2,009 matches
-
lor învierșunată, hotărârea să mă deșerte de sânge și să mă adaoge lucrurilor moarte în care dospește iar viața. Atunci moș Mitrea Pescăruș mi-a declarat: — Mă duc s-aduc stuful. S-a dus și s-a întors: — Am adus stuful. După ce a adus stuful, i-a căutat locul sub vânt, l-a aprins și m-a învăluit în fum. Lăcrămam și tușeam. Bătrânul rânjea de ticăloșia mea. Urmând să umble prin gospodăria-i puțină, da cu piciorul ici, îndemnând lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mă deșerte de sânge și să mă adaoge lucrurilor moarte în care dospește iar viața. Atunci moș Mitrea Pescăruș mi-a declarat: — Mă duc s-aduc stuful. S-a dus și s-a întors: — Am adus stuful. După ce a adus stuful, i-a căutat locul sub vânt, l-a aprins și m-a învăluit în fum. Lăcrămam și tușeam. Bătrânul rânjea de ticăloșia mea. Urmând să umble prin gospodăria-i puțină, da cu piciorul ici, îndemnând lucrul să se puie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mea. Urmând să umble prin gospodăria-i puțină, da cu piciorul ici, îndemnând lucrul să se puie la locul lui, trăgea o sculă de subt un țol și se mira cum de s-a ascuns acolo. Cel dintăi snop de stuf se mistuise; fumul se risipea și eu ieșeam în lumină, plutind ca pe nouri și genuni. Uncheșul Mitrea mă admira, recunoscând în înfățișarea mea o veche icoană din vreun pridvor în biserică. Pe când el mă privea cu gura pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la Oxus. Generațiile lor se multiplică numai ca să ne distrugă; noi n-aveam rost decât ca să-i hrănim. —Ho, goangelor! strigă Mitrea Pescăruș, ca și cum ar fi înțeles problema. O înțelesese, deoarece avea argumente. Unul din argumente era alt maldăr de stuf; celelalte argumente erau combinațiile verbale pe care, tot de la Gange, Oxus și Nil, triburile rudarilor și breasla pescarilor le-au potrivit cu iscusință contra acestor dușmani. Țânțarii s-au retras pentru puțină vreme. Puteau s-aștepte; aveau înaintea lor mileniile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
venit un boier cu undița; la dânsul ne ducem. Grăind astfel, uncheșul sorbea câte puțintel din paharul verde. Pe fața întunecoasă i se veseliseră ochii și sticleau în lumină. Noaptea se lăsase deplin asupra bălții, asupra gârlelor, asupra pădurii și stufurilor în întreg acel cotlon al împărăției dunărene. Zborurile de paseri conteniseră; tăcuseră și broaștele, așteptând cu ochi bulbucați o apariție misterioasă. Luna însă trebuia să răsară ceva mai târziu. Pescarul „hăl bătrân“, cum îi spusese Gâdea, avea o voce care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
căscioară de pânză rară. S-o puneți pe o leasă, sus, ca s-o sufle boarea. Acolo nu vă pasă; îi înjurați și le dați cu tifla. Așa am făcut noi polog. Intri în el dumneata c-un capăt de stuf aprins, ca să vezi goangele ce s-au furișat odată cu dumneata, și le strivești cu degetul. Strivești una, strivești cinci; gata. Pui mânile sub cap și te gândești. Te fură somnul; dormi bună odihnă: iată, se face ziuă, e răcoare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
convins că se ascundea acolo; dacă nu cumva făcuse o criză de astm. În timp ce vâsleam, examinam balta. Abia atunci am observat că apa devenise parcă mai neagră și sporise mătasea broaștei. Barca târa după ea adevărate zdrențe verzi. Pilcurile de stuf sporiseră și ele. Dacă nu era curățată, balta avea să devină în curând impracticabilă, înăbușită de alge, de stuf și de mâl. Probabil, mi-am zis, pescarii nu mai vroiau s-o curețe. Nu-i interesa. Pește nu exista acolo
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am observat că apa devenise parcă mai neagră și sporise mătasea broaștei. Barca târa după ea adevărate zdrențe verzi. Pilcurile de stuf sporiseră și ele. Dacă nu era curățată, balta avea să devină în curând impracticabilă, înăbușită de alge, de stuf și de mâl. Probabil, mi-am zis, pescarii nu mai vroiau s-o curețe. Nu-i interesa. Pește nu exista acolo, iar ca să întrețină un drum pentru cei din azil nici atât. Când am ajuns la mal, am pornit-o pe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
