2,407 matches
-
1837, Alexandru Hajdău, care ținea mult la limba moldovenească, se adresa Într-un discurs către ucenicii școlii ținutului Hotinului, ruși și români, acei carii au săvîrșit [Încheiat] cursul Învățăturilor rînduite la această școală, Îndemnîndu-i să-și iubească țara și limba strămoșească. Cu ocazia Unirii Principatelor, Alexandru Hajdău avea să trimită la București urări de bine din partea României unite, patria-mamă. Comportamentul său era dictat de conștiința că sînt trup din același trup și os din aceleași oase din care sînteți plămădiți și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ajunge la Cernăuți Aron Pumnul, după ce fugise din Transilvania, unde, după Înfrîngerea revoluției române, fusese trecut pe lista persoanelor indezirabile. Aducea cu el atmosfera din Transilvania lui Gheorghe Șincai și Petru Maior, acea mîndrie românească, acel fanatism pentru limba noastră strămoșească și trecutul glorios al poporului nostru de viță romanică. A adus din Transilvania lui Iancu, Balint și Barițiu și a tovarășilor lor dorul nepotolit de a deștepta poporul la conștiința națională. Urmare a presiunilor revoluționarilor români din Bucovina a fost
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mulți ani personalului Centrului Militar Zonal Iași! Cu deosebită considerație Președintele Consiliului Județean Iași Cristian Mihai ADOMNIȚEI MESAJUL PREFECTULUI JUDEȚULUI IAȘI Ca instituție fundamentală a Statului Român, Armata a reprezentat și reprezintă garanția afirmării și existenței noastre pe acest pământ strămoșesc. Mai mult de atât, Armata a constituit vectorul principal al integrării noastre euroatlantice și mijlocul prin care România își îndeplinește angajamentele față de aliați. Nu trebuie să uităm însă, că încrederea și recunoștința noastră față de această instituție a fost și este
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
elev de liceu din Iași, căzut apoi pe front. Delegația studenților români din Paris trimitea, la 16 aprilie 1877, o Înflăcărată și patriotică scrisoare gazetei «Românul» din București. Ei arătau că sunt gata a-și face datoria „pentru apărarea că-minelor strămoșești“. Semnau: C. Cantacuzino, I. Crăciunescu, G. Panu, C. M. Mironescu, A. Lambrior. Alături de elevi și studenți au luat parte la război și Învățători și profesori. Din rândurile acestora amintim pe Ioan Popovici Popescu, transilvănean din ținutul Chioarului ( Maramureș ), profesor În BÎrlad
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
au trăit viața după rânduiala lui Dumnezeu, jertfa domnitorului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, Împreună cu Ianache Văcărescu, sfetnicul său, oferă un strălucit exemplu de dragoste martirică pentru Hristos și pentru credința noastră strămoșească. În istoria neamului nostru, jertfa lor atinge o culme de neegalat. Dumnezeu a rânduit ca Sfântul Constantin Brâncoveanu să rămână ultimul și astfel să-i poată Îmbărbăta pe fiii săi spre a-și primi moartea cu demnitatea rangului lor și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
precedent a culturii românești. Înconjurându-se de oameni Învățați și iubitori de cultură, precum Sfântul Antim Ivireanul, Constantin Brâncoveanu reușește să introducă În Biserică și administrație limba română, susținând totodată și lupta românilor transilvăneni pentru păstrarea credinței și a legii strămoșești. Moartea sa martirică pentru Hristos a fost o Încununare a Întregii sale vieți, o viață pusă În slujba neamului românesc și a credinței ortodoxe”.( Ziarul Lumina, 24 ianuarie 2014). Biserica a rânduit ca data de 16 august să fie Închinată
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
fiu, Îngrozit de moartea fraților, vrea să renunțe, Îl Îmbărbăta astfel: „din sângele nostru na fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, mai bine să mori de o mie de ori, decât să-ți renegi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mult pe pământ”. Atunci „copilul Își puse liniștit gâtul pe tăietor și-i zise călăului: vreau să mor creștin: lovește! Și Îi zbură capul”(,,Martiriul Sfinților Brâncoveni”). După acest sfârșit, trupurile lor au fost
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
și siguranța sa a venit de la Îmbărbătarea tatălui care a zis: ,,Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, să mori de o mie de ori, decât să-ți lepezi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ”. Atunci copilul s-a Întărit și, Întinzându-și liniștit gâtul pe tăietor, a zis călăului: „Vreau să mor creștin. Lovește!" În cele din urmă și tatăl a avut aceeași soartă, trupurile
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
