5,990 matches
-
și concurența cu învățămîntul privat. Ceea ce mai poate face Statul, sunt previziuni pe termen mediu și lung. Nici o întreprindere nu poate înlocui Statul în intuirea marilor tendințe comerciale, financiare, tehnologice, sociale și, desigur, politice, favorizînd concentrarea cercetării de bază și strategii de export, printr-o diplomație economică de dorit eficientă, semnarea de acorduri internaționale etc. Este deci vorba despre un Stat prevăzător și acompaniator. De asemenea, Statul poate constitui, menține și dezvolta o bază științifică și tehnică, protecția patrimoniului și acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
țină seama de constrîngerile legate de spațiu și de poziția ocupată. În pofida puterii lor, firmele sunt obligate să se plieze după directivele globale, dar mai ales după mediile locale, cu culturile, cu riscurile și cu exigențele lor. 4.5.5. Strategii spațiale ierarhizate În noul management, strategiile firmelor trebuie să se schimbe într-o lume deschisă dar compartimentată, în care asperitățile de pe teren fac teoriile dificil aplicabile, o lume în care decidenții nu domină mediul cu care sunt confruntați, ei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
care este cea a statelor și o logică a firmelor care vizează o structurare a spațiilor prin intermediul unor rețele de inter relații. 4.5.7. Constrîngerile locale Marile strategii macroeconomice țin seama de factorii locali. Strategiile globale trebuie dublate de strategii regionale, elaborate la scara unei țări sau a unui teritoriu. Teoria economică s-a ocupat pînă acum mai mult de variabila timp și mai puțin de variabila spațiu. Pînă de curînd s-a crezut în dezvoltarea cvasiautomată în jurul polilor industriali
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ai tehnicilor subversive, printre care și președintele Obama, atunci situația actuală se va perpetua, cu mici schimbări de accent desigur. Oricum, spațiul islamic e în haos, ar diferi doar propor țiile și gradul de implicare din exterior. În primul scenariu, strategii noii ordini mondiale, văd o posibilitate de a o instala, dar și riscurile sunt mai mari, riscuri care pot duce pînă la un război mondial și la dispariția statului Israel. Evreii americani își dau seama de asta și nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Sfidări ale puterii economice 144 4.3. O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ 146 4.3.1. Globalizarea 146 4.3.2. Companiile transnaționale actori importanți ai globalizării 147 4.3.3. Jocul deschiderii și al protecției 149 4.4.4. Statele strategii de interes național 150 4.4.5. Regiunile densificare sau deșertificare ? 153 4.4. ACTORII GEOECONOMIEI 156 4.4.1. Statul și întreprinderea față cu globalizarea 156 4.4.2. Statul schilodit 156 4.4.3. Întreprinderea globală înlocuiește Statul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nouă dinamică Stat-întreprindere 166 4.5. ÎNTREPRINDEREA GLOBALĂ 168 4.5.1. Firmele și reconfigurarea lumii 168 4.5.2. Univers concentraționar 169 4.5.3. Anticipare și permanentă adaptare 170 4.5.4. Reinventarea competențelor-cheie 171 4.5.5. Strategii spațiale ierarhizate 172 4.5.6. Compartimentarea sistemelor spațiale 173 4.5.7. Constrîngerile locale 175 4.6. GEOECONOMIA REGIUNILOR 176 4.6.1. Slăbirea legăturii dintre Stat și economia națională 177 4.6.2. Un mozaic de regiuni 178
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lărgește prin includerea Coreei de Sud, a Turciei, Indoneziei, Mexicului și altora. Interesantă este prezența Turciei și Indoneziei, țări musulmane non-arabe, care ne demonstrează că Islamul poate fi compatibil cu dezvoltarea modernă. Din păcate, celelalte țări musulmane nu prea demonstrează că urmează strategii de dezvoltare pe termen lung și oscilează între mai multe "anotimpuri" și regimuri. Evenimentele de aici seamănă și cu cele din 1789 și după și cu cele din 1848 și cu cele din 1968 și cu cele din 1989-1991 și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și ai tehnicilor subversive, printre care și președintele Obama, atunci situația actuală se va perpetua, cu mici schimbări de accent desigur. Oricum, spațiul islamic e în haos, ar diferi doar proporțiile și gradul de implicare din exterior. În primul scenariu, strategii noii ordini mondiale, văd o posibilitate de a o instala, dar și riscurile sunt mai mari, riscuri care pot duce pînă la un război mondial și la dispariția statului Israel. Evreii americani își dau seama de asta și nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și ingerințele străine, marile puteri, locale sau internaționale, manipulîndu-și fiecare acoliții în propriul interes. Asta fac și Siria, și Iranul, și Israelul, și Statele Unite, și Rusia, Marea Britanie sau Franța. Să ne amintim cum, la începutul primului mandat al lui Bush, strategii neoconservatori americani predicau o "strategie de instabilitate constructivă" în Orientul Apropiat. Ei bine, astăzi, din ceea ce vedem, se pare că au implementat-o cu succes. Noul Orient Mijlociu Extins s-a reconfigurat într-adevăr, numai că nu chiar așa cum și-
