6,757 matches
-
Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului I-a zărit prinși într-o îmbrățișare. I-a urmărit amuțită de la distanța privirii. Ochii i s-au prăbușit la picioarele sensurilor fără putință de strălucire, zilele s-au șters de culori și nepăsarea pentru înfățișarea formelor s-a înfiltrat în rostogolirea trecerii. Asista neputincioasă la sincronii și nesincronii pe tărâmul prezențelor fără de tăgadă. Și s-a așezat contemplându-și apatică pierderea privirii de-a lungul
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
amândouă Îi ceream, să fie bine pe pământ. Icoană dragă, îmi ești mereu în minte și îngeri mulți, safir din ochi, lacrima-ți adună, pe chipul tău, Soarele-și așază raza lui cuminte, El te-a înzestrat, din plin, cu strălucire de la Lună. Azi te privesc, sufletu-mi tremură, o frunză, mă tem de ceasul ce aduce semn de infinit, de bratele-mi întinse, destinul o să te-ascunză, rămâne-voi pe lume ramul tău rupt, nedefinit. Oglinda mamei Alunecă pașii pe
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
de la scaunul domnesc, răpunerea vampirilor, rotunjirea vistieriei și multe alte gânduri de înavuțire și mărire. Plănuiau în același timp să-i lichideze pe căpitanii credincioși actualului voievod, precum și pe boierii care se opuneau îngenuncherii principatului în fața turcilor. Sultanul, orbit de strălucirea galbenilor, îi primi cu bunăvoință și pe loc îl numi domn pe „Papură - Vodă”. Și ca să nu-i fie zădărnicită porunca, trimise o ceată numeroasă ca să-l însoțească la cetatea de scaun și să-l alunge pe actualul domnitor care
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
râvnit, sub oblăduirea a doi boieri foarte bogați și cu mare trecere în fața Măritului Sultan. Acești boieri vicleni reușiseră prin șiretlicuri să întunece mințile celor doi căpitani Arnăutu și Sasu și, în același timp, să-l orbească pe sultan cu strălucirea aurului. Referință Bibliografică: VIII. COMORILE VAMPIRILOR (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
atâtea clipe de fericire și bucurii! Eram preocupați doar de ghiftuirea noastră, la anul și...la mulți (cât mai mulți) ani. Iar când a venit și peste noi Anul Nou, în gâlgâieli de șampanie, ne-am drogat și noi cu strălucirea himerelor roz, azvârlite-n hăurile cerului de eternul magician. Așa am petrecut în extaz până târziu în noapte, când am plecat de la dragele noastre gazde, învăluiți în aburii euforici de vise și speranțe ale Noului An, abia sosit în viața
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
s-a părut proveniență tc. űç „3“ (pentru care vezi Sevortian, op. cît. p. 642 cu alte ipoteze) care poate fi decupat din v. pers. rauča „lumină“, skr. raoča, cu lat. lux, lucis, sl. luč, rom. a luci, tot în legătură cu strălucirea soarelui (uča). Prof. Ion Carstoiu Mai ciudate sunt denumirile numeralului „1“ în ainiană shine (limba în Japonia) pentru care cf. engl. shine „a străluci“ (cerul strălucitor?), în semitica uahăd „1“ pare a se compară cu iranicul bagă „cer“ cu u
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
Fragmente > VARA-I ACOLO UNDE SIMȚI CĂ TRĂIEȘTI Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 573 din 26 iulie 2012 Toate Articolele Autorului E vara... Soarele râde cu mai multă poftă pe cerul azuriu, care îmi inundă sufletul cu străluciri de tinerețe. Rândunele ciripesc în graiul lor plin de candoare, trezindu-mi sufletul din tăcutele visuri. Cireșii s-au înroșit de dragostea pe care o poartă albastrului cerului... un cer cu vise colorate de asfințitul dorințelor. Cireșele apetisante mă duc
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
noi? Sigur că DA! De ce oare, noi, românii, știm de fiecare dată să aruncăm cu piatra, socotindu-ne imaculați? De ce, oare, noi, românii, ne pricepem atât de bine să îngropăm aurul în noroi, din dorința morbidă de a-i ascunde strălucirea? Indiferent de ce se va mai spune despre el, dat fiind prostul obicei al mediei românești de a scotoci și de a scoate la iveală lucruri care nu ar trebui spuse ori strigate, chiar, în gura mare, SERGIU NICOLAESCU va rămâne
A MAI PLECAT ÎNCĂ UN GENIU ROMÂNESC: SERGIU NICOLAESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350213_a_351542]
