105,057 matches
-
Nu e zi de la Dumnezeu să nu bagi măcar unul În spital! ...Și, Într-o săptămână, moare! Fă, tu să taci, că te ia dracu! Așa a zis șefu', așa fac! Șefu'? Dar tu, minte n-ai? Un gram de suflet, că ești și tu om...? Om!!! Fă, o duci sau nu? O s-o duc, mă nenorocitule, că-mi pare rău! Nu sunt ca tine! Până mâine... Până mâine!? După tine, până mâine poate să și crape! Știi tu? Și dacă
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
robie/ Curând la viața vie/ Din umbra trist-a morții veți fi cu toți ieșiți ! Octavian Goga, În poezia "E sărbătoare" face o paralelă Între Învierea Domnului și cea a neamului românesc cel obidit : "E sărbătoare pe câmpie/ Și-n suflete e sărbătoare/ Învie firele de iarbă sub ploaia razelor de soare./ Sunt Paștile cele frumoase și-n fire zvonul lor străbate/ Clopotnița-și Îndoaie trudnic Încheieturile uscate ... Voi toți ce suferiți și plângeți sub larga-ntindere albastră/ Veniți, veniți căci
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Eu cerului vă strig durerea și Dumnezeu din cer aude ! Aduc lumina care sparge și sfarmă capițe de păcate/ Zăvoarele mucegăite din temnițe Întunecate ! Eu celor orbi dezleg azi taina Înfricoșată de a vedea/ și prăznuiesc, că-n a lor suflet Învie Învierea mea ... În poezia "Noaptea Învierii", poetul Nichifor Crainic prezintă minunea când un tâlhar, venit cu toporul să fure și să ucidă, cade-n genunchi cerând iertare În fața icoanei la care o bătrână infirmă se roagă și cântă Hristos
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
grădina Gethsemani, adresată cerescului Tată. "Părinte, tu ce toate cele/ Le duci pe dreapta lor cărare,/ Ce cârmuiești prin haos stele,/ Talazuri pe pustiu de mare ... Părinte, Tu ce-ai pus În mine/ Senin din sfânta Ta ființă,/ Mărește-mi sufletul spre bine,/ Puterile spre suferință./ Și cade pe genunchi. Eteric/ Sclipește luna peste dealuri/ Lăsându-I chipu-n Întuneric,/ Iar gândul sus, În idealuri" Vasile Militaru, În poezia "Hristos a Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei păcatului prin spovedanie pentru apropierea
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
genunchi. Eteric/ Sclipește luna peste dealuri/ Lăsându-I chipu-n Întuneric,/ Iar gândul sus, În idealuri" Vasile Militaru, În poezia "Hristos a Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei păcatului prin spovedanie pentru apropierea de Domnul cel Înviat. "Simți tu, topită-n suflet vechea ură/ Mai vrei pierzania celui plin de har ?/ Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură? / Iubirea pentru semeni o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte/ În aur, măcar azi, te-au Îmbrăcat/ Cu Serafimii-n
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
vechea ură/ Mai vrei pierzania celui plin de har ?/ Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură? / Iubirea pentru semeni o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte/ În aur, măcar azi, te-au Îmbrăcat/ Cu Serafimii-n suflet, imn fierbinte/ Ai drept să cânți "Hristos a Înviat". D. Bolintineanu, În "Iisus pe cruce", unește suferința cu iubirea. Panait Cerna, În poezia "Trei zburătoare", prezintă rotirea păsărilor care veghează ultimele clipe din viața pământească a Domnului pe cruce. Maria
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
În bucătărie pe dibuite, aprinse din nou bricheta, și apucă din sertar coada satârului. Îl apucă cu o mână tremurândă. Genunchii i se muiară și ei. Cu satârul Într-o mână și bricheta În cealaltă se așeză să-și tragă sufletul pentru câteva clipe, pe scaunul melaminat din bucătăria nouă, abia cumpărată pentru noua locuință. Apoi se ridică Îmbărbătându-se: Fie ce-o fi, Își zise ieșind pe ușă hotărât să dezlege misterul. Cobori din nou cele două etaje, simțindu-și
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
