5,507 matches
-
la frustrare, susținând existența unei laturi mecanice directe intre agentul frustrant și reacția de răspuns a subiectului frustraț: cunoașterea stimului trebuie să ducă la prevederea reacției care-i va urma, sau dacă reacția este cunoscută, trebuie în mod implicit identificat stimulul (conform postulatului lui Watson). Acești cercetători interpretează, prin urmare, frustrația mai mult ca „reacție”, având în vedere doar acțiunile și mișcările executate de către subiectul frustrat, fără a lua în considerare faptul că aceleași acțiuni și mișcări pot avea, în plan
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
plan cu studiul comportamentului animal: omul nu este numai ființa biologică, un organism animal, ci, în primul rând, o ființă socială, extrem de complexă din punct de vedere psihologic, al cărei comportament nu reprezintă numai un șir de reacții provocete de stimuli, ci o „activitate complexă, dpterminată bio-psiho-social prin care persoana umană își reglementează relațiile sale cu mediul”. Omul nu este, prin urmare, un receptor pasiv, sau un simplu resort care răspunde automat, prin reacții întotdeauna, strict previzibile la stimulii realității înconjurătoare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
provocete de stimuli, ci o „activitate complexă, dpterminată bio-psiho-social prin care persoana umană își reglementează relațiile sale cu mediul”. Omul nu este, prin urmare, un receptor pasiv, sau un simplu resort care răspunde automat, prin reacții întotdeauna, strict previzibile la stimulii realității înconjurătoare; el filtrează și prelucrează activ influențele exterioare. Relația liniară „stimul-reacție” (S-R), propusă de J.D. Watson, este insuficientă pentru analiza comportamentului uman, deoarece omul nu se adaptează doar la un mediu dat: el „adaptează”, prin activitatea sa conștientă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tensiunii produsă ca rezultat, fie al lipsei cuantumului de energie necesar pentru integrarea corespunzătoare a „dominantelor”, diferite în privința numărului și gradului organizării și adecvării lor, fie ca urmare a efortului depus în vederea resytaurării echilibrului, perturbat datorită contrarierii tendințelor personalității de către stimuli din mediul extern. Ceea ce este comun concepțiilor acestor autori, prezentați în paragrafele anterioare, este tendința de a considera edificarea personalității ca un rezultat al evoluției psihologice a individului, realizată, în special, prin mijloace psihologice (un anumit rol fiind acordat, însă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
imaginare, dându-le o notă gravă și depresivă. Despre oameni ca Șt. Gheorghidiu, psihologii spun că aceștia aparțin categoriei persoanelor la care predomină așa-numita „funcție secundară” (sau „secundaritatea”), la care „percepția” are două efecte: unul imediat, coincizând cu producerea stimulului („funcția primară”), și un altul ulterior, când percepția „se continuă” în reprezentare, motiv pentru care ea (percepția) ne reține atenția pentru multă vreme („funcția secundară”). Un eveniment care a avut loc poate, așadar, să ne procure mult timp, să fie
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
afectau soluția; dar, În sistemele haotice, cum variază un pic condițiile de plecare, obiectul o ia pe un drum diferit. Asta s-ar putea aplica și la războaiele tale, firește. Dar și la natură și la viața Însăși: cutremure, bacterii, stimuli, gânduri. Trăim În interacțiune cu peisajul confuz care ne Înconjoară. Dar e adevărat că un sistem haotic e supus unor legi ori reguli. Mai mult: există reguli făcute din excepții, ori din hazarduri aparente, care s-ar putea descrie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care limba și cultura sa i le pun la dispoziție. Acestor mecanisme, teoria relevanței le adaugă nuanțarea că orice act de semnificare poartă în el garanția relevanței optime. Pentru a înțelege comunicarea, interlocutorii recurg la mecanisme cognitive de interpretare a stimulilor cu cea mai mare relevanță contextuală: cu cât efectele cognitive ale procesării enunțului sunt mai semnificative pentru individ, cu atât relevanța individuală a mesajului este mai mare; cu cât mecanismul de interpretare este mai dificil, cu atât relevanța contextuală a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru individ, cu atât relevanța individuală a mesajului este mai mare; cu cât mecanismul de interpretare este mai dificil, cu atât relevanța contextuală a semnificației transmise de emițător este mai mică. Tendința naturală a indivizilor este de a maximaliza relevanța stimulilor. În baza acestor trăsături ale cunoașterii, individul care percepe un stimul calculează efectele sale cognitive, face o selecție a interpretărilor disponibile pentru a o alege pe aceea al cărei efect satisface relevanța optimă, construiește o relație de tipul premise-concluzii, îmbogățește
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu cât mecanismul de interpretare este mai dificil, cu atât relevanța contextuală a semnificației transmise de emițător este mai mică. Tendința naturală a indivizilor este de a maximaliza relevanța stimulilor. În baza acestor trăsături ale cunoașterii, individul care percepe un stimul calculează efectele sale cognitive, face o selecție a interpretărilor disponibile pentru a o alege pe aceea al cărei efect satisface relevanța optimă, construiește o relație de tipul premise-concluzii, îmbogățește semnificația literală a enunțului cu noi semnificații vehiculate implicit în enunț
