KorAP: Find »[drukola/base=sufragerie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...128 >

3,177 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423

al mesei, după un drum care i se părea foarte lung, ultimul sărut din ziua aceea mamei, care Întotdeauna mirosea foarte plăcut a parfum. Dar scena asta se petrecea cînd el avea numai cîteva luni, nu acum cînd singur În sufrageria cea mare și rămînea mult timp cu ochii ațintiți la un enorm serviciu de ceai de argint, așezat ca o cupolă de catedrală pe imensa consolă pe care străbunicul-președinte o cumpărase la Bruxelles. Julius nu ajungea la ceainicul strălucitor de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
a prăbușit cu un zgomot infernal, căzîndu-i peste picior, care În scurt timp Începu să se umfle; În sfîrșit, a fost o adevărată catastrofă și de atunci n-a mai vrut să audă de servicii de ceai de argint din sufragerii mari sau adevărate. În sufrageria asta, unde pe lîngă serviciul de ceai și oglinzi, mai erau vitrine de cristal, covoare persane, vase de porțelan și serviciul de masă pe care ni l-a dăruit președintele Sánchez Cerro cu o săptămînă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
infernal, căzîndu-i peste picior, care În scurt timp Începu să se umfle; În sfîrșit, a fost o adevărată catastrofă și de atunci n-a mai vrut să audă de servicii de ceai de argint din sufragerii mari sau adevărate. În sufrageria asta, unde pe lîngă serviciul de ceai și oglinzi, mai erau vitrine de cristal, covoare persane, vase de porțelan și serviciul de masă pe care ni l-a dăruit președintele Sánchez Cerro cu o săptămînă Înainte de a fi ucis, mîncau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
și oglinzi, mai erau vitrine de cristal, covoare persane, vase de porțelan și serviciul de masă pe care ni l-a dăruit președintele Sánchez Cerro cu o săptămînă Înainte de a fi ucis, mîncau acum frații lui. Numai Julius mînca În sufrageria cea mică, a copiilor, care se numea acum sufrageria lui Julius. Aici exista un fel de Disneyland; pe pereți se aflau Rățoiul Donald, Scufița Roșie, Mickey Mouse, Tarzan, Cita, Jane cea frumos Îmbrăcată, Superman bătându-l pe Dracula de scoate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
vase de porțelan și serviciul de masă pe care ni l-a dăruit președintele Sánchez Cerro cu o săptămînă Înainte de a fi ucis, mîncau acum frații lui. Numai Julius mînca În sufrageria cea mică, a copiilor, care se numea acum sufrageria lui Julius. Aici exista un fel de Disneyland; pe pereți se aflau Rățoiul Donald, Scufița Roșie, Mickey Mouse, Tarzan, Cita, Jane cea frumos Îmbrăcată, Superman bătându-l pe Dracula de scoate și jegul din el, Dracula, Popeye și Olivia cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
mulțime de intrigi și gelozii secrete pe care Julius le-a descoperit abia pe la patru ani: Vilma, căci așa se numea metisa cea frumoasă din Puquio, acapara atenția lui Julius În timp ce-i făcea baie, dar apoi, cînd Îl ducea În sufragerie, era captivat de Nilda cu poveștile ei Împănate cu pume și cu indigeni din tribul chuncho, vopsiți În toate culorile. Biata Nilda Încerca doar să-l țină pe Julius cu gura căscată, pentru ca Vilma să-l poată face să Înghită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
parte și de alta a coridorului, uși mari străjuite de armuri implacabile, de care Încîntătoarea Cinthia se speria cînd trecea prin dreptul lor, lăsau să se Întrezărească saloane Întunecoase, salonul de biliard, salonul cu pian, salonul cu trenul electric, biroul, sufrageria, biblioteca, Încă unul și apoi Încă unul pe care Vilma nu le putu desluși prea bine și nu Înțelese la ce foloseau. Am ajuns, spuse În cele din urmă. Grădina era plină de copii și guvernante; copii de șapte, opt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Julius, parcă Înțelegînd intențiile Cinthiei, o urmă. Vilma se ridică și ea ca să-i urmeze, dar mătușa o opri. — Dumneata poți să treci În bucătărie, Vilma, Îi spuse; o să vă servim tuturor ceai Înainte de a-i pofti pe copii În sufragerie. Treceți pe rînd pe la bucătărie, adăugă adresîndu-se altor guvernante care se Învîrteau pe acolo. Cinthia și Julius au stat să examineze Îndelung armurile; mai Întîi se uitau bine dacă nu era nimeni ascuns Înăuntru sau În spatele lor și abia atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