un orb pe drum, te lovești tu de el sau el de tine? Firește că el se lovește de mine. Ei vezi, tot așa se întâmplă și cu tine. Tu care ai luat calea cea bună a bisericii, a credinței strămoșești, ai început să vezi bine, dar cei care stau în necredință, se cheamă orbi și ei sunt aceia care dau peste tine, nu tu peste ei. Toți îi dădură dreptate, dar el mai adăugă alte cuvinte, care izvorau din înțelepciunea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
care ți i-am dat, pentru că eu nu am încredere în cei care nu cred în Dumnezeu. Consăteanul rușinat, tăcu chitic și eliberă chitanța cerută. 60. Pumnul de noroi Într-o zi un om păcătos care se întorsese la credința strămoșească și ducea o viață cu adevărat creștinească, vorbea cu un necredincios, care-i zise: Cum aș putea să cred eu că Dumnezeu a luat un pumn de noroi și a făcut din el un om?! Credinciosul îi zise: Dacă nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
răspunse: N-aș face asta pentru nimic în lume; fotografia reprezintă pe străbunicul meu după tată. Ar fi o nebunie. Atunci, dragul meu, cum de nu-ți este rușine să tot spui că ai călca în picioare icoanele bisericii noastre strămoșești când ele înfățișează tocmai chipul Mântuitorului, al Maicii Domnului al sfinților din care ne tragem sufletește; chipuri păstrate mii de ani de toți cei care au fost înaintea noastră și date nouă moștenire să le ducem mai departe până la plinirea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cântece rituale românești, tot cu fundal marin. Ele ar fi, în opinia lui Adrian Poruciuc, mult mai vechi decât sofisticatele mitologii sumero-akkadiene. Potopul marin este văzut de Adrian Poruciuc nu doar ca proiecție arhetipal-mitologică sau ca pedepsă divină a unor strămoșești păcate, ci ca ,,amintire a unei experiențe traumatice colective pe care au avut-o îndepărtații strămoși sud-est europeni" (p. 76). În joc este un veritabil "nucleu de tradiție" ce se perpetuează istoric asemenea mitemelor. Un alt subiect extrem de interesat pe
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
trecere de an, deși rugina se încuibă tot mai adânc sub ostrețele timpului și în toate cele, continuăm să greșim frumos în întoarcerile noastre către datini, orgoliul de orășeni cumpărați aplecându-ne dinaintea viețuitorilor dintre luturi nedeslipiți de coaja casei strămoșești, de cântec și descântec, de semn, însemn și blestem, de respirația încă fragedă a veșniciei" (p. 123). Sub semnul veșniciei, Iorgu și Maria au pus nuci la poartă ca "temei de legat căpăstrul propriilor vieți" (p. 123). Însă scriitorului metarmofozat
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Efectuarea de activități caritabile în folosul membrilor comunității și al celor aflați în dificultate; Antrenarea membrilor în acțiuni care au ca scop ridicarea nivelului de cultură civică , învățarea și exersarea democrației, organizării civile; Cultivarea , transmiterea culturii și a civilizației populare strămoșești; Cunoașterea și apărarea propriei identități pornind de la adevărul istoric și al valorilor specifice, răspunzând astfel pe plan național și, daca este cazul, internațional celor ce atribuie peiorativul „ceangău” romano-catolicilor din Moldova, precum și nenumăratelor și nejustificatelor provocări interne și externe; Deschiderea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
celebrului ordin dat de generalul de armată I. Antonescu: "OSTAȘI, VĂ ORDON: TRECEȚI PRUTUL". Documentul de o profundă încărcătură patriotică și emoțională, reflectă cu claritate mobilul acțiunii armatei române, precizând că: "a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna... Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miază-Noapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabiei și codrii voievodali ai Bucovinei
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ca „Nici un petic de pământ”, „Vrem să murim apărându- ne fruntariile! „ „Ardealul să nu fie ciuntit!”. Ei au expediat guvernului o telegramă în care declarau că resping cu hotărâre dictatul de la Viena și erau gata să apere cu viața pământul strămoșesc. În București, mii de cetățeni adunați în fața statuii lui Mihai Viteazul - simbol al unității naționale a tuturor românilor - au demonstrat sub lozinca „Nu dăm Ardealul „ și au intonat cântece patriotice „Deșteaptă-te române „ și „Pe-al nostru steag e scris
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Voi, care v-ați sfâșiat sufletul și trupul; Voi care ați părăsit, încă odată, vetrele vieții și crucile mormintelor; Voi care ați adăugat dureri noi la hrisovul suferințelor de veacuri; Nu deznădăjduiți. Pe umerii voștri stă apărarea sfântă a datoriilor strămoșești. În această clipă de îngenunchere, îngenunchiați ca să auziți trosnetul de trupuri pe roată ale lui Horea și Cloșca; simțiți în sânge clocotul de viață ardelenească a lui Avram Iancu și imnul de redeșteptare națională a lui Mureșan; Plecați urechea la
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
