4,381 matches
-
rate) ale cancerelor TB, pe sexe, pentru anul 2008-2010, cumulat pe regiune și separat pentru fiecare județ, iar pentru județul Cluj - datele de incidență și mortalitate pe sexe pentru perioada 2000-2010, prevalența în anul 2010, precum și evoluția incidenței și mortalității standardizate pe vârstă (populația mondială standard) pentru perioada 2000-2010 [31,32]. S-a calculat pentru anul 2010, raportul pe sexe pentru incidența cancerelor de TB, incidența proporțională și letalitatea, rata brută și standardizată pe vârstă a incidenței, precum și riscul cumulativ. Acesta
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
1,11 pe seama creșterii importante a incidenței la sexul masculin. Incidența proporțională a crescut doar la sexul masculin, în timp ce la femei a diminuat în anul 2006 față de 1985, relevând scăderea ponderii acestei neoplazii în intervalul studiat. În perioada 1985-2006, rata standardizată a incidenței a crescut la bărbați cu 69,6%, de la 0,69 la 1,17/100000, în timp ce la femei rămâne constantă. Aceste date sugerează că deși ponderea cancerului hepatic din totalul cazurilor noi de cancer este relativ redusă, incidența are
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
din totalul de cancere de tract biliar (46/317). Tipurile histologice ale cancerului de duct biliar FAI, diagnosticate în populația regiunii noastre, sunt prezentate în tabelul 80. În tabelul 81 sunt prezentate tendințele de evoluție ale ratei incidenței brute și standardizate, pe sexe, în județul Cluj în perioada 2000-2010. În concluzie, în Regiunea de Nord-Vest s-au înregistrat 317 cazuri de cancere ale tractului biliar în perioada 2008-2010, reprezentând 1,15% din totalul cazurilor de cancer (27364) raportate la Registrul de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
Rolul pe care comunicarea îl deține în prezent în mediul de afaceri impune regândirea diferitelor mijloace și instrumente de promovare.” Philip Kotler În ultimele decade, numeroase companii din lume și-au perfectat artă marketingului “în masă”: vânzarea unor produse înalt standardizate maselor largi de consumatori. În acest proces, ei au dezvoltat tehnici de publicitate și comunicare media care vin în sprijinul strategiilor de marketing “în masă”. Aceste companii investesc în mod obișnuit în publicitate sume uriașe care ating zeci de milioane
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Rolul pe care comunicarea îl deține în prezent în mediul de afaceri impune regândirea diferitelor mijloace și instrumente de promovare.” Philip Kotler În ultimele decade, numeroase companii din lume și-au perfectat artă marketingului “în masă”: vânzarea unor produse înalt standardizate maselor largi de consumatori. În acest proces, ei au dezvoltat tehnici de publicitate și comunicare media care vin în sprijinul strategiilor de marketing “în masă”. Aceste companii investesc în mod obișnuit în publicitate sume uriașe care ating zeci de milioane
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
încheia la bursă sau în afara ei. În cazul contractelor „spot”, momentul încheierii tranzacției este legat direct, în timp, de cel al livrării și plății, marfa se găsește în depozit și prețul nu se modifică. Contractele „spot” nu sunt, în general, standardizate (fără a exclude, însă, această posibilitate). Comerțul „forward” se realizează prin vânzări și cumpărări de mărfuri cu livrare ulterioară, conform opțiunilor părților contractante, prin negocierea prețului, fără a avea la bază un contract standardizat sau obligația de a face cunoscute
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
Contractele „spot” nu sunt, în general, standardizate (fără a exclude, însă, această posibilitate). Comerțul „forward” se realizează prin vânzări și cumpărări de mărfuri cu livrare ulterioară, conform opțiunilor părților contractante, prin negocierea prețului, fără a avea la bază un contract standardizat sau obligația de a face cunoscute prețurile negociate, iar riscurile cu care se confruntă o parte contractantă depind în întregime de cealaltă parte. În această situație, contractele forward sunt contracte spot, în care momentul livrării este rupt în timp, de
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
de la ordin de plată, deci plata în avans - la cash sau acreditiv). Comerțul „futures” are loc numai pe ringul bursei, prețul fiind unul singur pentru un anumit moment, fiind făcut public. Tranzacțiile „futures” se încheie centralizat, pe bază de contracte standardizate, iar în vederea protejării contra efectelor nerealizării unor prevederi contractuale, ambele părți depun garanții. Există un sistem, care a evoluat în timp și care prin intermediul Casei de Clearing colectează zilnic garanțiile, ea având responsabilitatea efectuării plăților, constituindu-se „în cealaltă parte
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
Dacă contractele „spot” și „forward” se pot tranzacționa sau nu prin mijlocirea unei instituții bursiere, în cazul contractelor „futures” nu există decât posibilitatea tranzacționării prin bursă, în baza unui mecanism specific, condiționat de legi și regulamente. Contractul „futures” este întotdeauna standardizat, iar valoarea acestuia este variabilă, în sensul că prețul este marcat periodic (de obicei zilnic) la bursă. Bursele de mărfuri fiind piețe caracteristice, unde se concentrează cererea și oferta pentru anumite categorii de mărfuri, se diferențiază din punct de vedere