ce părea că Încă se mai află sub impulsul celor Întâmplate. Nici tatăl și nici mama nu-l contraziseră și nici nu-l Încurajară să spună ceva. Teama pe care o simțeau plutind În aer, Încă mai era stăpână pe sufletele lor. Bărbatul și băiatul se Îmbrăcară pe tăcute sub privirile tăcute ale mamei. Luară leșul câinelui și plecară să-l ducă undeva În noapte. De sus, de la etajul doi, domnul Georgescu văzu ceva ce nu se putea desluși prea bine
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
Experiența extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II) Extazul (Ἔκστασις). Beția trează sau trezvia beată, somnul treaz și rana sufletului la Sfântul Grigorie al Nyssei Se poate spune că înțelesul și utilizarea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Experiența extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II) Extazul (Ἔκστασις). Beția trează sau trezvia beată, somnul treaz și rana sufletului la Sfântul Grigorie al Nyssei Se poate spune că înțelesul și utilizarea pe care le conferă Sfântul Macarie cuvântului „beție” este o indicație suplimentară a folosinței aparte
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Experiența extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II) Extazul (Ἔκστασις). Beția trează sau trezvia beată, somnul treaz și rana sufletului la Sfântul Grigorie al Nyssei Se poate spune că înțelesul și utilizarea pe care le conferă Sfântul Macarie cuvântului „beție” este o indicație suplimentară a folosinței aparte a limbajului care este o caracteristică a Corpusului macarian<footnote A se vedea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de lucrarea De Instituto christiano a Sfântului Grigorie, experții acceptă la momentul actual influența Sfântului Macarie ca fiind anterioară și formatoare<footnote De aceea nu am considerat superfluă alcătuirea unei tratări paralele a cele două teme - beția trează și zborul sufletului - la Sfântul Grigorie și Sfântul Macarie. footnote>, dar se poate spune că Sfântul Grigorie posedă o doctrină mai sistematică a beției și extazului, însă acest aspect nu determină sub nici o formă și o influență formatoare. Dat fiind că relația precisă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
șovăie și devine incapabil să conducă persoana spre uniunea cu Dumnezeu. Janet Williams vorbește despre tăcerea pe care o întâlnește cel care atinge în sfârșit punctul de colaps al limbajului: „se pare că ar fi la fel de neechipați pentru a aduce sufletul la stadiul final al căutării sale. Toate tipurile de limbaj dispar, iar înălțimile divine rămân tăcute” (Janet Williams, The Apophatic Theology of Dionysius the Pseudo Areopagite, în Downside Review, 117/1999, p. 160). Dacă nici teologia catafatică, nici cea apofatică
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și Mediator, trad. Anca Popescu, București, Editura Sofia, 2005, p. 260-261. footnote>. El numește viața spirituală „extaz către cele dumnezeiești”<footnote Cf. Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 273. footnote>. Când singura plăcere a sufletului rezidă, așa cum susține Sfântul Grigorie, în „contemplarea a ceea ce este” (τῇ θεωρία τοῦ ὄντος), simțurile sale sunt adormite și primește „arătarea lui Dumnezeu” (τοῦ θεοῦ τὴν ἐμφάνειαν), „prin veghea divină” (διὰ τῆς θείας ἐγρηγόρσεως), în intelectul său neatins. Er. Dodds
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Aceasta este expusă de Sfântul Grigorie al Nyssei, care distinge trei trepte ale urcușului spre Dumnezeu: 1). în lumină, faza purificării; 2). prin nor, intrarea în contemplația inteligibilelor; 3). în întuneric: o ultimă treaptă a cunoașterii inteligibile e depășită, iar sufletul o ia pe o altă cale, cea a iubirii, ia „aripile iubirii”. Aceasta e deci o adevărată ek-stasis, „ieșire” din starea intelectuală. Încercând o dorință arzătoare de Dumnezeu, dobândim o nouă cunoaștere a Dumnezeului-Iubire. Iubirea devine astfel cunoștință<footnote Jean