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
transformări se situează în prelungirea unei dinamici economice ale cărei prime manifestări datează din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și se înscriu în lungul parcurs al civilizației individualiste a fericirii. Industriile și serviciile mobilizează acum logici de opțiune, strategii de personalizare a produselor și a prețurilor, marea desfacere se angajează în politici de diferențiere și de segmentare, dar toate aceste schimbări nu fac decât să extindă fenomenul de transformare în marfă a modurilor de viață, să alimenteze din ce în ce mai consistent
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sărbătoare permanentă, să-l uluiască pe eventualul client, să creeze un climat senzual și compulsiv, propice cumpărăturilor. Marele magazin nu vinde doar mărfuri, el se străduiește să stimuleze nevoia de consum, să excite gustul pentru nou și pentru modă prin strategii de seducție ce prefigurează tehnicile moderne de marketing. A impresiona imaginația, a provoca dorința, a prezenta actul cumpărării ca pe o plăcere: marile magazine au fost, alături de publicitate, principalele instrumente de promovare a consumului ca artă de a trăi și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Complotul modei”, afectând de-acum universul industrial, face obiectul a numeroase denunțuri. Deși de natură esențialmente fordiană, ordinea economică își adaptează parțial funcționarea după principiile seducției, ale efemerului, ale diferențierii piețelor: marketingului de masă, tipic pentru faza I, îi succedă strategii de segmentare centrate pe vârstă și pe factorii socioculturali. Asistăm, de fapt, la momentele inaugurale ale unui ciclu intermediar și hibrid, care combină logica fordiană și logica-modă. O nouă șansătc "O nouă șansă" În cursul acestei faze, „societatea de consum
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a individualizării consumului. Economia varietățiitc " Economia varietății" Fazele I și II au avut ca principal suport fabricarea în serie mare de produse standardizate. Societatea de consum de masă s-a născut din modelul Ford-Taylor de organizare a producției. Fără îndoială, strategii de segmentare a pieței și de diversificare a produselor au apărut încă din anii 1920. Astfel, General Motors a inaugurat, la îndemnul lui Sloan, o politică de diferențiere, propunând diverse variante de automobile, conform principiului: „O mașină pentru fiecare, după
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe piață mai mult de 300 de noi băuturi nealcoolizate și mai mult de 200 de modele de Walkman; în fiecare lună, Seiko propunea în medie 60 de noi modele de ceasuri 4. Marketingul de masă a fost înlocuit cu strategii de segmentare care au lărgit continuu gama sortimentelor și a opțiunilor, promovând serii mai mici, care vizau în mod precis anumite subansamble ale pieței. Dinamica individualizării produselor nu s-a putut efectua decât datorită tehnologiei înalte bazate pe microelectronică și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe nevoile, pe așteptările și pe multiplele satisfaceri ale clienților. De-acum înainte, cu excepția notabilă a ceea ce anglo-saxonii numesc hard discount, obiectivul nu mai constă doar în a oferi cele mai mici prețuri, ci și în a fideliza clienții prin strategii diferite de modelul fordian. De unde o diversificare mai accentuată a marii desfaceri, aceasta străduindu-se să dezvolte calitatea de întâmpinare, informația asupra produselor, reamenajarea raioanelor într-un „univers”, asistența comercială, livrarea la domiciliu, transportul clienților, politicile de fidelizare. Uneori sunt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
are nimic unidimensional: dimpotrivă, el este paradoxal, desincronizat, heteroclit, poliritmic. Faza III se structurează sub semnul unui consum policronic. Dacă totuși constrângerile vitezei se intensifică, să nu pierdem din vedere rolul primordial jucat de actorul individual, „consumactorul” care adoptă neîncetat strategii individuale, face alegeri și uzează de arbitraje personale, accelerând într-o privință pentru a câștiga timp liber în alta. A câștiga timp nu-i doar o obligație determinată din afară: poate fi și o strategie destinată să te facă să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
frumusețea sa și mai grijuliu cu aparențele și cu sănătatea, mai puțin repliat asupra propriei persoane și mai atent la informație și la riscurile sanitare. Narcis nu se mai pierde în contemplarea propriei imagini, ci consultă medici și specialiști, adoptă strategii de prevenire, își schimbă alimentația, renunță la tutun, se ferește de soare, face sport ca să fie în formă, își corectează aspectul fizic. Narcis nu mai e doar homo estheticus, ci și homo medicus, nu mai e pasiv și hipnotizat, ci
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