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
activ (marfă, titlu financiar sau instrument monetar), la un preț stabilit, cu executarea contractului la o dată viitoare. Natura de titlu financiar a acestui contract este dată de următoarele considerente: • obligațiile părților sunt concretizate într-un document care are un caracter standardizat. Contractul este negociabil pe piața bursieră, unde se fac contracte „futures”; • creditorul obligației contractuale are de ales între două alternative: � să accepte executarea în natură, la scadență, prin preluare efectivă a activului care face obiectul acelui contract; � să vândă contractul
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
între diferite tipuri de contracte „futures” și opțiuni. O categorie aparte de active artificiale o reprezintă titlurile financiare de tip „coș” (basket securities), care au la bază o selecție de titluri financiare primare combinate astfel să rezulte un produs bursier standardizat. Cele mai cunoscute titluri de acest fel sunt contractele pe indici de bursă. 3.4. Bursa de valori București În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu lansarea primelor împrumuturi interne și externe emise de stat și cu
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
contractului. Analizând cele trei tipuri de contracte spot , forward și futures, se observă faptul că, cele „forward” sunt contracte spot, în care momentul livrării este rupt, în timp, de momentul încheierii contractului, iar contractele „futures” sunt, în esență, contracte „forward” standardizate. Dacă primele două tipuri de contracte („spot” și „forward”), se pot tranzacționa sau nu prin intermediul bursei, în cadrul contractelor „futures” nu există decât posibilitatea tranzacționării prin bursă, în baza unui mecanism specific, prin care odată o cerere sau ofertă acceptate prin
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
Termenul de livrare, specificându-se în câte zile lucrătoare, începând cu prima zi a lunii pentru care s-a tranzacționat; 11. Condiția de livrare, în termenul INCOTERMS (FOB, CIF, etc.). Trebuie reținut faptul că, fiecare bursă își are contractul tip standardizat. După reglementările de la marile burse de mărfuri din lume, operațiunile bursiere de tip „futures” se derulează după cum urmează : • tranzacțiile se efectuează numai pe ringul bursei și numai de către brokeri, care sunt angajați ai Agențiilor de Brokeraj; • clienții adresează ordinul Agenției
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
marfa respectivă, poartă denumirea de „basis” și are în vedere următoarele: - tranzacțiile de pe piața cash implică achiziționarea și vânzarea de mărfuri fizice la prețuri concurente; - tranzacțiile de pe piața futures implică achiziționarea și vân- zarea de contracte futures, care sunt înțelegeri standardizate de a accepta sau livra o anumită marfă, într-un loc prestabilit. De regulă, pentru calcularea diferenței (basis), se ia în calcul prețul futures pentru luna cea mai apropiată: basis = preț cash - preț futures Basisul poate fi atât pozitiv, cât
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
termen și în anumite condiții. De subliniat este faptul că, dacă acest drept nu este exercitat într-o perioadă de timp specificată , opțiunea expiră și cumpărătorul ei pierde banii. De asemenea, termenul de opțiune se referă și la un contract standardizat, care dă dreptul cumpărătorilor să cumpere sau să vândă la o dată precisă și la un preț fix, în cadrul pieței de opțiuni. Suma plătită de cumpărător vânzătorului de contract pe piața futures de opțiuni, în vederea intrării în posesia dreptului de opțiuni
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
obicei, este o lună, timp în care urmează să aibă loc lichidarea; • prețul contractului futures se stabilește la bursă, prin procedura specifică de negociere și contractare a acestei piețe organizate, fiind expresia raportului dintre cererea și oferta pentru fiecare contract standardizat, dând contractului o valoare variabilă; • actualizarea zilnică sau „marcarea la piață”, astfel încât pierderile uneia din părțile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte părți; • lichidarea contractului se poate realiza, fie prin predarea/ primirea activului, care face obiectul contractului, fie prin lichidarea
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
de a ne ascuți vigilența în lupta împotriva acelora care mai vor și azi să rupă cultura de interesele poporului”. Pot fi remarcate proprietățile limbii de lemn: repetitivitate, redundanță, sărăcie lexicală, conținut referențial vid, predominând termenii-cheie și sloganurile, expresiile fixe, standardizate, încremenite, utilizate stereotip-dogmatic ca exprimare a unei ideologii. Dacă într-o revistă a exilului apărută în 1954 (Caete de dor) se preconiza o întoarcere la critica lui Maiorescu, în țară sensul era contrar, fiind ilustrat, credem, cel mai bine de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
