40,154 matches
-
fizică, aceleași chei care, în registrul opus, nefast, îl condamnă pe japonez la o aparență deficitară, pe vecie. Mânuite cu implacabilitatea formulelor rituale, aceste chei te remodelează fără drept de apel, oricât ai încerca tu să le denunți falsitatea, drept străinul arhetipal, zămislit în somnul colectiv japonez, de secole, cu precizia luminoasă pe care numai imaginile din vis o pot avea. Umilul, imperfectul, suferindul înveliș de carne pe care ai învățat să-l porți cu necesitate este retranscris conform unor stindarde
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
că ea a zămislit parametrii absolutului, și nu noi, având deci un nas cârn care este întruchiparea însăși a ideii de minuscul, am eșuat lamentabil în încercările, care au degenerat în comice implorări, de a refuta această monstruoasă absurditate. Orice străin are nasul proeminent. E drept că se află și printre japonezi binecuvântați de zei, care se pot făli cu un nas mai ieșit în afară, față de nasul "turtit", asiatic. Ei sunt admirați ca figuri semilegendare. Pe lista calităților dorite de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în stăpânire peisajul corporal urieșesc altfel decât țesând o întreagă mitologie a uimitorului corp străin amenințător, bântuit de peșteri și de munți, de prăpăstii și de bolți? Printre tinerele japoneze, circulă și astăzi povești despre colege care, făcând dragoste cu străini, au fost literalmente "rupte" de mădularele lor gigantești. Desigur, aceste înfiorări de spaimă nu le domolesc dorința arzătoare de a cunoaște această experiență, în mare parte datorită imaginii pline de romantism pe care o are bărbatul occidental, atent și sensibil
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și paginile în care Tanizaki susține că, niciodată, pielea japoneză, indiferent cât de albă, nu va putea dobândi aceeași calitate cu cea străină: "Erau acolo doamne japoneze care, în hainele lor de seară, nu erau cu nimic mai prejos decât străinii și aveau chiar pielea mai albă decât ei; era însă de ajuns ca vreuna dintre aceste doamne să se amestece printre străini, că o puteai recunoaște chiar din depărtare. Și asta pentru că la japonezi, oricât de albi ar fi, se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
străină: "Erau acolo doamne japoneze care, în hainele lor de seară, nu erau cu nimic mai prejos decât străinii și aveau chiar pielea mai albă decât ei; era însă de ajuns ca vreuna dintre aceste doamne să se amestece printre străini, că o puteai recunoaște chiar din depărtare. Și asta pentru că la japonezi, oricât de albi ar fi, se poate observa întotdeauna o nuanță întunecată în culoarea lor albă. Aceste femei își acoperiseră, în plus, cu straturi groase de pudră albă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ar fi, se poate observa întotdeauna o nuanță întunecată în culoarea lor albă. Aceste femei își acoperiseră, în plus, cu straturi groase de pudră albă, toate părțile corpului dezgolite, de la spate până la brațe și subsuori, pentru a nu rămâne în urma străinilor. Și totuși pudra nu reușea să le acopere colorația întunecată care persista în esența pielii. Ea își făcea simțită prezența, așa cum se face vizibilă o murdărie pe fundul unei ape clare, dacă te uiți de undeva de sus". Masako este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
banalul demachiant pe bază de plante. Și uimirea că, deja, trăind în Japonia sub teroarea constantă a acestor priviri, deconstruită și reconstruită fără încetare, în propriul meu corp neștiutor și suferind, am început și eu, de la o vreme, să zăresc străinul din oglindă. Apendice: Yuro Yuro are 7 ani. Yuro crede că este o broscuță. Yuro se târăște pe podea, de-a bușilea, și încearcă să-mi smulgă papucul din picior. Yuro îmi răspunde că nu știe când a învățat să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ori, originea unui kanji nu este deloc transparentă. Chiar și așa, cei cu care am avut prilejul să vorbesc pe această temă sunt pe deplini conștienți de sensul negativ purtat de componenta femeie în diferitele ideograme în care apare. Iar străinii care învață kanji și intră în contact cu societatea japoneză nu pot scăpa tentației de a descoperi, oglindite în străvechile desene, obiceiuri, modele comportamentale și fragmente ideologice din viața de zi cu zi a Japoniei moderne. Despre aceasta însă, mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