-
Articolele Autorului Șoaptele orologiului se pierd în miez de noapte, iar ochii-nlăcrimați se-adapă din izvorul gândului. Povestea lunii duce mai departe leagănul stelelor pe aripile vântului. Noi, uitați printre meandre, visăm la nemurirea Sufletului. În negura albastră a strălucirilor de-o clipă simțim durerea ca pe o ispită, o-nchidem între filele destinului ca s-o purtăm cu noi spre focul târziului. Viv Referință Bibliografică: Ispită / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2107, Anul VI, 07 octombrie
ISPITĂ de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350243_a_351572]
-
iar cartea sa de căpătâi a devenit „Portretul lui Dorian Gray”. Poate, se gândea uneori rătăcit printre aburii alcoolului, aceasta este și soarta sa: să devină un nou Dorian Gray, un tânăr care se prăbușește în abis pentru a cunoaște strălucirea inconfundabilă a flăcărilor iadului, un erou al decadenței care își pierde, încet, încet, sufletul. Ai lui nu au avut suflet să-l abandoneze, și a profitat de slăbiciunea pe care o aveau pentru el în scopul de a se putea
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
iar somnul fugea ca un tren prin tunelul dintre Franța și Elveția. Un amestec de cenușă și sânge aștepta afară, printre tufișuri. Un chip apărea deasupra zorilor, dar zorii nu veneau, parcă se depărtau. Îi vedeam irișii în mișcare, în strălucire, nările fine, respirația de trandafir, simțeam cum o petală mi se strecoară sub gulerul larg. Un gând a căzut de-a dura. I s-au aprins obrajii și gura. I-am dezmierdat șovăielnic trupul, un văl de mireasă. Aleasa mea
VISAM de BORIS MEHR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361803_a_363132]
-
și în volumele "Îndrumătorul bisericesc" din 1985, de la Alba Iulia, precum și în volumul " Drum spre inima țării", de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea "Soarele din poartă". Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor de la Otopeni sute de
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor, să nu-i ademenească nici strălucirile deșarte ale puterii, nici pofta de un trai mai îndestulat, nici slava cea ieftină și trecătoare, pe care o vântură de colo-colo huietul mulțimii” (Alexandru Vlahuță) De aproape două decenii, din '89 încoace, s-a inventat sintagma „greaua moștenire”, devenită
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
De-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire,/ Și ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond. „Scrisoarea IV” dezvăluie drama creatorului care fără iubire - izvorul de energie spirituală - și fără înțelegerea iubitei, nu poate avea strălucirea în artă; neîmplinirea dragostei duce la durere, sufletul totuși nu poate să renunțe la dragoste și de aici zbuciumul sufletesc: O, arată-mi-te iară-n haina lungă de mătasă,/ Care pare încărcată de o pulbere-argintoasă,/ Te-aș privi o
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CARUSEL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Carusel Dantelărie albă - salbe și tăceri În dimineți scăldate în auriul soare, Cu pomi visând în strălucirea orbitoare, Transfigurați de fulgurantele poveri. Prin zile lungi, toropitoare, nesfârșite, Când curge lent un cer topit ori cântă ploaie, Iar umbra deasă se ascunde prin zăvoaie, Sunt lanuri coapte, din senin tălăzuite. Vin ceruri nalte și buchet de tămâioasă, Și
CARUSEL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361926_a_363255]
-
talent înnăscut și care aduce varietate în literatura contemporană. Titina Nica Țene este o astfel de scriitoare. (Mariana Zavati Gardner, „Oglindă Literară” nr. 38, Februarie 2005); „Opera scriitoarei Titina Nica Țene este intradevar prodigioasa, deosebit de variate teme alese, șlefuite până la strălucire. Poezia doamnei Titina are, cum este și natural, un specific propriu, de fapt acea lege pe care o pronunța clasicul B.P.Hașdeu, asemuind literature română cu o câmpie unde e loc suficient pentru fiecvare flaore cu mirosul și culorile ei
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
