3,733 matches
-
a făcut vreodată. — Nu-i un compliment. E o amenințare. Ce vrei să spui? — Misterele trebuie să le rezolvi, să cercetezi ce ascund ele. Poate că o fii dezamăgit atunci cînd o să vezi ce-i Înăuntru. — Poate că o să fiu surprins. Și tu la fel. — Tomás nu mi-a zis că ai un obraz atît de gros. — Atît de puțin gros cît Îl am, Îl păstrez În Întregime pentru tine. — De ce? Fiindcă mă tem de tine, mi-am zis În sinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mă descoasă În legătură cu Întîlnirea mea cu Bea. Am deslușit o siluetă ce aranja un teanc de cărți și am recunoscut profilul descărnat și nervos al lui Fermín În plină concentrare. Am bătut În geam cu degetele. Fermín se ridică, plăcut surprins, și Îmi făcu semn să vin pe la intrarea din dosul prăvăliei. — Mai muncești, Fermín? E foarte tîrziu. — De fapt, Îmi pierdeam vremea pentru ca, mai apoi, să mă duc acasă la bietul don Federico și să-l veghez. Am stabilit niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
asta ești. Taică-su e un om sărman căruia Îi vine greu să-și găsească bucile cînd e să facă treabă mare, iar doamna Yvonne e o harpie cu creier de purice care-și petrece ziua-ntreagă făcînd-o pe femeia surprinsă În desuuri, convinsă că e doña María Guerrero, sau ceva și mai rău, la care nici nu mai vreau să mă gîndesc. Băiatul, cum e și firesc, caută un substitut, iar tu, Îngerul salvator, pici din cer și-i Întinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care consorțiul Aldaya le avea pe Paseo de Gracia și ceru să-l vadă pe don Ricardo. — Și pe cine am onoarea să anunț? Întrebă un lacheu cu o mină trufașă. — Pe pălărierul său personal. Don Ricardo Îl primi, oarecum surprins, Însă bine dispus, crezînd că, poate, Fortuny Îi aducea o factură. Micii comercianți nu ajung niciodată să priceapă cum e cu protocolul banilor. Spune-mi, ce pot face pentru dumneata, prietene Fortunato? Fără s-o mai lungească, Antoni Fortuny Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care am presupus că nu erau altceva decît doi agenți din Brigada Criminală, ne Înșfăcaseră de ceafă și de Încheietura mîinii drepte, gata să ne sucească brațul la cea mai mică Încercare de a ne mișca. Cum văd, după fața surprinsă pe care o faci, credeai că ți-am pierdut urma de mult, nu? Doar n-ai crezut, presupun, că un căcat uscat ca tine avea să poată să iasă din mocirlă și să treacă drept un cetățean cumsecade, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ochi și Încuviință din nou. Se Întoarse și Începu să strîngă farfuriile pe care le așezase pe masă. Atunci, fără să-mi dau seama prea bine de ce, m-am apropiat de el și l-am Îmbrățișat. Am simțit cum tata, surprins, mă Îmbrățișa la rîndul lui. — Daniel, te simți bine? L-am strîns În brațe cu putere. — Te iubesc, am șoptit. Clopotele catedralei băteau cînd am Început să citesc manuscrisul Nuriei Monfort. Caligrafia ei măruntă și ordonată mi-a amintit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Corso. Acasă, Mathilda, stând Întinsă În pat, Îl tachina la rîndul ei pe Noimann În felul ei: „Stimate domn, dacă o să vă uitați prea des În oglindă, o să vă treziți că vi se tocește fața...”. „Poftim? Ce ați spus?” rămânea surprins medicul... „Pe lângă faptul că sunteți orb, mai sunteți și surd... Am spus să aveți grijă să nu vă uitați prea des În oglindă, c-o să vi se subțieze trăsăturile și o să arătați la față ca un ou...” Deși stăteau Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Să mă plângă pe sub soare Numai tu, un biet motan. Da, da, măi Cotoșmane, chiar așa o să fac, fără nimeni pe lume, n-am altceva de făcut decât să mă spânzur. Cotoșman: Fiindcă ești un prost! Ionică: (foarte speriat și surprins)Vorbesti tu? Cotoșman: Da, eu în persoană, m-am supărat atât de tare când am auzit ce prostii spui, încât n-am mai răbdat și mia venit graiul. Auzi colo, să se spânzure! Ionică: Ce-aș putea face altceva, n-
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
