6,023 matches
-
, publicație apărută la Iași, lunar, între 1 iunie și noiembrie 1920, cu subtitlul „Revistă literară, socială și științifică”. Redactor: Eugen Relgis. Colaborează cu poezie Ion Barbu (Dezrobire, În ceață, Toiagul), Tudor Arghezi (Prințul, localizată și datată Văcărești, 1919), Al. A. Philippide (Desen murdar), Ion Vinea (Nocturnă, Iarnă, subintitulată Sat rusesc în Basarabia și
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
UNITATEA NAȚIONALĂ, publicație apărută la București, bisăptămânal, între 6 decembrie 1884 și 11 iulie 1885. A fost înființată cu scopul de a milita pentru realizarea unei depline unități naționale între românii din Regat și cei transilvăneni, scop evident atât în subtitlul „Organ al intereselor românești”, cât și în succinta explicație redacțională din primul număr, echivalentă cu un articol-program: „Dușmanii românilor de peste Carpați trebuie să fie și ai noștri, căci cine lovește într-înșii lovește și în noi. Lupta de rezistență, lupta
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
la Cluj, de zece ori pe an între octombrie 1891 și septembrie 1892 și bilunar odată cu numărul 10/1892 până în decembrie 1898. În perioadele octombrie 1894 - decembrie 1895 și ianuarie 1897 - decembrie 1898 publicația e scrisă integral în ungurește, cu subtitlul „Magyar-román szemle” și cu numele redactorului-editor, Grigoriu Moldovan, maghiarizat: Moldován Gergely; în 1896 revine la limba română, dar conținutul este de interes exclusiv maghiar. În fiecare an ultimul număr publică sumarul general al revistei, materialele fiind riguros repartizate în opt
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
, publicație apărută la New York din 1985 până în 1997, inițial bilunar, apoi sporadic. Subtitlul „Informații, politică, literatură, artă, modă, sport, umor” devine de la numărul 52/1987 „Revista românilor de pretutindeni”. Director: Aristide Buhoiu. Un editorial, Către cititori, informează asupra dezideratelor (întreținerea sentimentului de „dragoste statornică pentru Patria, cuvântul, cugetul și trecutul neamului românesc” și
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
, revistă apărută la București, lunar, din 1 ianuarie 1969 până în 12 aprilie 1973, ca „Organ al Comitetului UTC și al Consiliului AS - Universitatea București”; numărul 7-8/1969 devine numărul 1-2, cu subtitlul „Lunar studențesc, politic social - organ al CUAS - Universitatea București”, iar din iulie 1973 își schimbă titlul în „Universitatea comunistă”; din 1975 până în iulie 1989 periodicitatea se restrânge până la unu sau două numere pe an. Caseta redacțională este menționată sporadic, iar
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
ULTIMA ORĂ, cotidian apărut la București între 19 septembrie 1944 și 22 februarie 1948, cu subtitlul „Ziar ilustrat de informațiuni”. Director: Nicolae Deleanu. Ieșit pe piața presei politice românești imediat după 23 august 1944, cotidianul are o orientare prosovietică apăsat exprimată. U.o. își declară în primul număr, într-un entrefilet programatic în chenar, „hotărârea de
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
ULTIMA ORĂ, cotidian apărut la București între 28 decembrie 1928 și 30 iunie 1930. Girant responsabil: I. Popescu, înlocuit din 27 ianuarie 1929 de Toma Marian. „Ziar popular de informații” (subtitlu menționat de la numărul 3), U.o. se vrea a fi o expresie „a tuturor curentelor politice și populare, a orientărilor de gândire și de opinie publică”. Pagina a doua, supraintitulată „Ultima oră. Literară. Teatrală. Artistică. Culturală”, aflată sub responsabilitatea lui
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
observa prea clar în Proza românească de azi, I (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), poate cel mai bun volum al lui U. Miza cărții, care se dorește „un studiu al «profunzimilor»”, e triplu polemică, iar acest fapt se vede chiar din subtitlu: Cucerirea tradiției. O cucerire în sens istoric, având în vedere că tradiția încearcă să integreze în fluxul contemporaneității și literatura viabilă din anii ’50 (Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, G. Călinescu ș.a.); o cucerire în sens metodologic, de vreme ce tradiția - avertizează autorul
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