loc unul altuia în cămăruță, să luăm lucruri, să ieșim fără să ne mai atingem cumva, mergem la masă cu 2 prietene care fac parte dintr-o poveste trecută a lui, voi afla, și la Ovidiu stăm sub umbrele de stuf, tot cu o prietenă de-a lui dintr-o poveste trecută, atât de spinoasă, că mi se răsucesc mațele și n-am chef să mai stau cu ei la masă, mai ales că tipa s-a făcut că nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
cu prăvăliașii, și, dominându-le pe toate, Înălțându-se cu un avânt curat, azuriu, marile turle visătoare ale bastimentelor Holder și Cleveland. A iubit Princetonul din prima clipă - frumusețea lui leneșă, semnificația lui doar pe jumătate Înțeleasă, desfătarea naturală a stufului În lumina lunii, frumoasele, prosperele mulțimi adunate la jocuri și mai ales atmosfera competitivă instaurată În grupa sa de studiu. Din ziua când, epuizați, cu ochii mari, bobocii În echipament de sport s-au Întrunit În sala de gimnastică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
în zbor fâlfâind din aripi. În depărtare se vedea un lanț de munți scăldați în soarele auriu. Para aquí, zise indianul oprindu-și măgarul ce scotea aburi albi. Tecali. Soarele dimineții se revărsa peste vreo zece colibe cu acoperișuri de stuf. În pragul uneia dintre ele, o indiancă se spăla cu apă dintr-o găleată. Avea părul împletit și nasul cârn. Când Nishi strigă tare „Japones” se întoarse spre ei. „Japones”, repetă el, însă femeia, care părea o relicvă a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
japonezul acela? — Cel care fusese o dată călugăr? Până să-l întrebe Nishi, samuraiul își adusese și el aminte de compatriotul lor care trecuse pe la ei în Mexico. Fostul călugăr ce locuia împreună cu o indiancă într-o colibă cu acoperiș de stuf pe marginea unui lac din Tecali strălucind roșu ca sângele în lumina dimineții. Zicea că n-aveau să se mai întâlnească a doua oară. Dacă era așa, atunci unde anume în Nueva España plecase el oare? — Eu... am de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
După un scurt schimb de întrebări și răspunsuri între cele două vase, slujbașul înțelese în sfârșit cum stăteau lucrurile. Japonezii trecură în luntre. Golful Tsukinoura se apropia din ce în ce mai mult. Pe promontoriile de pe laturi se înșirau case pipernicite cu acoperișuri de stuf. În spatele acestora se zărea o mică torii roșie pe care era ridicat un steag purpuriu. Pe drum alergau copii. Nu mai încăpea nici o îndoială: aceasta era Japonia, era o priveliște japoneză. „Ne-am întors acasă...” În clipa aceea, samuraiul simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o dată să cânte. — Crucem passus. Slujbașii, și temnicerii l-au lăsat să cânte mai departe. După ce coborâră povârnișul prin livada de mandarini, ajunseră în satul Ōmura. De-o parte și de alta a drumului se înșirau case cu acoperișuri de stuf. Oameni cu coșuri în spate și femei cu copii în brațe se uitau la ei năuciți. Velasco îl încuraja pe Luis Sasada care din când în când se izbea de el clătinându-se pe picioare: — În curând... în curând totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe Luis Sasada care din când în când se izbea de el clătinându-se pe picioare: — În curând... în curând totul se va sfârși. Domnul ne așteaptă. Șirul de curioși se întindea până unde se terminau casele cu acoperișuri de stuf. — Părinte, iartă-le lor! zise părintele Carvallo și cu acest verset se opri din cântat. Că nu știu ce fac. La ieșirea din acea așezare, vântul se înteți dintr-o dată. Valurile clocoteau zbuciumate în golf. Nu se vedea nici o barcă. Niște pini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
peste plaja lungă, iar marea se întindea cât vezi cu ochii sub șuierul vântului ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Înăuntrul gardului din pari de bambus nu mai era nimeni. Imperata cylindrica, din familia Poaceae, este o plantă asemănătoare stufului, ale cărei frunze se înroșesc toamna, folosită în Japonia medievală pentru acoperișuri. Senior feudal cu putere militară, vasal al shōgunului care era conducătorul militar al Japoniei medievale. În anul 1614, în Japonia existau aproximativ 200 de daimyō. Zonă cuprinzând cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la rând, după cum urmează: Calfa Sat, Calfa Peron și Calfa, iar noi trebuie sa coborâm la stația Calfa Peron. în acest sat locuia, singură, mama doamnei profesoare, Eufrosina Tizu, de 79 de ani. Am cunoscut, într-o căsuță acoperită cu stuf, la 200-300 de metri de stația de cale ferată Calfa Peron, un suflet mare de româncă. Soțul domniei sale, Gheorghe Tizu, fusese înrolat, împotriva voinței sale, în armata sovietică, armata de ocupație a Basarabiei, și trimis în războiul din 1944, de unde