demnității umane, fie ea liber consimțită și consfințită prin zâmbet? Această imolare de sine, pe ce altar grotesc și nenumit? Sau poate că nu. Nu înțelegeam eu, nu înțelegeam nimic, era evident, și, de aici, revolta sisifică, pe care orice străin a simțit-o cu necesitate în Japonia. Însă voiam să înțeleg. În țara în care semnul instituie realitatea, aveam eu oare voie să privesc acest scaun invizibil ca pe o pură absență? Pe scena goală a teatrului kabuki, actorul, purtând
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la baza micului deal. L-a urmărit un timp și a văzut că, deși omul făcea eforturi sporite, nu reușea să urce dealul. S-a gândit Norocel ce s-a gândit și a găsit de grabă o idee, poruncindu-i străinului: -Oricine ai fi bădie, stai pe loc! Să nu cumva să faci ca data trecută, că sunt hotărât și pregătit să dau de cheltuială, fiindcă amu știu cum. Cel căruia se adresa Norocel, n-a răspuns, doar s-a uitat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
afla un bărbat cu picioarele schilodite, aproape olog și când a îndreptat lanterna să-i vadă fața, insul era din cale afară de hidos. Amintindu-și de sfaturile zânei și de faptul că era milos din naștere, l-a prins pe străin bine cu o mână de sub braț și cu privirea înainte să vadă pe unde calcă, fiind ajutat de lumina de la lanternă, a atacat panta dealului din fața lor. Cât ai da binețe au urcat panta aceea și când au ajuns în
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dreptate, specifică în mod critic mulți evrei. Exigențele lui Isus sunt o invitație, sunt provocări pentru ca noi să îndrăznim, de la caz la caz, un angajament mai generos către proprii semeni, pe baza exemplului bunului samaritean (un eretic pentru evrei) în fața străinului atacat de tâlhari. În viața concretă deci, semnifică a pune în practică o iubire creativă, ce nu poate fi cerută de nici o lege. "Iubire", un cuvânt pe care Isus nu-l folosește aproape deloc, dar care întrupează practic exigența sa
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Adopția internațională a copiilor români în perioada comunistă a fost permisă într-un număr limitat de cazuri, pentru care a fost necesar acordul prezidențial (reglementată prin Decret nr. 137 din 23 martie 1956 privind înfierea unui cetățean român de către un străin, precum și înfierea unui străin de către un cetățean roman). Potrivit unui raport pregătit pentru Agenția S.U.A. pentru Dezvoltare Internaționala (USAID) în România, Greenwell 58 preciza că, în medie, rata copiilor adoptați internațional numărau mai puțin de 1 copil per 100 de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
români în perioada comunistă a fost permisă într-un număr limitat de cazuri, pentru care a fost necesar acordul prezidențial (reglementată prin Decret nr. 137 din 23 martie 1956 privind înfierea unui cetățean român de către un străin, precum și înfierea unui străin de către un cetățean roman). Potrivit unui raport pregătit pentru Agenția S.U.A. pentru Dezvoltare Internaționala (USAID) în România, Greenwell 58 preciza că, în medie, rata copiilor adoptați internațional numărau mai puțin de 1 copil per 100 de copii aflați in leagăne
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii (aproximativ 10.000 conform anumitor autori 62), au părăsit granițele țării fiind adoptați internațional. Această perioadă s-a caracterizat printr-o libertate totală oferită adoptatorilor străini. În încercarea de a stopa acest exod, în iulie 1991 se promulgă Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 care aduce o serie de completări și modificări Legii nr. 11 din 31 iulie 1990. Scopul acestui act normativ a fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat ca reflectând neglijarea continuă și lipsa de răspuns a persoanelor din preajma sa la nevoile sale afective; în unele cazuri s-a constatat existența unui atașament nediferențiat, copiii manifestând un comportament deosebit de prietenos față de străini, comportament care nu poate fi considerat ca fiind bazat pe securitate. Prin urmare se poate vorbi in aceste cazuri de un atașament bazat pe securitate fals. relația dintre tipul de atașament și problemele comportamentale este slabă; acest fapt poate fi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
