2,938 matches
-
locul în care ea a săvârșit o nelegiuire), strigoiul condamnat la o rătăcire veșnică, moartea personificată apărând în mijlocul celor vii, lucrul de nedefinit și invizibil, care ucide sau care face rău, vampirii, adică monștrii care-și asigură o tinerețe veșnică sugând sângele celor vii, statuia, manechinul, armura, automatul care deodată se însuflețesc și își câștigă independența, blestemul unui vrăjitor care atrage o boală îngrozitoare și supranaturală, femeiafantomă, venită din lumea cealaltă, seducătoare și ucigătoare, camera, apartamentul, etajul, strada, casa eliminate din
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
7% și 10% din valoarea ediției. Aceasta este și suma care îi rămâne editorului în chip teoretic sub formă de profit. Lăsăm deoparte faptul că riscurile legate de producerea cărții revin integral editorului. Și totuși, Președintele nostru crede că editorii "sug sîngele" cititorilor și autorilor deopotrivă. Ceea ce ar însemna că atunci când public la Humanitas o carte a lui Pleșu, Patapievici, Cărtărescu, Monica Lovinescu etc, eu îmi exploatez prietenii, de vreme ce fac profituri "pe seama lor". Ba sânt atât de schizofren, încît când apare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
însemna că atunci când public la Humanitas o carte a lui Pleșu, Patapievici, Cărtărescu, Monica Lovinescu etc, eu îmi exploatez prietenii, de vreme ce fac profituri "pe seama lor". Ba sânt atât de schizofren, încît când apare la Humanitas un volum al meu, îmi sug sângele în calitate de editor și am sângele supt în calitate de autor. Doamne, unde ne-a adus capitalismul ăsta! Pe vremea Președintelui, câștigau doar autorii care erau dispuși să mănânce rahat, pe când astăzi câștigă doar autorii de succes. Ce vremuri am ajuns să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
carte a lui Pleșu, Patapievici, Cărtărescu, Monica Lovinescu etc, eu îmi exploatez prietenii, de vreme ce fac profituri "pe seama lor". Ba sânt atât de schizofren, încît când apare la Humanitas un volum al meu, îmi sug sângele în calitate de editor și am sângele supt în calitate de autor. Doamne, unde ne-a adus capitalismul ăsta! Pe vremea Președintelui, câștigau doar autorii care erau dispuși să mănânce rahat, pe când astăzi câștigă doar autorii de succes. Ce vremuri am ajuns să trăim! 20 iunie Ce formidabil instrument de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lângă o cât se poate mai mare libertate politică și pre lângă selfgovermennt municipal, toate acestea li stau încă spre dispozițiune. Din toată inima vrem odată o adevărată pace națională în țară și sfârșitul tuturor acestor certe și lupte carile sug măduva patriei noastre comune. Noi n-am dorit niciodată. subjugarea unui popor prin celălalt, ci am recunoscut întotdeauna de semnul unui simț servil când o națiune voiește să face din cealaltă serva ei umilită. Însă tocmai pentru aceasta e de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestea sunt jertfele unei esploatări comune. Dar pe când România, prin justă frică de elementele străine și prin recunoașterea ranelor sale, are posibilitatea de a ajunge la întremare, îndată ce va înlătura scamatoriile care mistuiesc puterile ei cele mai bune, Ungaria a?? supt veninul în nobilele sale vine, și-a {EminescuOpIX 260} robit economicește popoarele sub dibaciul titirez austro-evreiesc, care-n Buda-Pesta își pune pană de cucoș la pălărie, precum bea în Viena bere în sănătatea principelui Bismarck. Deschisă industriei jidovești din Austria
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de aceea geme Rusia de ei, de aceea ne-au inundat pe noi. Oriunde e teren pentru neagra speculațiune, evreul e - acasă, iar vaietele și plângerile contra persecuțiunii sunt mofturi cari să acopere de mai nainte modul neomenos în care sug țările pe carile au căzut ca lăcusta. Că sunt și evrei ce merită egala îndreptățire - cine o contestă? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un drept, să cruțe Sodoma, nu putem, pentru numărul mărginit de evrei folositori țării