organizații economice și de mecanisme de control. Noile tipuri de structuri organizaționale se bazează pe o combinație de trăsături inerente pieței și statului. În privința pieței, pluralitatea caracteristică a actorilor autonomi se combină cu capacitatea tipică a statului de a coordona strategii orientate pentru îndeplinirea anumitor scopuri (Messnerxe "Messner, D.", 1997, p. 57). Castellsxe "Castells, M." numește „societate de tip rețea” pluralitatea pe cale de a se naște a conexiunilor tip pânză de păianjen dintre organizații. Rețelele sunt noul instrument al economiei globale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1999, p. 192) Dependența tot mai mare de fondurile guvernamentale poate să afecteze capacitatea ONG-urilor feministe de a critica politica guvernului și „de a adopta forme de intervenție cultural-politică feministă - cum ar fi trezirea conștiinței, educarea maselor sau alte strategii menite să modifice acele relații de putere de gen care se manifestă în domeniile discursului public, culturii și vieții cotidiene - forme de nedreptate genizată care sfidează soluțiile de moment ale planificării de gen”5 (Alvarezxe "Alvarez, Sonia", 1999, p. 198
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cum tipuri diferite de ferme se adaptează în contextul retragerii statului și al apariției pieței. De asemenea, încerc să arăt cum golul instituțional reflectat de lipsa politicilor agricole după 1990 a creat mai degrabă forme non-capitaliste de adaptare și diferite strategii manageriale conduse mai degrabă de logica socială decât de cea economică. ZONA DE STUDIU Cercetarea de teren a fost realizată în regiunea de Sud a României, mai exact în Câmpia Bărăganului, foarte cunoscută pentru suprafețele extinse de teren agricol. Cele mai multe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din satul Iazu și Favorit din satul Grivița. De ce „management”? Deși termenul „management” este unul economic am optat pentru utilizarea lui pentru că sugerează modele de organizare și adaptare flexibile în contextul unei piețe libere. Managementul nu presupune un set de strategii rigide potrivite numai unei competiții perfecte, ci forme de adaptare în condițiile de piață reală (Martinelli, 2001). Așa cum ne-au învățat istoria economică, antropologia socială și sociologia, orice proces economic implică și o serie de relații sociale. Astfel, managementul vizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Šljukić îi caracterizează pe foștii manageri socialiști ca simpli exploatatori ai bunurilor colective, fără nici un interes să dezvolte afaceri agricole profitabile, se pare că sunt și cazuri care contrazic această situație. Mulți dintre managerii socialiști bine pregătiți profesional au alcătuit strategii de investiții pe termen lung care au făcut din fermele lor întreprinderi cât de cât funcționale, chiar dacă în detrimentul țăranilor membri. În concluzie, pentru a genera veniturile necesare cultivării pământului și pentru a avea un fond de investiții, ferma stabilește în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din vechea școală a „monografiilor sociologice”, București: Editura Minerva. Tocqueville, Alexis de (1992). Despre democrație în America, vol. I, București: Editura Humanitas. Wellman, Barry, Berkowitz, S.D. (ed.) (1988). Social Structures. A Network Approach, Cambridge University Press. Zamfir, Elena. (coord.) (2000). Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, București: Editura Expert. Abstract This paper presents a case study on the voluntary associations and reciprocal support networks which have been identified to Draguș village, during a qualitative research effected in the period between June 2003
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asemenea amploare și generând consecințe atât de profunde încât se află în prim-planul agendei politice, economice, militare și sociale a organizațiilor interguvernamentale și statale. Altfel spus, terorismul a pătruns în cotidianul vieții de zi cu zi, actorii guvernamentali elaborând strategii antiteroriste iar agențiile interguvernamentale, cum ar fi ONU sau Comisia Europeană, implicându-se în promovarea unei susținute lupte contra fenomenului terorist prin adoptarea unor documente cu valoare juridică la nivel internațional. Trebuie menționat că toate acestea au anticipat, oarecum, preocuparea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pe principii specifice sociologiei, iar în cadrul acesteia, pe analiza instituțională. Sigur că nu a neglijat analiza istorică, iar o hermeneutică temeinic aplicată i-a facilitat analize interpretative dintre cele mai interesante, fie că se refereau la documente oficiale care prezintă strategii antiteroriste sau abordări juridice naționale și multilaterale, fie că analizează lucrări de specialitate. Mai mult, considerând că multiplicarea fenomenelor teroriste afectează în mod profund negativ viața cotidiană a actorilor individuali, a procedat la o testare interpretativă a opțiunilor strategice de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]