2,123 matches
-
poeta imaginează un teritoriu umbros și calm, în care "firul nopții dă colț și crește pur", iar "mirii unei lumi crepusculare" se pierd în natura primară. Elegia cunoașterii și a purificării se echivalează discret și generos cu o poezie a suavei palpări a materiei, luminii glaciare a "tonurilor clare" i se substituie "lumina moale, lumina bună", ori "bezna tandră", într-un univers somnolent"123. Volume ale maturității, cum le numește Nicolae Manolescu, "aceste volume, în mod esențial, nu mai schimbă mare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
relații decisive asupra condiției umane"73, resuscitând mediul diafan eminescian, Ana Blandiana rezervă o parte din spațiul acestui volum pentru adevărate ode închinate purității primare, într-un limbaj postromantic: "Din apă, ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave./ Adolescenți frumoși sau doar femei./ Dulce confuze, pletele jilave/ Nu îndrăzneau dorința s-o ascundă./ Apa era fără sfârșit rotundă,/ Luna turna pe luciul ei/ Ulei.// Pășeam desculți și limpezi/ Îmi simțeam degetele adormite în mâna ta,/ Era atâta dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a tradiției universale din prisma prezentului. Promovând ludicul prin intermediul versurilor scurte ("Luna turna pe luciul ei/ Ulei".), care întrerup brusc idilicul ("Apa era fără sfârșit rotundă") cu accente nocturne ("Din apă, ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave".), pentru crearea unei atmosfere de joc, de voie-bună, specifice celei din Întâmplări din grădina mea. În aceeași notă sunt și poemele cu primele infiltrații blagiene ("Vreau satul cu sunetul lacrimei mele", tema somnului, a străbunilor, a matricialului)74. Totuși, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Dumnezeu./ Se face liniște în mine/ Până la glezne, până la genunchi./ Este destul să-ți plimbi în somn/ Pe mine mâna/ Că frunze-mi cresc cântând/ Din trunchi,/ Este destul să îmi ridic privirea/ Ca să te văd./ O liniștită dragoste,/ Amiază suavă/ Ca o boabă de strugure/ Care-și găsește moartea/ În cerul visător al gurii". (Nu-mi voi mai aminti) Obsesiva metaforă a reîntoarcerii spre tărâmul copilăriei apare și aici, din nou anticipând universal volumelor ce vor urma: "Eu vin din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
-ntreabă/ unde să-și pună cuibul, și nesfârșite turme/ Vin după mine și așteaptă locul/ Unde să stea și să se-nmulțească", "Brațele mele ca niște fulgere vii, jucăușe", "Din apă ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave./ Adolescenți frumoși sau doar femei/ (...) Apa era fără sfârșit rotundă,/ Luna turna peste luciul ei/ Ulei" etc. Odată cu înaintarea în vârste, întoarcerea virtuală sau doar încercarea de reconstituire a spațiului edenic al copilăriei devine imposibilă, natura însăși suferind și contribuind
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ceea ce timpul a deconstruit, asigurând regenerarea și purificarea întoarcerii în timp: "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumină./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala zărilor velină", "Din apă ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave,/ Adolescenți frumoși sau doar femei", "Era atâta liniște că timpul/ nu îndrăznea să spună vreo secundă,/ Cerul nu rostea niciun nor,/ Apa nu-ngăima nicio undă/ (...) Era atâta dragoste pe ape/ Că nu ne puteam scufunda" etc. Într-o strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Vechiului Testament sau Învățătura bisericească sunt și opere de erudiție. Punctul forte rămâne, însă, capacitatea lui de a simți poezia prezentă în doctrina creștină. Scenele pe care, cu un real talent retoric și liric, le imaginează Ivireanul au prospețime, sunt suave și delicate, convingătoare nu doar la nivel logic, ci mai ales la nivel emoțional. O extremă delicatețe învăluie figura Fecioarei Maria, devenită la 15 ani mamă a lui Dumnezeu, Θεοτόκος: "Iar sfânta Fecioară aștepta cu mare pohtă ceasul acela întru
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Orwell, căci litera "q", în japoneză, se pronunță ca cifra "9" pune în scenă două lumi paralele, amestec de povestire fantastică, thriller și roman de dragoste, sinestezii narative cu care ne-a obișnuit autorul, sondînd cu aceeași voce inegalabil de suavă și puternică totodată latura obscură a societății nipone. Toate romanele lui Murakami au fost bine primite de public și de critici, dar acesta pare să aibă ceva în plus, să răscolească angoasele contemporane într-un mod la care nu poți