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că n-au avut nici destul auz, nici destulă minte pentru a-și plăsmui o limbă cumsecade, a primi apoi ciudatul axiom că numai d-nii filologi sânt oameni cuminți, carii ne pot pune la cale după teorii pe care le sug între patru păreți din degetul cel mic, o asemenea credință este o insultă pentru nația românească, care au vorbit și scris bine și într-un fel înainte chiar de a fi sămânță de filologi pe plaiurile Daciei lui Traian. Ramură
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
traduce în cuvinte, aspra luptă pentru existență se organizează așa încît o clasă nu este în stare să esploateze prea tare cealaltă. Dar principii ce ni se prezintă sub masca veciniciei adevărului lor, numească-se ele cum vor voi, sânt supte din degetul cel mic și au un corelat real numai în țările în cari tinerii noștri le-au învățat pe de rost. Adevărul nu rezultă din deduceri logice decât numai în matematică {EminescuOpIX 482} {EminescuOpIX 483} {EminescuOpIX 484} IAR ÎN
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rămas”. Umbrăreștenilor de la est de Siret li se asociază și cei din vest, inclusiv vecinii de pe moșia Sinești, a căror devălmășie este și mai bine ilustrată când cer judecătoriei să-l oblige pe Ioniță Racoviță „a-și arăta dovezile și supt ce cuvânt se face neam cu noi”. Încă un caz în care se oglindește indiviziunea majorității structurilor din teritoriul obștii umbrăreștene răzeșești ne este sugerat de cererea unui cumpărător de pământ local, polcovnicul Sandu Avram. El solicita în martie 1852
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru alți cititori găsesc necesar să explic cine erau oamenii indicați în act prin termenul niște răzeși, care stăpâneau partea de moșie „supt nume de Tămășeni” și acum, la început de secol XIX, sunt considerați de noi drept urmași Corpăcești. Am văzut mai înainte că, în 1687, la Tămășeni erau cinci frați Corpaci. Unul dintre ei se numea Dima Corpaci. Acesta a avut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
femeie, deci de un ansamblu cât se poate de firesc, care se apropie de scriitor cu încetineală. Aproape silabisind, sau în tot cazul în sensul ăsta, deci teatral, bărbatul vorbește: Tu ești deja o scroafă, nu faci altceva decât să sugi, să sugi, să sugi... Asta le faci tuturor, îi sugi. FEMEIA: Fugi de aici, nu vorbi așa de tare, nu trebuie să audă toată lumea. BĂRBATUL: Ia nu-i mai linge pe toți și pe toate, eu mai las să-mi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de un ansamblu cât se poate de firesc, care se apropie de scriitor cu încetineală. Aproape silabisind, sau în tot cazul în sensul ăsta, deci teatral, bărbatul vorbește: Tu ești deja o scroafă, nu faci altceva decât să sugi, să sugi, să sugi... Asta le faci tuturor, îi sugi. FEMEIA: Fugi de aici, nu vorbi așa de tare, nu trebuie să audă toată lumea. BĂRBATUL: Ia nu-i mai linge pe toți și pe toate, eu mai las să-mi scape câte
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ansamblu cât se poate de firesc, care se apropie de scriitor cu încetineală. Aproape silabisind, sau în tot cazul în sensul ăsta, deci teatral, bărbatul vorbește: Tu ești deja o scroafă, nu faci altceva decât să sugi, să sugi, să sugi... Asta le faci tuturor, îi sugi. FEMEIA: Fugi de aici, nu vorbi așa de tare, nu trebuie să audă toată lumea. BĂRBATUL: Ia nu-i mai linge pe toți și pe toate, eu mai las să-mi scape câte una, tu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care se apropie de scriitor cu încetineală. Aproape silabisind, sau în tot cazul în sensul ăsta, deci teatral, bărbatul vorbește: Tu ești deja o scroafă, nu faci altceva decât să sugi, să sugi, să sugi... Asta le faci tuturor, îi sugi. FEMEIA: Fugi de aici, nu vorbi așa de tare, nu trebuie să audă toată lumea. BĂRBATUL: Ia nu-i mai linge pe toți și pe toate, eu mai las să-mi scape câte una, tu însă nu ierți pe nimeni. O
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
încerca. Poate că totul o să se ridice după ce o să-i lingem picioarele, și totul o să meargă mai departe ca o bășină proaspătă. (Herta își scoate pantofii și ciorapii și îi vâră lui Karli degetele de la un picior în gură. Karli suge și plânge. Unul după altul îl urmează toți în afară de Schweindi. Acesta privește iritat scena) SCHWEINDI: Nu ling eu picioarele alea catastrofale... eu sunt un austriac cu coloană vertebrală și un austriac nu linge picioarele nici unui om, omul austriac poate cel
