2,316 matches
-
colectiv etc.) - a fost considerat la un moment dat „viu, dar neproductiv”. Sufixul vechi, de origine latină, a fost întărit și prin împrumuturi din greacă, din limbile slave, ulterior din cele romanice moderne. S-a constatat că în româna veche sufixul era chiar mai bine reprezentat decît astăzi, fiind prezent și în cuvinte care apoi au ieșit din uz (înțelepție, păgânie etc.). Restrîngerea relativă a fost produsă de concurența abstractelor verbale în -re și a altor sufixe cu sens abstract (mai
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
că în româna veche sufixul era chiar mai bine reprezentat decît astăzi, fiind prezent și în cuvinte care apoi au ieșit din uz (înțelepție, păgânie etc.). Restrîngerea relativă a fost produsă de concurența abstractelor verbale în -re și a altor sufixe cu sens abstract (mai ales -itate). În Limba română actuală - O gramatică a „greșelilor”, 1943 (1948), Iorgu Iordan constata numărul mare de formații noi „mai mult ori mai puțin reușite” de la jumătatea secolului al XX-lea; în lista pe care
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
lui G. Călinescu). Or, s-ar părea că această direcție a inovației este încă activă: creații lexicale similare formate cu -ie au putut fi înregistrate și în ultimii ani; fără a marca o tendință, ele atestă caracterul încă productiv al sufixului. De fapt, creațiile în cauză se înscriu în fenomenul mai larg al „registrului ironic”: cuvinte și forme gramaticale arhaice sau populare, parțial ieșite din uz, sufixe mai puțin productive sînt valorificate stilistic de vorbirea spontană, colocvială, care transformă marca „învechit
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
în ultimii ani; fără a marca o tendință, ele atestă caracterul încă productiv al sufixului. De fapt, creațiile în cauză se înscriu în fenomenul mai larg al „registrului ironic”: cuvinte și forme gramaticale arhaice sau populare, parțial ieșite din uz, sufixe mai puțin productive sînt valorificate stilistic de vorbirea spontană, colocvială, care transformă marca „învechit” în semnal al distanței ironice. Compararea mai multor dicționare, a listei furnizate de Iorgu Iordan și a exemplelor actuale impune o invitație la prudență: un sufix
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
sufixe mai puțin productive sînt valorificate stilistic de vorbirea spontană, colocvială, care transformă marca „învechit” în semnal al distanței ironice. Compararea mai multor dicționare, a listei furnizate de Iorgu Iordan și a exemplelor actuale impune o invitație la prudență: un sufix atît de bine reprezentat în limbă a produs desigur de mai multe ori același derivat, înregistrat sau nu, intrat sau nu în circulație. Afirmația că un derivat în -ie este nou trebuie deci pusă sub semnul dubiului inerent. Cuvinte ca
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
mai economic al unei sintagme, termenul e o creație necesară, care chiar ar putea să se răspîndească. Nu cred că va fi suficient de puternică bariera stilistică: pe de o parte datorită conotațiilor glumețe, pe de altă parte în ciuda lor, sufixul -ie ar putea (re)deveni tot mai productiv.
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
contributors.ro). Cele două verbe a deservi sunt împrumuturi din secolul al XIX-lea; în Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, Tomul I, partea a 4- a, Litera D, deja-deținere (2006), sunt înregistrate și forme vechi, care primeau în conjugare sufixul -ez (deservez, cu sensul tehnicpozitiv) sau se foloseau fără sufixul -esc (deservă, cu sensul negativ). E interesant că ambele variante apar în citate din publicistica lui Eminescu: „se dă o aparență de legitimare rentei anuale ce s-a angajat d.