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
presupune transfer de informație între interlocutori, acțiune și reacție, negociere); e) comunicarea se bazează pe tranzacții simetrice (diferențele dintre interlocutori sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f) comunicarea este un proces circular (stimul - răspuns la stimul - stimul - răspuns la stimul... etc.), inevitabil (individul nu poate evita comunicarea deoarece chiar și necomunicând cu interlocutorul îi transmite acestuia un mesaj), ireversibil (orice proces de comunicare acceptă corecții, dar face imposibilă suprimarea lui), nerepetabil (orice act
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informație între interlocutori, acțiune și reacție, negociere); e) comunicarea se bazează pe tranzacții simetrice (diferențele dintre interlocutori sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f) comunicarea este un proces circular (stimul - răspuns la stimul - stimul - răspuns la stimul... etc.), inevitabil (individul nu poate evita comunicarea deoarece chiar și necomunicând cu interlocutorul îi transmite acestuia un mesaj), ireversibil (orice proces de comunicare acceptă corecții, dar face imposibilă suprimarea lui), nerepetabil (orice act de comunicare este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
între interlocutori, acțiune și reacție, negociere); e) comunicarea se bazează pe tranzacții simetrice (diferențele dintre interlocutori sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f) comunicarea este un proces circular (stimul - răspuns la stimul - stimul - răspuns la stimul... etc.), inevitabil (individul nu poate evita comunicarea deoarece chiar și necomunicând cu interlocutorul îi transmite acestuia un mesaj), ireversibil (orice proces de comunicare acceptă corecții, dar face imposibilă suprimarea lui), nerepetabil (orice act de comunicare este unic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și reacție, negociere); e) comunicarea se bazează pe tranzacții simetrice (diferențele dintre interlocutori sunt minime) sau complementare (între interlocutori apar diferențe semnificative, cu efect în planul comunicării); f) comunicarea este un proces circular (stimul - răspuns la stimul - stimul - răspuns la stimul... etc.), inevitabil (individul nu poate evita comunicarea deoarece chiar și necomunicând cu interlocutorul îi transmite acestuia un mesaj), ireversibil (orice proces de comunicare acceptă corecții, dar face imposibilă suprimarea lui), nerepetabil (orice act de comunicare este unic, în măsura în care se produce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
posturi „de apărare”, mimică redusă, mișcări puține ale capului și mâinilor). Capacitățile cognitive ale indivizilor sunt date de complexitatea cognitivă a individului și de gradul de anxietate și stres cognitiv. Complexitatea cognitivă reflectă capacitățile individului de abstractizare și disociere a stimulilor percepuți, prin operații de analiză, sinteză, categorizare. În plan comunicativ, complexitatea cognitivă se reflectă prin abilități comunicative, tendința indivizilor de a vorbi despre sine, precizie în decodarea semnalelor verbale și nonverbale, afectivitate, adoptarea unor coduri elaborate. Anxietatea și stresul cognitiv
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
capacitățile de exprimare ale vorbitorului. 3.3. Percepția În receptarea și interpretarea mesajului un rol important îl joacă percepția. Percepția este procesul de dobândire, interpretare, selecție și organizare a informației senzoriale primite din mediu. Percepția se bazează pe principiul proximității (stimulii aflați în imediată apropiere spațială sau temporală sunt percepuți ca entitate), principiul unității (individul tinde să structureze stimulii percepuți în forma unei unități, să-i integreze unei structuri), principiul subiectivității (percepția are caracter subiectiv, individul integrând stimulii în patternuri preexistente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
percepția. Percepția este procesul de dobândire, interpretare, selecție și organizare a informației senzoriale primite din mediu. Percepția se bazează pe principiul proximității (stimulii aflați în imediată apropiere spațială sau temporală sunt percepuți ca entitate), principiul unității (individul tinde să structureze stimulii percepuți în forma unei unități, să-i integreze unei structuri), principiul subiectivității (percepția are caracter subiectiv, individul integrând stimulii în patternuri preexistente). Următoarele imagini ilustrează caracterul subiectiv al percepției: datele senzoriale pot fi asociate în minte în mod diferit, astfel încât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe principiul proximității (stimulii aflați în imediată apropiere spațială sau temporală sunt percepuți ca entitate), principiul unității (individul tinde să structureze stimulii percepuți în forma unei unități, să-i integreze unei structuri), principiul subiectivității (percepția are caracter subiectiv, individul integrând stimulii în patternuri preexistente). Următoarele imagini ilustrează caracterul subiectiv al percepției: datele