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Îți pare că-i păcat și că-i greșeală. Ascunsă-n pat, sub plăpumi, trebuie Să nu te vadă caldă-n pielea goală Nici lucrurile din odaia sfîntă, Unde-un dulap se-nalță cît castelul Și în oglinzi se iau suav la trîntă Făpura ta reală cu tot felul De dulci rasfrîngeri care-mi înfierbîntă Viața de zi cu zi, altfel nătîngă. Te-ndemn să nu te sperii, să fii bună, Să-mi dărui măcar visul blînd de lîngă Asprimea clipei
Te dezvinovățești mereu, orice... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8551_a_9876]
-
arată reticent, considerând că piesele expuse aparțin genului minor al ilustrației de carte sau picturii decorative. Criticul de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne și feți-frumoși evoluând printre copaci și flori, constituiau frumoase ilustrațiii de carte, dar nu încă pictură. Tot cam atunci el expune și un proiect pentru fresca Ateneului, plin de personaje legendare sau alegorice, concepute cam în același spirit decorativ-simbolic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Huysmans din romanul În răspăr, relevă această substituție, această metamorfoză a sexului în floare, o floare carnivoră, o vagina dentata, expresie a bolii venerice, a sifilisului. Elementul angosant vine și din faptul că horticultura genitală păstrează nu doar speciile suave, ci mai degrabă pe cele monstruoase, sugestie în registrul vegetal al bolilor venerice. Surprinzător de asemănătoare este o compoziție a pictorulului maghiar István Csók (1865-1961), aflat mai degrabă sub influența postimpresionismului francez și a lui Renoir cu precădere. Câteva dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pe Mateiu în tagma balcanicilor "cu îndepărtat sînge grecesc sau vag peninsular", cu atașament pentru măscări și bufonerii și pentru lumea unei bigamii tihnite, motivînd cel puțin în cazul primului că "adevărurile spuse de el astfel sunt eterne și suave, în vreme ce, spuse de alții altfel, sînt confuze și triviale". Pe Mihai Ralea însă, aluviunile zis balcanice îl exasperează, fiind percepute ca atentate la noblețea nației: "Am scris de nenumărate ori și aici și aiurea că nenorocirea cea mai mare a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în Remember, și anume prin împărtășita știință a aluziei discrete eșafodînd arhitectural..." Pe terenul exemplificărilor enunțate în principiul lor demonstrativ revine P. Constantinescu cu referire la limbajul celor doi scriitori ("Alternarea lui Matei Caragiale între expresia aulică și argot, între suav și trivial, repetă alternarea lui Ion Luca între comedii și Momente și între nuvelele lui fantastice. În limbajul realist, Matei merge un strat mai jos decît Ion Luca, în cel rafinat un strat mai sus. Excepționala forță lexicală din D-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și, prin urmare, la autodistrugere. Restrângând aria analizei la proza eminesciană, constatăm că, în ceea ce privește personajele feminine, Eminescu oscilează permanent între aceleași ipostaze prezente în lirica sa, între cultul Venerei și cel al Madonei. „Femeia atinge două condiții. Una e divină, suavă alcătuire de lumini, posesoare a tuturor virtuților, o donna angelicata, cealaltă, o Veneră ce s-a prostituat, un demon crud. Cea dintâi e „prototipul îngerilor din senin”, Madona Dumnezeie, cu surâsul blând, cu diademă de stele, ce de a doua
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Erosul este, în Geniu pustiu, ca și în alte opere eminesciene, modalitatea prin care se produce un fel de iluminare interioară a eroului. Poesis este o „natură catilinară”. Rolul ei este însă mai mult unul metaforic, ea fiind o imagine suavă, o oglindă în care se proiectează personalitatea faustiană a eroului. Poesis cunoaște ambele ipostaze ale prezențelor feminine eminesciene. Ea este o actriță de mâna a doua, unde joacă roluri banale, deși are aptitudini de tragediană. Înfățișarea ei este una tipică
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și își regăsește paradisul pierdut: „În zile calde ea se dezbrăca și, lăsându-și hainele 'n boschet, se cobora la mare. Chip minunat, arătare de zăpadă în care tânăra delicateță, dulcea moliciune a copilăriei era întrunită cu frumuseța nobilă, coaptă, suavă, pronunțată a femeiei . Prin transparența generală a unei pieliți netede se vedeau parcă vinele viorii și când piciorul ei atinge marea, când simte apele muindu-i corpul, surâsul său devine iar nervos și sălbatec, cu toată copilăria ei; în luptă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
