2,381 matches
-
țesătură strînsă, înrobitoare, de legi ale forței, unde singurele licăriri de libertate supranaturală sînt ascunse în profunzimea inimilor. și totuși, în L'Enracinement, ea își propune să gîndească un model de societate, dar o societate care să ofere loc ordinii supranaturale, aproape o societate de apoi, impregnată de posibilități spirituale oferite fiecărei persoane, indiferent de religie și cultură. Ca și Berdiaev, Simone Weil vizează o societate situată la intersecția timpului și a veșniciei, antrenată deja în dinamica verticală. Dar, la amîndoi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos, Tucidide dezgolește mecanismul istoric al forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei slabi, atacatorii ca și victimele stau sub constrîngerea aceleiași legi care face ca forța să tindă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei nu e reglată decît de obstacole ori limite exterioare. E de observat că regimul natural nu poate lucra decît într-un cadru deja dat, într-un spațiu prealabil unde entitățile își exteriorizează și își confruntă posibilitățile. în schimb, regimul supranatural poate fi sesizat în fenomene de restrîngere liberă a puterii, cînd entitatea pune din interior o limită capacităților sale de manifestare, creîndu-se astfel, în raport cu regimul natural, un vid, o ruptură calitativă, o fisură care atrage prezența celuilalt regim. în Evanghelie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural. Meister Eckhart descrie revărsarea divinului într-un asemenea vid interior ca pe o lege metafizică, o lege a schimbului între interioritatea divină și cea umană : Dumnezeu e constrîns să umple, cu întreaga lui divinitate, golul care îl cheamă, îl atrage
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din afară, apare ca retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea lui supranaturală. Există, în exercițiile contemplative din orice tradiție spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește întregul real concentrat în originea lui supranaturală. Există, în exercițiile contemplative din orice tradiție spirituală, metode și trepte de unificare a ființei, de concentrare a facultăților ei spre/în prezența divină care o locuiește. Pe acest tip de experiență unitivă se bazează, poate, doctrinele creației prin retragere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
bazează, poate, doctrinele creației prin retragere. Poate că aceste doctrine, prezente într-o formă sau alta în numeroase tradiții, nu fac decît să exprime în limbaj macrocosmic tocmai experiența spirituală, procesul prin care, în microcosmosul uman, naturalul e articulat cu supranaturalul. una dintre marile teme eckhartiene, prezentă mai cu seamă în Cuvinte de învățătură (în rom., Meister Eckhart, Despre omul nobil, cupa din care bea regele. Tratate, traducere și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a rămas totuși o normă pentru raportul dintre autoritatea spirituală și puterea temporală. Or, autoritatea spirituală consimte, în acest model, să nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci să lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a ne restrînge forța. Fără a avea o justificare sau o etichetă religioasă, consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-o situație cel puțin potențială de supra natural. Viața noastră curentă ne oferă așadar suportul pentru o experiență a regimului supranatural, ne poate forma pentru acest regim. De partea ei, transcendența s-a retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fi luate în considerație trei moduri de cunoaștere: 1) fie legea a fost înscrisă în natura umană; 2) fie legea a fost transmisă prin tradiție; 3) fie legea este dată în experiența sensibilă 28. La acestea mai putem adăuga revelația supranaturală sau divină, dar Locke spune că acest mod de cunoaștere nu face parte din argumentul prezentat în Eseuri. Dintre cele trei moduri de cunoaștere a legii naturale, singurul considerat veritabil este cel bazat pe experiență. Referitor la primul mod de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
erau asociate cu neștiința, cu un grad scăzut de educație, care ar fi creat un teren prielnic pentru exploatarea marii mase a populației de către "vechiului regim". Astfel, ofensiva regimului comunist român împotriva religiei și a altor forme de credință în supranatural s-a concentrat pe o investiție masivă de resurse umane și materiale pentru "iluminarea" populației. În acest fel, ea trebuia să-și însușească un set de valori și cunoștințe care să fundamenteze o perspectivă rațională asupra lumii, în măsură să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nu ar fi de fapt atât de diferite pe cât vrem noi să lăsăm impresia. După N. Goodman (1990), "matematica este o știință a naturii a cărei mare generalitate face mulți filosofi să se gândească la ea ca la o știință supranaturală, care constă din adevăruri derivate independent de experiență despre obiecte care nu sunt date în experiență" (Goodman 1990: 182). Dacă așa stau lucrurile, atunci nu trebuie să ne mai minunăm că matematica este aplicabilă în fizică pentru că cele două ar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de lumină și de putere dumnezeiască, din care primește fiecare creștin, pe măsura credinței și evlaviei lui. Este marele dar al Dumnezeirii preacurate ce vine la noi ca o curgere îmbelșugată, ca un izvor etern prin rugăciune. Harul, puterea aceasta supranaturală, care vine asupra creștinilor prin Sfintele Taine, este apa cea vie care întărește și face să sporească neîncetat viața noastră duhovnicească. Rugăciunile din Sfintele Taine izvorăsc din credința în Dumnezeu și au puterea de a înviora și însufleți viața creștină
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