who had already conformed to an American industrial system”. Așadar, investigațiile în această direcție sunt departe de a fi fost încheiate. Apoi, americanizarea nu este o uniformă care, o dată acceptată, și deci îmbrăcată, transformă pe fiece imigrant într-o ființă standardizată, care arată, gândește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși în „the American blast furnace”, au fost „cuceriți” de noua experiență, care în cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
impozit pe vremea lui Augustus), n-au apărut la Cluj. O foarte bună lucrare publică Ramona Caramelea, despre arhitectura școlară bucureșteană la sfârșitul secolului al XIX-lea. Nu e vorba despre „școlile lui Haret” care au umplut țara de edificii standardizate, foarte caracteristice, ci de peste 40 de clădiri a căror prezență în peisajul capitalei se datorează lui D.A. Sturdza (legea din 1886). Aceste edificii, după cum observă autoarea, sugerează monumental și, totodată, austeritate, exactitate și disciplină. Ele corespund, de asemenea, unor exigențe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dotați făcute de că tre profesori; b. Testarea docimologică; c. Evaluarea Q.I. prin teste cu administrare colectivă; d. Analiza notelor și calificativelor obținute în școală; e. Evaluarea Q.I. prin teste cu administrare individuală; f. Evaluarea creativității prin probe standardizate. După 10 ani Raportul Richert (1982) inventariază următorul set de procedee de identificare (Ibidem, pp. 118-119): 1. profiluri psihocomportamentale; 2. check-list de trăsături psihocomportamentale; 3. autoaprecierea; 4. interviuri semistructurate și nestructurate; 5. rapoarte anecdotice; 6. analiza datelor biografice și autobiografice
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
descriu impactul talen tului asupra vieții lor, demonstrând că supradotații sunt ambiva lenți față de propria dotare superioară. Subrealizarea este cea mai frecventă nevoie educațională ca re necesită consiliere și este definită ca fiind discrepanța dintre evaluarea potențialului (diagnosticată prin teste standardizate, tes te de inteligență și cunoștințe, note școlare) și performanța actuală. Sunt consemnate 3 faze fenomenologice ale subrealizării școlare (Crețu, C., 1997, p. 81): a. subrealizarea școlară incidentală - când elevul obține note mari, ca urmare a îndeplinirii sarcinilor standard, dar
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Howard Gardner; acesta prezentând inteligența ca fiind un produs cultural deoarece achiziționarea, transmiterea și exprimarea informațiilor se desfășoară într-o anumită comunitate umană, rezultând 8 tipuri de inteligențe: lingvistică, logico-matematică, spațială, corporal kinestezică, muzicală, interpersonală, intrapersonală, naturalistă. Test psihologic - probă standardizată care informează asupra unor caracteristici afective, intelectuale (nivel mintal, aptitudini, cunoștințe) sau senzoriale ale unui subiect, ceea ce permite situa rea acestuia în raport cu ceilalți membri ai grupului social din care face parte (etalonare) (Sillamy, N., 1996, p. 318). Teste verbale - probă
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
de Moldovă patriarhală... Brândușa Armanca: Nu aveți accent moldovenesc... Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru că provin dintr-o familie mixtă: tatăl meu este moldovean get-beget, iar mama mea vine din sudul țării, din Slobozia, o profesoară de română severă. Vorbesc o limbă foarte standardizată, fără accent, într-adevăr. 1 octombrie 2006, Avantaje Pregătiri pentru Sommet-ul Francofonieitc "Preg\tiri pentru Sommet‑ul Francofoniei" Pompiliu Onofrei: Invitatul „Apelului matinal” din această dimineață este ministrul Afacerilor Externe al României, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu. Vă salut, domnule ministru. Mihai-Răzvan
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pînă prind ceva puteriă./ De-atunci,/ numai eu am numărat/ vreo două mii de ani" (Mărturisirea scribului pamfletar). Sub aparentă mișcărilor utile, familiare, are loc configurarea unui cerc vicios. Iată tabloul unui infern repetitiv, în subtextul căruia se ghicește monotonia societății standardizate, ideologic ori altminteri: Cineva tocmai potolește/ mesteca dulce/ asculta un disc, două, treizeci/ îi spun ăchiar așa?a - Imi răspunde/ațe repetiă;/ răsfoiește insectarul cu fotografii - exemplarele de lux/ zîmbesc imbecil în diapozitive/ lipsește o marcă pe-un plic/ ceva
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
fi încadrate la art. 5 alin. (1) din lege dacă oferă părților un control comun asupra producției și/sau inovației, restrângând astfel capacitatea lor de a concura în ceea ce privește caracteristicile produsului și afectând terțe părți, precum furnizorii sau cumpărătorii de produse standardizate. Evaluarea fiecărui acord trebuie să ia în considerare natură standardului și efectul probabil asupra piețelor vizate, precum și aria restricțiilor posibile care depășesc obiectivul primar al standardizării, conform definiției de mai sus. 143. Existența unei restricționări a concurenței în acordurile de
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143925_a_145254]