I-aș fi vorbit, dar ce vrei, simțeam că-s fără glas Și ca de piatră, stană, cuprins de grea uimire, Eu o lăsai să treacă aievea strălucire. Rămas cu mine singur credeam că voi uita; 400 Zadarnic, chipu-i suav în fața mea veghea, Părînd c-o am în față sfielnic îi șopteam; Chiar lacrima-i de mine stîrnită, o iubeam. Și prea tîrziu, firește, îi imploram iertarea. Cînd folosind suspinul și cînd amenințarea. 405 Și astfel, toată noaptea, de dragoste
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
își așternea umbrele; trecînd pieziș, printre crengi, soarele o orbea. Jur împrejurul ei, ici și colo, pe frunze sau pe jos, tremurau pete luminoase ca niște canari care și-ar fi risipit penele în zbor. Era o liniște deplină; ceva suav respira parcă din copaci; Emma își simțea inima cum începe iar să-i bată, și sîngele alergîndu-i prin trup ca un fluviu de lapte. Atunci, departe de tot, dincolo de pădure, auzi pe celelalte coline un țipăt nedeslușit și prelung, o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poate fi. Pleșu are ceea ce, în cărți, se numește farmec. Probabil și de asta place femeilor. Nicolae Breban, cel pe care mulți îl cred un mare orgolios, distant ori chiar rece, era, și el, de o veselie nemaipomenit de plăcută, suavă aproape. De fapt, Breban are foarte mult firesc. Am cunoscut un Breban nu doar delicat, îndatoritor, prietenos, generos și omenos, dar și unul de o timiditate pe care puțini sunt dispuși/pot să o observe. Eram doar trei în Mercedesul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
faptul că mie și ție viața noastră nu ne-a oferit niciodată așa multă satisfacție, deși este plină de atâtea plăceri și atâta cinste, în timp ce viața mizerabilă a acestora li se pare atât de fermecătoare și o socotesc dulce și suavă deși în realitate este atât de dură și amară». Cavalerul i-a răspuns cu multă înțelepciune: «Iubitorilor vieții adevărate și a gloriei veșnice viața noastră li se pare mult mai mizerabilă și stupidă. În comparație cu bogățiile cerești, ei socotesc palatele noastre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
al cărei cor el era înmormântat, lângă altar, au găsit atât sicriul de plumb în care se afla, cât și groapa plină de un ulei foarte curat; trupul său, încă îmbrăcat cu hainele sale, era nealterat și emana un parfum suav. 94. Adăugire. Merită să amintim faptul că venerabila persoană, maestrul Serlo, decan de Exester, l-a dojenit pe fratele Agnello pentru că mânca prea rar în afara conventului. S-a întâmplat odată ca un guardian, în aceeași zi în care predicase poporului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai apoi au mărturisit în mod public, în fața cardinalilor, ceea ce văzuseră și, ulterior, așa cum s-a spus, au fost trimiși la papă, care i-a reconciliat totalmente. 116. O, cât de profund erau angajați în ceea ce făceau, o, cât de suav erau copleșiți de darurile dumnezeiești, o, cât de mult au fost cinstiți cei care au putut afla sfat în îndoielile lor, alinare în supărări, exemplu și îndemn în situațiile cele mai grave de la asemenea persoane, ce aveau pârga darurilor Duhului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care au putut afla sfat în îndoielile lor, alinare în supărări, exemplu și îndemn în situațiile cele mai grave de la asemenea persoane, ce aveau pârga darurilor Duhului Sfânt (Rom 8,23)! O, har inefabil! O, privilegiu incomparabil! O, ce dragoste suavă de o nesfârșită delectare este posibilitatea de a ne bucura de prietenia unor asemenea oameni, de a fi mângâiați pe parcursul pelerinajului pământesc de dragostea specială a acestor persoane eminente, de a fi apărați de mijlocirea unor oameni atât de renumiți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ci lasă impresia unei conspirații puse la cale de întreaga comunitate, în vederea alinării suferinței tânărului nesăbuit. După cum era de așteptat, strategia retorică a Maestrului își dovedește imediat eficiența, căci Andrei e cucerit pe loc de "frăgezimea formelor" și de "sonoritățile suave" din glasul tinerei femei (de imaginea, dar și de "sunetul" feminității, de trup și de suflet totodată), care, conștientă de farmecul său irezistibil, are totuși inteligența de a se conforma, "dintr-un instinct al armoniei", psihologiei sfiosului partener. Consumându-se
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades la Open Secrets, Dragoș Zetu 1 "Omul era într-adevăr frumos, plin de noblețe fiziognomică. Închipuiți-vă un atlet enorm, cu liniile însă rotunjite, herminiene, cu mască gigantică, efeminată și suavă, cu ochi fără scântei, indiferenți și enigmatici, cu piept greu, cu pulpe grele, făcut parcă dintr-o marmură moale. Genunchii săi uriași, ca aceia ai lui Moise din San Piero in vincoli pe care Michelangelo l-a izbit cu ciocanul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]