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VIII, București, Editura Humanitas, 2002, p. 103-104. footnote>. În extaz, omul „a plecat de la sine”, absorbit de lumina și de focul Duhului Sfânt. „Acesta face trupul transparent și fierbinte pentru că și sufletul e fierbinte. El e focul entuziasmului curat”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 19, în Filocalia ...., vol. VI, București, Editura Humanitas, 1997, p. 65. footnote>. Avem de-a face la acest nivel cu o adevărată ieșire din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
sine, „operație specifică misticii anterioare Sfântului Grigorie, dar cercetând mai atent sesizăm că ieșirea din sine este realizată cumva într-o pasivitate specifică stării extatice. Nu este o părăsire a condiției ontologice, ci este o tensiune spre divin, tensiune a sufletului ce se exprimă prin cuvintele miresei din Cântarea Cântărilor. Tensiunea este resimțită dureros, carnal am spune spre a fi mai plastici, căci sub condiția erosului «simțurile spirituale» sunt mereu chinuite de așteptarea celui iubit, de nedeplinătatea specifică iubirii”<footnote Pr.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Nyssa, acesta, din contra, va realiza foarte clar distincția dintre νοῦς și προσῶπον, astfel umanitatea lui Hristos putând fi foarte bine asumată de către Cuvânt fără ca νοῦς-ul uman să fie eliminat. La fel este și în cazul extazului: πνεῦμα poate locui sufletul fără a-i exclude νοῦς ul. În ambele cazuri este vorba de adâncirea înțelesului noțiunii de persoană. De altfel Sfântul Grigorie utilizează mai des noțiunea de διανοία, ce definește mai degrabă facultatea noetică a spiritului, decât noțiunea de νοῦς care
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311. footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul nu are nici o posibilitate de a-l depăși. Adică, nu există extaz în care sufletul să-și părăsească natura creată și să treacă în necreat, care poate fi regăsit în acele forme ale gândirii platonice și neoplatonice în care extazul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul nu are nici o posibilitate de a-l depăși. Adică, nu există extaz în care sufletul să-și părăsească natura creată și să treacă în necreat, care poate fi regăsit în acele forme ale gândirii platonice și neoplatonice în care extazul este o permanentă uniune cu divinul. El se bazează pe Filipeni 3, 12-14<footnote „Nu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
perfecțiune, indiferent cât de mare și de perfectă ar fi, este doar începutul unui stadiu superior. Astfel, se demonstrează cuvintele Apostolului: tinderea spre lucrurile care sunt în fața noastră implică uitarea a ceea ce s-a obținut deja. Astfel, după Sfântul Grigorie, sufletul tânjește continuu după Dumnezeu, dar nu este niciodată satisfăcut, nu primește niciodată uniunea supremă a extazului, ci mai curând e doar o pătrundere din ce în ce mai adâncă în întunericul necunoașterii lui Dumnezeu. În această tânjire și penetrare în întuneric, sufletul va fi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Sfântul Grigorie, sufletul tânjește continuu după Dumnezeu, dar nu este niciodată satisfăcut, nu primește niciodată uniunea supremă a extazului, ci mai curând e doar o pătrundere din ce în ce mai adâncă în întunericul necunoașterii lui Dumnezeu. În această tânjire și penetrare în întuneric, sufletul va fi întotdeauna inspirat de experiența sa asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
supremă a extazului, ci mai curând e doar o pătrundere din ce în ce mai adâncă în întunericul necunoașterii lui Dumnezeu. În această tânjire și penetrare în întuneric, sufletul va fi întotdeauna inspirat de experiența sa asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
lui Dumnezeu. În această tânjire și penetrare în întuneric, sufletul va fi întotdeauna inspirat de experiența sa asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă. Nu există o stare de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]