XX-lea. Pentru filosofia creștină a Evului Mediu occidental, Etienne Gilson spunea că, numele propriu al lui Dumnezeu este Ființa, iar în Răsărit, numele propriu al lui Dumnezeu, pentru Sfinții Părinți este Iubirea. Calea Iluminării șerpuiește prin perspectiva existențială, dă strălucire sensului religios al eros-ului și urcă spre panorama sensului comuniunii cosmosului. Să ne oprim puțin asupra unei clipe de foc din cea mai zbuciumată perioadă a istoriei neamului nostru. După ce Țara noastră a fost abandonată de marile puteri la
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
să intru în imașul Tău și mă socotește în numărul oilor turmei Tale celei alese, și mă hrănește împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată îți este Ție sălaș și se vede în ea (se ivește) strălucirea descoperirilor Tale. Și strălucirea aceasta este mângâierea și odihna tuturor acelora, care pentru Tine s-au nevoit cu necazuri și cu chinuri de tot felul. De care strălucire să ne învrednicim și noi, cu Harul și cu iubirea de oameni
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
Tău și mă socotește în numărul oilor turmei Tale celei alese, și mă hrănește împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată îți este Ție sălaș și se vede în ea (se ivește) strălucirea descoperirilor Tale. Și strălucirea aceasta este mângâierea și odihna tuturor acelora, care pentru Tine s-au nevoit cu necazuri și cu chinuri de tot felul. De care strălucire să ne învrednicim și noi, cu Harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
curată îți este Ție sălaș și se vede în ea (se ivește) strălucirea descoperirilor Tale. Și strălucirea aceasta este mângâierea și odihna tuturor acelora, care pentru Tine s-au nevoit cu necazuri și cu chinuri de tot felul. De care strălucire să ne învrednicim și noi, cu Harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în vecii vecilor. Amin” (Cuvinte despre Nevoință, Ed. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 35). Cu alte cuvinte Rugăciunea Sfântului Isaac Sirul, singură dacă ar
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
istorie pe care să se fi construit atâta cât pe Numele Lui” (Sfântul Nicolae Velimirovici, Pătimirea Bisericii, Ed. Sophia, București, 2010, p. 35). Fiecare gând trebuie scos din scutecelul psihic și înfășat în porfira Numelui lui Hristos, spre a da strălucire cuvântului și mireasmă faptei. Numai în acest sens se zidește unitatea minții și a inimii, căci inima este ființa minții. Numai coborârea minții în inimă, urcă omul spre slava Numelui lui Hristos. De aici, Rugăciunea inimii, care poartă în suflet
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
că noi suntem cei care ne făurim propria noastră istorie solară. Și că jucăm serios, în chiar clipa aceasta, într-o singură piesă de teatru mondial, la nivelul universului social-planetar, prinși într-o imensă pânză de păianjăn ce emană o strălucire de bioluminiscentă solară, țesută de o rasă ciudată de ființe nemaivăzute, la confluența dintre plasma solară și magnetismul biotopului nostru terestru. Cu alte cuvinte, jucăm în ultima “Trilogie tozgreacă”, sau în ultima Tragedie umane, în cinci reprezentații, jucată în modul
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
închis de doua mii de ani Z. X, fiind egoistă și geloasă pe Y, avertizează printr-un Scut antiatomic Alianța Z și spune: “Atenție! Y este un ET rău, nu credeți în el, eu - PX - sunt o emanație bună, cu străluciri de rubin, cu vocație angelică, opriți migrația, pregătiți scuturile energetice că vom veni în curând la voi cu forțe noi, pentru ultima adopție, etc...” Y află codul și emanația lui Z și după ce strică Alianța Z încearcă acum să spargă
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
lui Eminescu. Deși s-a ferit să nu cadă în aceeași greșeală ca și contemporanii săi, eminescizând, Arghezi a furat de la Eminescu meșteșugul versificației, temele și ideile, „cuvântul ce exprimă adevărul”, trecându-le prin personalitatea sa și dându-le noi străluciri. Și poeții transilvăneni, avându-l ca model, l-au simțit atât de aproape pe Eminescu. Șt. O. Iosif, sub înrâurirea lui Vlahuță, care reprezenta momentul epigonatului eminescian, a vibrat în același registru. În „Cântecele” lui criticii au fost aproape unanimi
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]