senzoriale sau deficiențe asociate (9,8%), dar în majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și la noi, că cutare țăran e "socialist" și nu mai crede-n nimic; că nu se mai supune stăpânirii, care de D-zeu e rânduită spre binele nostru; că se luptă unul cu altul, spre a face pe placul străinilor //; că cei mari și bogați fură de la cei săraci, iar cei săraci o iau anapoda, fiindcă dau ascultare acelora, cari au învățat prin străini numai rele. Toate acestea ține-le în inimă și mai spune și altora, ca toți să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
e rânduită spre binele nostru; că se luptă unul cu altul, spre a face pe placul străinilor //; că cei mari și bogați fură de la cei săraci, iar cei săraci o iau anapoda, fiindcă dau ascultare acelora, cari au învățat prin străini numai rele. Toate acestea ține-le în inimă și mai spune și altora, ca toți să știe să se ferească din vreme"120. În consecință, la finalul articolului îndemna cititori să-și găsească drept ancoră a existenței modelele oferite de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
poate, și la noi, că cutare țăran e "socialist" și numai crede-n nimic; că nu se mai supune stăpânirii, care de D-zeu e rânduită spre binele nostru; că se luptă unul cu altul, spre a face pe placul străinilor //; că cei mari și bogați fură de la cei săraci, iar cei săraci o iau anapoda, fiindcă dau ascultare acelora, cari au învățat prin străini numai rele. Toate acestea ține-le în inimă și mai spune și altora, ca toți să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
e rânduită spre binele nostru; că se luptă unul cu altul, spre a face pe placul străinilor //; că cei mari și bogați fură de la cei săraci, iar cei săraci o iau anapoda, fiindcă dau ascultare acelora, cari au învățat prin străini numai rele. Toate acestea ține-le în inimă și mai spune și altora, ca toți să știe să se ferească din vreme. Nu uita iarăși a-ndemna pe toți, frații noștri țărani și muncitori, să-și deschid capul și să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ei să aibă o casă mai bunicică, o gospodărie de să-ți fie drag; copii cu frică de D-zeu și părinți, cari să țină la țara lor și să se jertfească când e vorba de a ne apăra împotriva străinilor. Altminteri, de vom face ceia ce fac aceștia pe aici, vom fi pierduți pentru totdeauna, mai cu seamă că noi suntem o mână de oameni. Rămâi cu bine, dragă prietene și așteaptă, că-ți voi scrie mai multe întâmplări de pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
deodată s-a trezit din "erezie", iar credincioșii (ca și cei mai mulți preoți, de altfel) care însă nu pricep ce este aceia "stil nou" sunt taxați de "conspiratori împotriva siguranței statului nostru românesc", de "vrăjmași" ai ortodoxiei și bisericii noastre, "vânduți" străinilor etc. etc. Iar de nu se pocăiesc și nici se-nduplecă a pricepe "stilul nou", atunci credincioșii (?) preoți, dați "pe înnoire", dărâmă bisericile adevăraților ortodocși în care au slujit tot ei până mai anii trecuți; sfarmă crucea răbdătorului Christos, în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
au fost și nu sunt acuzați de preoții noștri, întocmai cum erau primii creștini de către păgâni? Nu li se aruncă și acestora, ca și instituției crematoriului ca și celor pe "stilul vechi", vina că sunt contra statului român și vânduți străinilor? Și câte au avut și au încă de suferit aceștia într-o țară ca a noastră, unde libertatea conștiinței și a cultului este garantată de Constituție, dar sugrumată de o mână de oameni venali și interesați. Să fii francmason, liber
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vreun neobosit muncitor din fabrici, dogorât de vâlvătaia focului și asurzit de huruiala fierului; vei fi vreun călător al patriei Tale obidite și al dragostei tinerești; vreun copil cu păr bălai, născut în palat și-nfășurat în scutece de mătase; vreun străin născut și crescut pe sfântul pământ al țării românești; vei fi avut altă credință religioasă decât a noastră, amestecată cu religia iubirii de glie a acestui neam; vei fi fost poate, copilul nimănui, ce dormitai pe maidane și pe lângă ruinele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]