URMUZ, publicație apărută la Câmpina, lunar, între ianuarie și iulie 1928. Subtitlul inițial, „Revistă de avantgardă”, se schimbă odată cu numărul 3 în „Vitrina de artă nouă îngrijită de George Bogza”, acesta asigurând și directoratul. Dacă la început, după cum precizează numărul de deschidere, se vor publica colaborări ale grupării de la „Integral” din București
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
VALURI DUNĂRENE, revistă apărută la Silistra, lunar, între martie și iulie 1936, sub conducerea unui comitet, cu subtitlul „Literară-Artistică-Critică”. Articolul-program, Gândul nostru, semnat de T. Popescu-Berca, anunță că noua publicație își propune să promoveze „elemente tinere capabile de fapte mari”. Scriu aici câțiva autori care făceau parte din diverse cercuri moderniste. Figurează cu poezie Teodor Brudiu, T. Popescu-Berca
VALURI DUNARENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290419_a_291748]
-
editată de Muzeul Județean Dâmbovița (ulterior Complexul Național Muzeal Curtea Domnească). Redactori responsabili: Gabriel Mihăescu (1969-1972), Cleopatra Ionescu (1973), Radu Gioglovan (1974-1976), Mihai Oproiu (1977-1981), Ovidiu Costina (1997), Alexandrina Andronescu (1998); redactor-șef: Gheorghe Bulei (1994, 2002). Așa cum indică și subtitlul „Studii și materiale de istorie și istorie a culturii”, V. valorifică cercetările de istorie, arheologie și cultură locale, comunică texte și date inedite sau care corectează unele informații despre viața și activitatea unor scriitori, oameni de cultură, cărturari care s-
VALACHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
VEAC NOU, revistă apărută la Ploiești, lunar, în aprilie și în mai 1934, cu subtitlul „Opinii, literatură, artă”, fiind condusă de Ștefan Alexiu și H. A. Mărgineanu. Publicația își exprimă solidaritatea cu acțiunile revendicative ale profesorilor, consemnează dispariția eseistului și criticului literar Paul Zarifopol, face o trecere în revistă a aparițiilor editoriale recente, semnalează traducerea în
VEAC NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290472_a_291801]
-
VATRA, publicație apărută la Craiova, lunar din martie 1929 până în februarie 1930, în octombrie-decembrie 1930 și cu intermitențe din octombrie 1937 până în august 1940, în septembrie-octombrie 1943, din septembrie 1945 până în martie 1947. De-a lungul timpului a avut subtitlurile „Tipăritură pentru popor”, „Revistă lunară pentru popor” și „Cuvânt oltenesc pentru neamul nostru”. Directori: C. Ș. Făgețel, Ion Dongorozi, Al. C. Calotescu-Neicu (1929-1930), apoi din nou C. Ș. Făgețel (din 1937), căruia în 1939 i se alătură D. Tomescu. Apare
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
VEAC NOU, publicație apărută la București, lunar, între 27 februarie și 31 martie 1938. Director: D. Vasiliu-Bereanu; redactor: George Dorul Dumitrescu. Articolul Cuvânt înainte, semnat de director, menționează că revista, deși indică în subtitlu că va avea preocupări de „literatură, artă și critică”, va adopta o orientare „eclectică”, cu materiale mai mult informative. Propunându-și să încurajeze tinerele talente, V.n. promovează nume recent afirmate în poezie (Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Ovidiu Caledoniu, Simion Stolnicu
VEAC NOU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
VATRA, publicație apărută la Roma, Paris, Freiburg și în alte orașe europene, neregulat, din ianuarie 1951 până în decembrie 1994, cu subtitlul „Foaie românească de opinie și informare”. Editor: Petre Vălimăreanu. De orientare legionară, dar reprezentând o grupare oponentă lui Horia Sima, V. este una dintre cele mai longevive reviste ale exilului românesc. Articolele de fond sunt semnate în mod obișnuit de
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
, revistă apărută la București, bilunar, de la 1 ianuarie 1894 până în august 1896, cu subtitlul „Foaie ilustrată pentru familie”; în primul an a avut o apariție regulată, în 1895 au apărut doar cincisprezece numere, iar în 1896 patru. Din ianuarie 1895 s-a publicat un supliment umoristic intitulat „Hazul”, suspendat după patru numere. La conducerea
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
, publicație apărută la Râmnicu Sărat, lunar, între 8 noiembrie 1915 și mai 1916, cu subtitlul „Literatură, sociologie, știință, artă”, modificat la numărul 4-5 în „Revistă literară, artistică, științifică, socială” și din nou, odată cu numărul 6, în „Literatură, artă, știință, sociologie”. Director: Octavian Moșescu. În sumar figurează versuri de Haralamb G. Lecca, Matei Elian (Al. I.