girl) tot ce se înțelege prin "Muză", "inspirație" și chiar "destin"9". Preluând sugestii cu privire la onomastica eliadescă, lucrarea de față își propune o analiză (selectivă) a numelor/mituri nominale în cele trei etape ale creației literare eliadești: de militant al supranaturalului (1936-1940), de "simplu om care crede" (1953-1966) și de mistagog care nu mai crede, perioadă care începe din 1968 și în care își construiește și propovăduiește conștient mituri, "cu valoare și eficacitate funcționale, nu numai esențiale"10. "Examinarea" lumii prozei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a târâtoarei. Autorul asociază numelui Dorinei patronimul Solomon care, printr-o "interesantă evoluție semantică", a ajuns comun sub formele a solomoni, solomonie, solomonar 157. Autorului poemei Cântarea Cântărilor și al Parimiilor, care dă numele acestor vraci, cronografele îi atribuie puteri supranaturale: "[...] A aflat firea a tot ce iaste pe lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a paserilor, a gadinilor, a peștilor, a orbilor, a jivinelor, așijderea și plantele și crugurile și toată tocmeala cerului și de suptu ceriu; știa și cum va
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
al "spectacolului"183. Delimitările se regăsesc și în întrebările dintr-un proiectat volum de convorbiri în care I. P. Culianu punea semnul egalității între etapele "carierei literare" a lui Eliade și cele "trei etape pe drumul vieții": una de "militant al supranaturalului" (1936-1940), a doua de "simplu om care crede" (1953-1966) și ultima în care Eliade construiește și propovăduiește propriile mituri, "cu valoare și eficacitate funcțională": "mistagog, da, dar care nu mai crede în mituri", perioadă care începe în 1968184. La o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lor trecerea. Alegerea deliberată a individului comun, cu atribute asemănătoare eroului caragialian - "dorință patologică de comunicare", graba, orgoliul de nu se lăsa păcalit 219 - a "grobianului", "lăudărosului" "lipsitului de imaginație negustor de vite" ca "protagonist al unei întâmplări de aspect supranatural", face din nuvelă "cea mai pură narațiune fantastică a lui Eliade" 220. Emfaza cu care își clamează numele este o dovadă, în primul rând, a naturii narcisiste: "Eu sunt Gore... Iancu Gore, om de încredere și de viitor"221, "Ai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
primitor (împăratul) trebuie să ofere un dar pe măsura celui primit, pentru că simte că acest dar este încărcat cu puterea celui care i l-a donat. Astfel că el promite fiului său, care refuză să se nască, un dar tot atât de supranatural ca și cel pe care însuși l-a primit: "Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte". Deși ar fi vrut să-i ofere "împărăția cutare sau cutare", "pe cutare sau cutare fată de împărat", deci cu mult mai puțin decât
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și mit, pe de altă parte. Folosind terminologia băștinașilor societăților în care mitul "încă mai este viu" Eliade distinge: "istorii adevărate" (miturile) și "istorii false" (basmele, fabulele). "Istoriile adevărate" sunt cele referitoare la originile lumii având ca protagoniști ființele divine, supranaturale; cele "false" povestesc isprăvile eroului excepțional (pp. 8-9). Folosind disocierea lui Eliade, sacru-profan, "istoriile adevărate" intră în categoria sacrului, pe când cele "false" se încadrează în dimensiunea profanului (p. 9). Spre deosebire de basme care "pot fi povestite oricând și oriunde", miturile sunt
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numele tehnice de "căutare" (the quest) și "chemare" (the call). "Căutarea" presupune un subiect activ care își dă silința să aprofundeze experința șamanică și necesită inițierea; "chemarea", în schimb, presupune un subiect pasiv, care suportă, uneori involuntar, alegerea unor entități supranaturale". 184 Ibidem, p. 274. 185 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 192. 186 Ioan Petru Culianu, op. cit., p. 254. 187 Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, p. 114. 188 Ioan Petru Culianu, op. cit., pp. 254-255. 189 Ștefan Borbély
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sacră rămâne o piatră; în aparență (mai exact, din punctul de vedere profan), nimic nu o distinge de toate celelalte pietre. Pentru cei cărora o piatră li se revelează ca fiind sacră, realitatea ei imediată se preschimbă, dimpotrivă, în realitate supranaturală"560. În altă parte, acest paradox este definitiv fixat ca un aspect propriu oricărei hierofanii: "această coincidență paradoxală a sacrului și a profanului, a ființei și a neființei, a absolutului și a relativului, a eternului și a devenirii, este ceea ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Grecia antică. Conceptul lor de existență sau ființă este reprezentativ pentru cotitura filosofică a gândirii, pentru orientarea ei spre inteligibil și absolut. Ființa autentică, pe care filosofia vrea să o surprindă și să o reveleze, dincolo de natură, nu este supranaturalul mitic; ea este o realitate de un cu totul alt ordin: abstracția pură, identitatea cu sine, însuși principiul gândirii raționale, obiectivat sub formă de logos" (Jean-Pierre Vernant, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, 1995, p. 455). 249 Athanase
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înaltului, gravitează pe orbita unui centru de greutate dinafara ei. Dacă "altar al divinului este inima omului" (Sf. Bonaventura), conform acestei viziuni teocentrice, deschisă din perspectivă cardiacă, omul renunță la propria persoană imaginară pentru a se alătura imaginii divine, chipului supranatural care îi luminează tainic fața. "Căci unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta" (Matei 6, 21). Inima consimte acestei răpiri, resimțită ca o smulgere; este "străpungerea salvatoare a inimii", potrivit lui Hugues de Saint-Victor. Abia atunci ea strălucește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]