duse Îndată după untieră. „Poftiți untul, domnișoară“, spuse, din nou sigur pe el, Întinzîndu-i untiera. „Mulțumesc“, Îi răspunse Vilma și Începu să Întindă untul pe pîine, zîmbitoare, liniștită, sigură de ea, dar chiar atunci intră stăpîna: copiii treceau acum În sufragerie, era timpul să meargă și ele; Vilma, să știi că Julius și Cinthia au dispărut. Pe aici Îi căutaseră și pe dincolo, de fapt Îi căutaseră peste tot În Încăperile de la parter, să nu fie cumva sus, la etaj, fiindcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
el zîmbind și rămase locului În așteptarea răspunsului. — Joia! Joia! Duceți-vă fuga! Anunțați-o pe doamna!... Victor porni ca din pușcă și Vilma scoase un oftat Îi luă de mînă ușor, dulce, tremurînd Încă Înfiorată și se Îndreptă spre sufragerie, iar ei priveau, numai ochi, această parte a castelului pe care o lăsau În urmă. Rafaelito și Pipo aveau un prieten, un idol și cu toate că-și ascunseseră Îngrijorarea față de musafiri, Îl așteptaseră cu nerăbdare Încă de cînd Începuseră să sosească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
sînt destul de Înăltuțe și totuși Îi arcuiesc frumos piciorul, sînii pietroși se rotunjesc sub bluza albă, de pînză fină, se văd bine și cordonul Îi Încinge strîns mijlocul, șoldurile sînt late, puternice, cum e mai bine. Din capătul celălalt al sufrageriei, doamna o privește, discută despre altceva, dar se uită la ea: n-are gusturi proaste Victor, e frumoasă metisa, cam plinuță dar frumoasă, părul n-are nimic neobișnuit, dar e frumoasă, cu picioarele solide, e bine Împlinită, e de cîțiva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
foarte departe... „Nu!“, strigă, dar un plîns ușor Îi scăldă Îndată fața Înfierbîntată de mînie și se simți cuprins de o nespusă tristețe. Cinthia a stat În pat și a tușit necontenit pînă puțin Înainte de plecare. A apărut Încotoșmănată În sufrageria spațioasă unde Julius luase loc la masă Împreună cu ceilalți. MÎncau tăcuți și politicoși, Își Întindeau untiera mai Înainte de a li se cere, Își turnau singuri apă Înainte de a veni majordomul să-i servească, nu se priveau În ochi, spuneau „mulțumesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
Nilda, cu care Încheiase pace definitiv, se iertaseră una pe alta metisele, ca În mitul grecesc, se Împăcaseră prin luptă, prin durere. Sălbatica sosi prefăcîndu-se calmă și gata să-și ajute colega, dar Vilma văzu că, după ce intrase ea În sufragerie, Julius vorbea și mai mult și mai repede ca Înainte, mult mai repede, lucrurile se agravaseră În loc să se amelioreze. Deodată Își pierdu pofta de mîncare și În timp ce vorbea și povestea despre el și despre Peter, spunea din cînd În cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
dimineața aceea puseseră piatra de temelie, vor face mai Întîi o slujbă, apoi vor intra frumos, În șir, În sala unde se afla pianul, ca să „vedeți ce frumoasă e! Vopsită În mai multe culori!“ Pe urmă vor trece imediat În sufragerie, unde vor bea o ceșcuță de ciocolată. Și În sfîrșit... Maica Stareță tăcea timp de o clipă, ei tremurau de emoție... În sfîrșit, le dădea o zi liberă! Imnul colegiului! Hai, cîntați! CÎntați cu toții! Și cîntau cu un entuziasm... Mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
de creveți sau fructele de avocado umplute, șalăul à la meunière sau acele crépes au cointreau din care țîșneau flăcări acoperind toată masa, fără să-l sperie pe Juan Lucas cîtuși de puțin. Jucătorii de golf și femeile intrau În sufragerie; Își făceau apariția bronzați, elegant bronzați și se vedea că sînt sprinteni, supli și că se bucură de o situație economică excelentă. Se salutau chiar dacă se urau În afaceri și aici nu era un păcat să fii divorțat, de exemplu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
să vină doar ca invitate; sărmanele, bineînțeles că aici era locul potrivit pentru ele, dar se ivea problema taxei de intrare; așadar, nu puteau să se uite prea de sus la cele vulgare sau imorale. Odată cu aperitivele se recupera echilibrul, sufrageria era ca o corabie pe valuri și, dacă te uitai pe ferestrele mari spre terenul de golf, parcă pluteai pe o mare verde, un voiaj de agrement pe un ocean care din păcate are limitele lui: un gard Înalt În jurul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