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
reglarea cursurilor de apă, în județul Iași s-au făcut o serie de iazuri cum ar fi: Paharnicul, Ezăreni, Podu Iloaiei, Chirița, Ciurbești s.a. Pe cursul Jijiei, în comuna Vlădeni este o frumoasă crescătorie piscicolă și o suprafață mare cu stuf. S-a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
plante bune pentru ceaiuri. La Sânziene se culegeau flori pentru ceaiuri și leacuri, de Sfântul Andrei se da cu usturoi pe la ferești și anexe spre a fi feriți de lupi. Casele erau construite din cârpici ori din vălătuci, acoperite cu stuf în marea majoritate a lor, dar și cu șindrilă și chiar țiglă. Erau compuse din două odăi despărțite de o tindă și paravane la spatele casei. Ridicarea casei se făcea de către bărbați ajutați și de femei. Copilul chiar dacă era alintat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Vlădeanu, Cozaru, Cojocaru, Gontineac, Molie, Sulugiuc, Ivasciuc, Moisii, Vieru, Șulea, Pasniciuc, Stoleru, Iftimiciuc, Tomniuc, Căunec, Cojocariu, Șpaiuc ca și multe altele și-au durat gospodării frumoase, case cu două odăi, tindă, cerdac și paravan, acoperite care cu șindrilă, care cu stuf, ba chiar unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină dreaptă din lemn de corn sau salcâm, agațată de două
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină dreaptă din lemn de corn sau salcâm, agațată de două grinzi ale tavanului făcut din dulapi. Majoritatea caselor erau făcute din cârpici și acoperite cu stuf iar gardul făcut din bețe de răsărită. Aceste familii erau numeroase ca număr de membri și se înrudeau între ele până la gradul cinci (fii, fiice, nepoți veri, bunici, unchi, mătușe etc), apoi se 50 prindeau de nași de botez ori
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din Jijia, cu ridicarea ei pe Dealul ”Țarna” și alimentarea satului cu apă prin conducte, sub administrarea primăriei Hlipiceni; comerț proprietate privată pe lângă cel cooperatist; în fiecare sat există biserică, iar satele arată tot mai bine prin noile construcții, dispărând stuful de pe acoperișuri și gardul din bețe de răsărită; buteliile de aragaz s-au înmulțit și s-au dezvoltat cele trei sate, în special Victoria. Începând din anul 1997, prin grija primăriei, s-a amenajat drumul ce leagă satul de centru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
reglarea cursurilor de apă, în județul Iași s-au făcut o serie de iazuri cum ar fi: Paharnicul, Ezăreni, Podu Iloaiei, Chirița, Ciurbești s.a. Pe cursul Jijiei, în comuna Vlădeni este o frumoasă crescătorie piscicolă și o suprafață mare cu stuf. S-a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
plante bune pentru ceaiuri. La Sânziene se culegeau flori pentru ceaiuri și leacuri, de Sfântul Andrei se da cu usturoi pe la ferești și anexe spre a fi feriți de lupi. Casele erau construite din cârpici ori din vălătuci, acoperite cu stuf în marea majoritate a lor, dar și cu șindrilă și chiar țiglă. Erau compuse din două odăi despărțite de o tindă și paravane la spatele casei. Ridicarea casei se făcea de către bărbați ajutați și de femei. Copilul chiar dacă era alintat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Vlădeanu, Cozaru, Cojocaru, Gontineac, Molie, Sulugiuc, Ivasciuc, Moisii, Vieru, Șulea, Pasniciuc, Stoleru, Iftimiciuc, Tomniuc, Căunec, Cojocariu, Șpaiuc ca și multe altele și-au durat gospodării frumoase, case cu două odăi, tindă, cerdac și paravan, acoperite care cu șindrilă, care cu stuf, ba chiar unii cu țiglă, tablă, dar majoritatea își duceau traiul zilnic în paravan, iar restul erau „odaia mare”, unde țineau zestrea, haine și alte efecte pe”coardă”, o tulpină dreaptă din lemn de corn sau salcâm, agațată de două
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]