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
secolul al XIX-lea; în Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, Tomul I, partea a 4- a, Litera D, deja-deținere (2006), sunt înregistrate și forme vechi, care primeau în conjugare sufixul -ez (deservez, cu sensul tehnicpozitiv) sau se foloseau fără sufixul -esc (deservă, cu sensul negativ). E interesant că ambele variante apar în citate din publicistica lui Eminescu: „se dă o aparență de legitimare rentei anuale ce s-a angajat d. Brătianu să deserveze d-lor deputați”; „acum puteți aprecia dacă
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
poartă; ar fi chiar interesant dacă, în eventuala calitate de cititori ai revistei, ar avea de făcut corecții sau precizări. Revenind la Gheorghe, constatăm că acesta apare ca nume de familie de 4383 de ori (cifra include și numele cu sufix, deci cu o secvență grafică în plus, dar acestea sînt foarte puține: 22 Gheorghescu, 15 Gheorghevici etc.); comparat cu numele de familie considerate cele mai tipice în spațiul românesc, Popescu (cu 8122 ocurențe) și Ionescu (cu 7175), Gheorghe nu stă
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
combate implicit tendința iritantă de a pronunța cu accentul pe i (ca penultimă silabă) nume de familie precum Olariu, Rotariu, Pușcariu: se arată că acestea sînt echivalente cu formele Olaru, Rotaru, Pușcaru, deci trebuie să păstreze accentul pe a din sufixul de agent -ar(iu). O opțiune corectă mi se pare și cea de a oferi o dublă indicație pentru termenii cu dublă identitate lingvistică: de exemplu, pronunția engleză și franceză a denumirii Airbus. Sînt totuși în dicționar destule inadvertențe care
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
magazin cu acest profil deschis pe Bd. Gen. Dragalina nr. 10 (cu intrare pe Bd. Carol I). Oferta unității cuprinde toată gama de ustensile și accesorii pentru pescuit, în special mărci din import Italia (Trabucco, Energoteam, Banax, Gold Star, Exod, Sufix, Esprit), diferite modele de bețe, mulinete, fire, momeli, plute, vârtejuri, lingurițe rotative, twistere, ace, plumbi, cutii pentru accesorii, juvelnice, mincioguri, huse pentru bețe și altele. Clienții pot achiziționa de aici echipament special pentru pescuit (scaune, cizme, costume, tricouri, maiouri, pălăriuțe
Agenda2005-04-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283316_a_284645]
-
Rodica Zafiu Am mai scris, cu cîtva timp în urmă (în România literară nr. 36, 1998), despre distribuția stilistică a sufixelor care sînt folosite în româna actuală pentru formarea unor verbe noi: în vreme ce sufixele care întăresc conjugarea I ( -a, -iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
Rodica Zafiu Am mai scris, cu cîtva timp în urmă (în România literară nr. 36, 1998), despre distribuția stilistică a sufixelor care sînt folosite în româna actuală pentru formarea unor verbe noi: în vreme ce sufixele care întăresc conjugarea I ( -a, -iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a (-i, -ui etc.) continuă să fie productive în
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
care sînt folosite în româna actuală pentru formarea unor verbe noi: în vreme ce sufixele care întăresc conjugarea I ( -a, -iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a (-i, -ui etc.) continuă să fie productive în registrul popular și colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și de apariția unui destul de surprinzător a drincui, cu sensul
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și de apariția unui destul de surprinzător a drincui, cu sensul "a bea", probabil preluat și adaptat de argoul tinerilor din engl. to drink. Un alt sufix aparent marginal care întărește tipul de conjugare în -i este -ăi, adăugat tot unor elemente de origine străină. De fapt, se poate vorbi chiar de o serie derivativă a formațiilor în -ui și în -ăi (-îi) care reprezintă adaptări morfologice
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
poate vorbi chiar de o serie derivativă a formațiilor în -ui și în -ăi (-îi) care reprezintă adaptări morfologice ale unor împrumuturi recente, în special din engleză. Tiparul poate părea surprinzător prin contrastul stilistic; dar tocmai acest contrast - între un sufix perceput ca popular și o bază de derivare care conotează modernitatea occidentală - e cel care stimulează folosirea sa actuală, de către vorbitori în căutare de expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
un sufix perceput ca popular și o bază de derivare care conotează modernitatea occidentală - e cel care stimulează folosirea sa actuală, de către vorbitori în căutare de expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea verbală (București, Editura Academiei, 1989), Laura Vasiliu oferă o descriere foarte amănunțită a sufixelor -ui și -ăi și a variantelor lor. Datele prezentate confirmă percepția obișnuită a valorii stilistice: "Din cele 575 de derivate în -ui (împrumuturi analizabile sau