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
, revistă apărută la București între 24 iunie și 15 octombrie 1939 (trei numere), având subtitlul „Săptămânal de literatură, teatru și cinematograf”. Directori: Mihail Șerban și Gheorghe Șoimu. Cei doi tineri directori, unul scriitor și celălalt gazetar, își declară intențiile într-un mod insolit, semnând fiecare câte un text ce poate fi considerat articol-program: Mihail Șerban
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
ZBURĂTORUL, revistă apărută la Galați, bilunar, între 15 iunie și 10 octombrie 1913, cu subtitlul „Literar - artistic - social”. Mai mulți tineri intelectuali gălățeni, între care George Emil Botez (George Botez-Rareș), Pavel Papadopol-Galați (Paul I. Papadopol) și Al. Petrescu, editează, cu dificultățile materiale inerente, consemnate cu amărăciune în numărul 6 din 1 octombrie, această publicație dedicată
ZBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
Inedite efecte răsar din punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
, publicație apărută inițial la Caracal și de la numărul 3-4 la Celaru (județul Dolj), lunar, între ianuarie 1927 și mai 1945, având subtitlul „Revistă de cultură generală”; cu numărul 6-8/1936 titlul se schimbă în „Zorile Romanaților”. Scoasă în primii ani de societatea culturală omonimă, iar de la numărul 2-3/1930 de Ateneul Popular Înfrățirea, odată cu numărul 5-7/1939 devine organ al Căminului Cultural
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]
-
ZORILE, gazetă apărută la Aiud, săptămânal, între 1 octombrie 1923 și 9 martie 1924, având la 10 februarie 1924 subtitlul „Cea dintâi gazetă românească din Aiud”, ulterior schimbat în „Gazetă culturală”. Director: Ovidiu Hulea; redactor responsabil: Paul Fodorean. În articolul-program, Ori de câte ori, se afirmă că deviza publicației va fi „Totul pentru cultură”. În sumar intră versuri de Livia Rebreanu, Ovidiu Hulea
ZORILE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290756_a_292085]
-
ZORILE, revistă apărută la București în februarie și în martie 1909. Subtitlul „Litere, științe, arte” mărturisește un program ambițios, rămas doar în intenție. Grupul de colaboratori este format din tineri, unii aflați la începutul carierei literare, alții oprindu-se la primele încercări. Versuri dau Corneliu Moldovanu, George Murnu, Matei Rusu, C. Cosco
ZORILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290752_a_292081]
-
ZORILE, publicație apărută la București de la 5 mai 1935 până la 23 decembrie 1936, cu subtitlul „Ziar independent de dimineață”. Director: Emanuel Socor. Z. continuă programul ziarului „A.B.C.”, declarându-se împotriva curentelor de dreapta și a abuzurilor clasei politice. Rubrica „Teatru-Literatură-Artă”, semnată Lafcadio (Lafcadio & Co.), prezintă aparițiile editoriale, conține însemnări despre premiere teatrale și expoziții
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
idei» românesc” (G. C. Nicolescu), este o compunere heteromorfă. Scrierea conține două părți, cea secundă se subdivide iarăși dual, raliind un jurnal (Însemnările bătrânului) și un grupaj de cugetări (Măsura dreaptă a vieții). Prima secțiune e construită epistolar, de unde și subtitlul Scrisori romane. Tânărul Mircea M. corespondează din Roma cu Filip A., vârstnic proprietar rural, ambii scriind într-un stil protocolar, cu toate că (se deduce abia spre final) sunt tată și fiu. Ei se angajează într-o cordială polemică filosofică, tânărul comunicând
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]