senzoriale pot fi asociate în minte în mod diferit, astfel încât în imaginea de mai jos putem percepe două obiecte distincte (o vază albă pe fond negru sau două fețe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a vedea realitatea așa cum este ea calificată de un interlocutor), percepțiile deformate (tendința unor indivizi de a vedea fie doar aspectele negative, fie doar pe cele pozitive, de a filtra realitatea prin prisma unor prejudecăți), tendința generalizării primei impresii refuzând stimulii care ar contrazice-o, consecvența (tendința indivizilor de a ignora ceea ce contrazice consecvența unor aprecieri pozitive/negative în legătură cu un obiect sau un fenomen), stereotipurile (generalizarea atributelor de grup și extinderea lor asupra individului). Un rol important în cadrul percepției îl are
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
importante pentru comportamentele noastre, dau culoare gândurilor și formelor de cunoaștere. Sunt, cu adevărat, combustibilul psihologic de bază pentru creștere, dezvoltare, acțiune (Gudykunst, 2003, p. 91). Emoția este o stare neural-mentală subiectivă care evocă un răspuns al individului la un stimul. Unele emoții sunt considerate, în general, pozitive (amuzament, altruism, venerație, calm, confort, mulțumire, încredere, dorință, satisfacție, euforie, extaz, bucurie, mulțumire, gratitudine, surpriză, fericire, speranță, bunătate, dragoste, răbdare), altele negative (agitație, furie, angoasă, amărăciune, tristețe, plictiseală, confuzie, depresie, durere, milă, nervozitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în raport cu alta este dat de: antecedente (factorii care o declanșează), trăsături particulare ale experienței emoționale, evaluare cognitivă, manifestările verbale și nonverbale prin care se manifestă. De exemplu, frica este o emoție negativă, ce apare ca reacție a individului la un stimul pe care acesta îl interpretează ca potențială amenințare; pe baza unei inferențe (deducții) cognitive, individul percepe stimulul respectiv ca pericol și trăiește o experiență emoțională negativă, manifestată prin anumite expresii faciale și anumite comportamente (de pildă fuga, chemarea unui ajutor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
manifestările verbale și nonverbale prin care se manifestă. De exemplu, frica este o emoție negativă, ce apare ca reacție a individului la un stimul pe care acesta îl interpretează ca potențială amenințare; pe baza unei inferențe (deducții) cognitive, individul percepe stimulul respectiv ca pericol și trăiește o experiență emoțională negativă, manifestată prin anumite expresii faciale și anumite comportamente (de pildă fuga, chemarea unui ajutor etc.); efectul scontat de individ este protejarea de pericol. Vinovăția este sentimentul trăit de o persoană care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de a păstra cuvântul. Pentru a ceda cuvântul, vorbitorul poate: (i) să performeze anumite acte de vorbire (întrebările, directivele, scuzele, invitațiile, ofertele sunt acte de vorbire care cer, conform principiului perechilor de adiacență, producerea de către interlocutor a unui răspuns la stimul); (ii) să dea alocutorului semnale explicite că îi cedează cuvântul (secvențe de apel adresate interlocutorului - vocative, întrebări de confirmare); (iii) să recurgă la un contur intonațional terminal; (iv) să tacă; (v) să-i ofere interlocutorului semnale mimico-gestuale (îl privește fix
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de altă parte, este impregnată în fiecare individ în forma unor patternuri de percepție, de atitudini, de comportamente acceptate și așteptate de comunitate. Pe de o parte, indivizii sunt „programați” de cultura lor să dea anumite tipuri de răspunsuri la stimulii veniți din exterior, iar pe de altă parte indivizii produc cultura prin comportamentele și sistemul lor de valori. Cultura creează o hartă de semnificații pe care indivizii și le interiorizează. A trăi în cadrul unei culturi înseamnă, în cele din urmă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este finită, este o suită de opțiuni, orice cultură este vehiculată prin limbă), de asemănările inerente dintre oameni (fizice, fiziologice, psihice), de activitățile universale în care toți oamenii se angajează (dorm, mănâncă, procreează), de răspunsurile pe care le dau la stimulii primiți din mediu (râd, se supără, așteaptă, speră etc.). Deosebirile dintre culturi nu sunt întâmplătoare. Pe de o parte, sunt rezultatul mediului geografic, social, cultural, economic, politic, religios, istoric în care s-a dezvoltat o comunitate. Pe de altă parte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
parte, sunt rezultatul mediului geografic, social, cultural, economic, politic, religios, istoric în care s-a dezvoltat o comunitate. Pe de altă parte, sunt rezultatul interpretării subiective de către oameni a diverselor elemente și relații din lumea înconjurătoare, al percepțiilor diferite ale stimulilor primiți din exterior. Interpretările și percepțiile subiective sunt stocate de indivizi în forma unor credințe care le modelează gândurile și acțiunile, a unor atitudini având subiacente stări psihologice (rezultate din interacțiunea subtilă a credințelor, sentimentelor și predispozițiilor sociale și individuale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]