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
cel care stimulează folosirea sa actuală, de către vorbitori în căutare de expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea verbală (București, Editura Academiei, 1989), Laura Vasiliu oferă o descriere foarte amănunțită a sufixelor -ui și -ăi și a variantelor lor. Datele prezentate confirmă percepția obișnuită a valorii stilistice: "Din cele 575 de derivate în -ui (împrumuturi analizabile sau formații românești), numai aproximativ 90 (...) sînt literare actuale, restul fiind regionale sau populare" (p. 122
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
-ui și -ăi și a variantelor lor. Datele prezentate confirmă percepția obișnuită a valorii stilistice: "Din cele 575 de derivate în -ui (împrumuturi analizabile sau formații românești), numai aproximativ 90 (...) sînt literare actuale, restul fiind regionale sau populare" (p. 122); sufixul -ăi (cu variantele sale: -îi, -ei etc.) are un "caracter pregnant popular" (p. 35), care explică și puținătatea atestărilor sale în textele scrise ale limbii vechi. Sufixele în discuție sînt folosite mai ales pentru a forma verbe de la interjecții și
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
numai aproximativ 90 (...) sînt literare actuale, restul fiind regionale sau populare" (p. 122); sufixul -ăi (cu variantele sale: -îi, -ei etc.) are un "caracter pregnant popular" (p. 35), care explică și puținătatea atestărilor sale în textele scrise ale limbii vechi. Sufixele în discuție sînt folosite mai ales pentru a forma verbe de la interjecții și onomatopee (-ui: a țistui, a dudui, a hurui; -ăi: a țopăi, a zumzăi; -îi: a bîzîi) și de la substantive (a biciui, a părui, a chefui; a scripcăi
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
substantive (a biciui, a părui, a chefui; a scripcăi). Originea lui -ui e slavă, a lui -ăi mai incertă, dar una dintre ipotezele etimologice merge în aceeași direcție. E interesant că -ui a fost încadrat de E. Petrovici în categoria sufixelor specializate în adaptarea verbelor străine - slave, maghiare, mai puțin germane și romanice (acestea, cu puține excepții, precum a undui, nu s-au impus). Oricum, despre respectivele sufixe specialiștii au afirmat în genere că au devenit în prezent neproductive. Adaptarea actuală
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
direcție. E interesant că -ui a fost încadrat de E. Petrovici în categoria sufixelor specializate în adaptarea verbelor străine - slave, maghiare, mai puțin germane și romanice (acestea, cu puține excepții, precum a undui, nu s-au impus). Oricum, despre respectivele sufixe specialiștii au afirmat în genere că au devenit în prezent neproductive. Adaptarea actuală a unor verbe neologice infirmă ideea neproductivității (judecată adesea doar la nivelul limbii standard, fără a ține seama de variantele populare). Verbele englezești cu finală consonantică sînt
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
specializări" ale hoției (pungaș, borfaș, bojogar, ploscar, maimuțar, găinar, lămar, ploconar, zdrențar, caramangiu, panacotist), ar mai trebui adăugați cîțiva termeni deloc lipsiți de interes. Pisicar e - în ciuda transparenței sale aparente - unul dintre cuvintele cele mai înșelătoare. E, desigur, format cu sufixul de agent -ar de la pisică, dar la această derivare au putut conduce mai multe sensuri și motivații. Excludem din discuție, desigur, accepțiile destul de recente (încă neînregistrate de dicționare) ale derivatului: "crescător de pisici" (sensul cel mai previzibil, pornind de la valoarea
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
de la pisică, dar la această derivare au putut conduce mai multe sensuri și motivații. Excludem din discuție, desigur, accepțiile destul de recente (încă neînregistrate de dicționare) ale derivatului: "crescător de pisici" (sensul cel mai previzibil, pornind de la valoarea de bază a sufixului) și, familiar-glumeț, "iubitor de pisici": "sunt mare pisicar și eu. Nimic mai frumos decât o pisică torcând în brațe" (profile.myspace.com). Pentru aceste sensuri, care nu au nimic de-a face cu jargonul tehnic interlop, sinonimul și mai marcat
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
el, ca în "interviul exclusiv" intitulat "Femeia de lîngă Mircea Cărtărescu". Sexul frumos și cititor trebuie să cunoască musai romgleaza, acel jargon fițos în care sînt concepute majoritatea articolelor din revistele gen: cu multe anglicisme, cu belșug de prefixe și sufixe care induc superlativul: "Tips & Tricks: Supervacanța" sau ,De la noi pleci cu un look cool și o vestimentație trendy". O altă revistă găzduiește: ,Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu". Evident că bieții de ei nu se ,sexfruntă" deloc, așa cum articolul o
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]