cunoașterii de conștiință ca un act de respingere a reducției și simplificării științei, Chalmers încearcă să impună, în mod artificial, existența de sine stătătoare a conștiinței, pe care o ridică la rangul de știință. Spiralogia refuză să acorde independență noțiunii, lipsită de definiție, a conștiinței, și consideră simbioza cunoaștere-conștiință ca o funcția ontologică "congenitală" a creierului. Pentru Dennett însă, vorbirea conținută în persoana a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]