această clipă de îngenunchere, îngenunchiați ca să auziți trosnetul de trupuri pe roată ale lui Horea și Cloșca; simțiți în sânge clocotul de viață ardelenească a lui Avram Iancu și imnul de redeșteptare națională a lui Mureșan; Plecați urechea la brazda strămoșească și păstrați în cuget icoana gândurilor lui Lazăr, Șincai și Șaguna și cutremurați-vă de biruința măreață și veșnică a lui Mihai Viteazul. Ne-am născut aici, suntem cei dintâi așezați aici și vom pleca cei din urmă. Vom muri
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
așteptăm de la voi ca să nu fiți mai prejos decât glorioșii noștri înaintași. De aceea, din Alba Iulia, unde gloria celui dintâi întregitor a adus peste veacuri afirmarea de voință și unire a Ardealului, pentru că în sunete de clopote ale credinței strămoșești să dea Coroana Unirii celui din urmă întregitor, în numele trecutului, pentru apărarea prezentului și gloria viitorului, cer azi Unirea românilor într-un singur suflet.” Își încheia discursul cu „ Trăiască biruința ce va veni”. Textul de mai sus, prezentat presei, era
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de-a lungul timpului, până la patimă. Eroul reprezintă o natură psihică plină de contradicții, complexă, vicleană, intrepidă și inteligentă.Ca să dobândească pământul care l-ar fi scos din sărăcia umilitoare, punându-l în rând cu gospodarii satului potrivit vechii mentalități strămoșești, el acționează lucid, întocmai ca un “erou stendhalian”, dar uzând de o tehnică țărănească autohtonă. Zbaterea dramatică a lui Ion între “glasul pământului” și “glasul iubirii” îl va determina spre primul imbold, trăind o altă tristețe mistuitoare alături de Ana cea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Craiova, 1984; ed. 2, Craiova, 1992; Unde-i turma, acolo-i și păstorul. Participarea mitropolitului Sofronie Miclescu la înfăptuirea Unirii Principatelor Române-1859, Craiova, 1985; Pace pe pământ, între oameni de bună voire, Craiova, 1986; Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, Craiova, 1987; Biruit-au gândul, Craiova, 1990; Sfântul mitropolit Petru Movilă, Craiova, 1990; Una dintre primele scrieri ale literaturii române străvechi: „Pătimirea martirilor Epictet și Astion” (de la cumpăna secolelor III-IV), Craiova, 1990; Sfântul ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, al Galiției
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
toate mijloacele (spectre, temperaturi scăzute, trucuri diverse etc.), eroul poate totuși să lanseze un SOS prin intermediul netului. Mai ales că ni se spune clar la final că urgia nu era rodul imaginației sale. E bun wireless-ul. Mai bun ca strămoșeasca telepatie. Sau o fi fost vreo reclamă și nu m-am prins? Ar trebui să mai fac un pic de sport mental cu seria Bourne. Ultimatumul lui Bourne/ The Bourne Ultimatum - 2007, regia Paul Greengrass, cu: Matt Damon, Julia Stiles
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
neînregimentat 5 martie 2006 În România, după 1989, s-a produs o masivă schimbare de percepție generală. Libertatea dobândită ne-a permis să ne reconsiderăm condiția. Această libertate de mișcare, întotdeauna îndreptată către Vest, ne-a trezit din somnolența ancestrală, strămoșească și a dat măsura înapoierii noastre în absolut toate domeniile sociale, culturale, economice etc. Am început să ne văicărim pentru că am decăzut (chipurile!), uitând în mod voit că pentru a decădea de pe o scară civilizațională trebuie să te fi aflat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
1837, Alexandru Hajdău, care ținea mult la „limba moldovenească“, se adresa într-un discurs către „ucenicii școlii ținutului Hotinului, ruși și români, acei carii au săvîrșit [încheiat] cursul învățăturilor rînduite la această școală“, îndemnîndu-i să-și iubească „țara și limba strămoșească“ <footnote Vezi Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura „Cartea moldovenească“, Chișinău, 1991, p. 252. footnote> . Cu ocazia Unirii Principatelor, Alexandru Hajdău avea să trimită la București „urări de bine din partea României unite, patria-mamă“ <footnote Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 252. footnote> . Comportamentul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ajunge la Cernăuți Aron Pumnul, după ce fugise din Transilvania, unde, după înfrîngerea revoluției române, fusese trecut pe lista persoanelor indezirabile. Aducea cu el atmosfera din Transilvania lui Gheorghe Șincai și Petru Maior, „acea mîndrie românească, acel fanatism pentru limba noastră strămoșească și trecutul glorios al poporului nostru de viță romanică. A adus din Transilvania lui Iancu, Balint și Barițiu și a tovarășilor lor dorul nepotolit de a deștepta poporul la conștiința națională“<footnote Sextil Pușcariu, în „Glasul Bucovinei“, 1919, nr. 7
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]