că În timpul cutremurului o să iasă la fereastră ca să vadă lumea fugind Înnebunită de spaimă și noi o să stăm și-o să ne uităm ca la o procesiune. Au rîs și au băut pentru a sărbători terminarea planurilor; apoi trecură imediat În sufragerie. Julius veni și el, fiindcă de cîteva zile Îl acceptaseră să stea la masă cu cei mari. Servitorii au rămas descumpăniți; de atunci Julius n-a mai mîncat niciodată În Disneylandia. Ceva se Încheiase În viața lui. Ceva se Învechise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
rogojini și tablă, dacă o părăseai o clipă riscai să intre cineva și să se instaleze Înăuntru. Erau permanent cu gîndul la casa lor și nu le mai rămînea timp să stea de vorbă cu Julius decît În mica lui sufragerie, dar uite că acum sufrageria asta rămînea pustie. Totul fusese mai bine Înainte. Plecarea lui Julius ca să stea la masă cu cei mari i-a făcut să-și dea seama de asta. Ce bine era cînd nu plecase Încă Vilma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
părăseai o clipă riscai să intre cineva și să se instaleze Înăuntru. Erau permanent cu gîndul la casa lor și nu le mai rămînea timp să stea de vorbă cu Julius decît În mica lui sufragerie, dar uite că acum sufrageria asta rămînea pustie. Totul fusese mai bine Înainte. Plecarea lui Julius ca să stea la masă cu cei mari i-a făcut să-și dea seama de asta. Ce bine era cînd nu plecase Încă Vilma, acum Îi simțiră dintr-odată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
un oarecare Morales și de negrul Gumersindo, dar ei parcă abia acum Își dădură seama. Și stătea ore Întregi și vorbea la telefon cu alți copii, colegi de școală, din ce În ce mai rar venea la bucătărie să stea de vorbă cu ei. Sufrageria Disneylandia era ultimul loc unde se mai păstrase veselia de altădată și acum, deodată, rămăsese pustie, nu mai aveau nevoie de ea, nu mai era bună decît pentru a le trezi amintirile. De aceea, Nilda, Închizîndu-se În camera ei, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
și de aceea nu-și dăduse seama că-i Înțepenise un picior. Înainte de a ieși, mai spuse o dată că farfurioara de porțelan era Încîntătoare... „A Înțepat-o scorpionul Într-un ceas rău“, se gîndea Juan Lucas, stînd la masa din sufrageria clubului, destul de Îngrijorat fiindcă Susan Îi spusese: te rog, grăbește-te, nu voia să ajungă tîrziu la săracii din parohie. Ce-i drept și el trebuia să ajungă devreme la birou, altfel și-ar fi bătut joc de cucernicia nevesti-sii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
unor felii de pîine prăjită, cu untul care se topea lăsîndu-ți gura apă, de altfel nici n-o văzuse; lacrima, singură și nebăgată În seamă, căzu, pic, pe foaia de ziar. Julius nu asistase la scenă. Sosi În fugă În sufragerie cînd mîna care o făcuse pe Susan să amuțească se retrăgea la locul ei, apucînd o felie de pîine prăjită. Își bău repede cafeaua cu lapte ca să plece ca din pușcă la școală, În timp ce lacrima se prelingea pe obrazul lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
stătea de vorbă la telefon cu Peggy de cîteva ore; se purta din ce În ce mai urît: astăzi au mîncat Împreună la telefon. Așa Încît pînă la urmă Julius rămase singur și servitorii profitară de ocazie pentru a-i ține de urît În sufragerie. N-a lipsit decît Imelda, care În curînd avea să termine școala de croitorie și era din ce În ce mai antipatizată de ceilalți. Nilda se arăta foarte Îngrijorată, cînd Julius Îi spuse că Într-o bună zi copilașul ei ar fi putut să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
celebra supă andaluză gazpacho pe care Juan Lucas ținea s-o aibă la masă În perioada sărbătorilor din octombrie. Și de aceea Își dădu drumul acum În sfîrșit cu povestea lui pe care Nilda o asculta ascunsă În spatele ușii de la sufragerie. Susan, fermecătoare, făcuse la Început ochii mari de tot, zîmbindu-i și privindu-l cu dragostea mamei față de singurul ei băiat care mai era Încă un copil. Juan Lucas Îl Întrerupse spunînd că Sălbatica asta n-o să Învețe niciodată ce Înseamnă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
vedea că sînt fericiți, poate fiindcă aveau părul blond ca Susan, poate fiindcă tocmai se Întorseseră de la golf și purtau cămăși de mătase ca Juan Lucas. Își petreceau ceasuri Întregi uitîndu-se pe fereastra care dădea În grădină, contemplînd terase și sufragerii ca ale unui conac andaluz, dormitoare ca acelea construite de Metro Goldwin Mayer pentru un film, dramă-de-dragoste-lux-furnici-carnivore-și-Grace-Kelly care se petrecea În pădurea virgină a Braziliei, sau baruri unde chelnerii purtau galoane ca pe transatlanticul de care Hitchcock a avut nevoie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]