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prin prăbușirea în masă a caracterului de femeie, și de aceea o să-mi lingi tu piciorul, tu, om porcos. Rahatul tău se va sparge de pielea mea și vei fi curat ca un pustiu. (Hasi îl pălmuiește pe Schweindi. Schweindi suge gemând piciorul Hertei. Fotzi sărută fundul Hertei.) KARLI: Nu am fost niciodată într-un pustiu adevărat ca peisaj, dar într-un pustiu adevărat trebuie să existe cu siguranță furtuni de nisip, care acoperă viața în pace și zidește ochii. Dacă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fasonați Și ei se fac roșii ca merele sau ca un sânge Și atunci trebuie să apuce încă o poezie Contra câinilor de la aiuritul Sepp cel Împuțit (cu voce prefăcută) El zace pe spate Ziua-i sus la Dumnezeu Și suge la scroafangolănită Și în rest nu-l place nimeni Că nu poate nici măcar vorbi Și se vaită și pute Peste sate-ntregi ca o groapă de gunoaie. Și iar le vâră-n mână copiilor obezi parale Și zaharuri și cele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
stativele pentru biciclete, după Posesorii de Câini, respectivi, care pornind de la Așternuturi trebuie să cumpere totul gata împachetat. (A apărut între timp VEHICULUL care trage după el toată recuzita care îi aparține. Este costumat ca și EA și dă să sugă unui Bebeluș imaginar. Se costumează în cele din urmă ca EL și împinge un cărucior de copil invizibil. Dispare din nou încurcat) EL: M-aș îmbăta conform calendarului și aș merge să joc popice în acele Zile pe care lumea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lui Dumnezeu s-a cuibărit în însăși jungla adevărului nostru personal. FRATELE LUI MARIEDL: Totul este stat, tot ce noi nu putem fi. Totul este cer, tot ce noi nu avem voie să fim. Totul este natură de la natură sânge sugând, numai noi nu. Sunt îndopat cu tot felul de animale rele. Așa de multe animale fug prin capul corpului meu. Eu nu vreau, dar câinele meu trebuiască. Câinele meu vrea, și eu trebuie să trebuiască. Teritoriul meu omenesc interior mă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
puțin suc de roșii. Așa că durerile de la rănile femeiești ale lui Mariedl nu au devenit așa de uimitor de roșii. TATĂL LUI MARIEDL (către fratele lui Mariedl): Că iar a fost pe aici porcul ăla de șmecheraș. Că ăsta ne suge mereu sucul de roșii din atelierul vieții pân' ce-l topește. Că fiul este un domnișor cu gusturaș finuț și amestecă sucul de roșii cu șnaps și sare și piper. FRATELE LUI MARIEDL: Scutește-mă cu atenția ta cu tot
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans).S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis morsus ranae) și broscăriță (Potamogeton natans). S-a redus aproape total potențialul faunei acvatice reprezentată în mod deosebit prin pești, diferite specii de reptile, batracieni, lipitori (despre care se spune că sug „sângele rău”). Desigur, despre multe alte aspecte se poate vorbi, dar esențialul este că ecosistemul de luncă adevărată a fost distrus și înlocuit cu unul agricol. Măcar de-ar fi unul de mare productivitate! REPERE ÎN TIMP Urmele materiale semănate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se fac și spălături la picioare. Consum de suc sau sirop de mure, de zmeură, fructe care se pot consuma și ca atare, mai ales În stare proaspătă. În cazuri mai grave, se pun pe corp 1-2 lipitori să sugă sânge "cu răutate cu tot". Legători la mâini cu iarba broaștei, spălată și pisată, de 2-3 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Consum de hrană ușoară, mai mult ciorbă făcută din orz pisat și verdețuri care "priesc" stomacului, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și măcinate sau cu boabe de fasole umflate În apă și despicate, legate cu un ban de metal (aramă sau argint). Pentru mușcături de șarpe: Se lega strâns locul de deasupra mușcăturii, pentru a nu circula veninul "la inimă". Se sugea apoi sângele contaminat și se scuipa, iar În caz că se știa că șarpele era veninos, se tăia carnea de pe locul mușcăturii și se ardea rana cu fierul Înroșit. Mușcătura se spăla cu apă rece În care au fost ținute frunze de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]