din nou să compui sânii mari ai uneia dintre fetele din autobuz cu buzele cărnoase și roșii fără a fi vopsite ale celeilalte, ochii albaștri ai celei dintâi cu picioarele lungi și gleznele fine ale celei de a doua. Păru surprins că luminița străfulgeră din nou, mult mai aproape de data asta și apoi se opri, adică aproape că se lovi de poartă de fier forjat, probabil poarta morii sau a industriei locale. Dincolo de poartă, lângă o gheretă de PFL Întunecată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cotea imediat pe lângă zid. Rămaseră toți trei În picioare cât timp cei doi ascultară Întrebarea Încâlcită a lui Popescu. Când el pronunță cuvintele „Grințoiu sau Grințescu, un om ceva mai În vârstă“, cel mai tânăr, adică cel care fuma, păru surprins sau contrariat și-l privi scurt pe celălalt care tocmai se așeza la loc pe bancă. Da’ ce-ai cu el? - Întrebă tânărul. Și În timp ce Popescu Încerca să bâlbâie un răspuns cât se poate de neutru, tipul adăugă zâmbind: — Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tu! — Poate că după ce-ți ștergi fardul și rimelul am să fiu convins că tu ești și am să-ți spun Ana. Nu s-ar zice că ești lipsit de inițiativă! - zise ea, dar se vedea că e puțin surprinsă: de unde Îi știa el numele? Aș zice să a fost prima persoană pe care am cunoscut-o când am ajuns În unitate. Eu venisem ceva mai târziu, peste câteva ore puteam să fiu dat dezertor, aveam părul lung și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
străluceau stins de parcă ar fi fost electrizate puternic și scoase brusc de sub tensiune. Partea Întunecată a norului era bolovănoasă și agitată, privirea putea descoperi În cuprinsul ei desene fantastice, o clocăială de trupuri umane sau animale mișcându-se lent sau surprinse și Încremenite În plin efort. În mijloc, norul avea o spărtură mai mare și cerul care se vedea prin ea nu mai era nici albastru din ce În ce mai Închis, cum devenise pe margini, și nici roșietic ca În celelalte spărturi mai mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lui: branșa dinspre mamă. Ea, absentă, Îl Întrebase dacă aude greierii. Era trecut de miezul nopții și, de la Înălțimea ferestrei dinspre curte a mansardei ar fi fost de presupus că nu pot fi auziți. Își Încordă auzul și se lăsă surprins: aici, În centrul orașului? Poate că acela a fost momentul În care s-a decis să-i mărturisească intenția de a pleca În satul mamei lui și să-i arate Anei singurul document pe care Îl avea la Îndemână. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aspirații furibunde. Te-ai îndepărtat ca să rămâi numai în mine și nu i-ai lăsat Împăratului Verde nici dubletul tulburătoarelor fragi al despărțirilor din lumea cocotierilor și cocteilurilor, turnate în pahare de gheață ! În magazinul de jucării ai tresărit surprinsă vizitând potecile timpului; m-ai îmbrâncit neînduplecată în șura cu trifoi prea mirositor și floricelele multicolore din poiana stejarilor întunecați și nu mi-ai dat drumul decât să răsuflăm peste oceanele înghețate! Ai încurcat pașii șlefuiți de timp și am
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
în cameră un spiriduș de-al Moșului, care vorbi în șoaptă cu Crăciunița. Spiridușul ieși, iar Crăciunița se apropie de Moș spunându-i: Au sosit niște daruri pentru tine. Imediat îți vor fi aduse. Daruri? Pentru mine? întrebă Moșul foarte surprins, în timp ce spiridușul aduse cadourile. Dar eu n-am primit niciodată daruri de la nimeni! Cine le-a trimis? întrebă din ce în ce mai surprins și mai curios. Niște copii din Cătunul Îndepărtat. Niște copii?! Dar ei întotdeauna mi-au cerut cadouri! Ce înseamnă asta
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Moș spunându-i: Au sosit niște daruri pentru tine. Imediat îți vor fi aduse. Daruri? Pentru mine? întrebă Moșul foarte surprins, în timp ce spiridușul aduse cadourile. Dar eu n-am primit niciodată daruri de la nimeni! Cine le-a trimis? întrebă din ce în ce mai surprins și mai curios. Niște copii din Cătunul Îndepărtat. Niște copii?! Dar ei întotdeauna mi-au cerut cadouri! Ce înseamnă asta? întrebă uluit, în timp ce deschise o scrisoare la întâmplare și citi. Dragă Moș Crăciun, Am aflat că ești bolnav și nu
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
că nu va veni Moșul, au împodobit bradul, s-au așezat în jurul lui și au început să cânte colinde. Deodată, se auzi clinchet de zurgălăi și apăru Moș Crăciun. Ho! Ho! Ho! Crăciun fericit! Moș Crăciun! strigară copiii în cor, surprinși, dar fericiți. Moș Crăciun! Credeam că nu mai vii, am auzit că ești bolnav. Așa este, dragii Moșului, însă darurile și scrisorile voastre m-au ajutat să mă fac bine. Drept răsplată, am hotărât să vă fac un dar deosebit
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
și simplu nu m-am putut abține - l-am Întrebat dacă vrea să fie gazda evenimentului tău BlackBerry și a zis că i-ar face plăcere. În clipa aia, Începu să țipe de-a dreptul. —Serios? am Întrebat, prefăcându-mă surprinsă. E grozav. Sigur că nu mă supăr; asta mă scutește să mai vorbesc cu el. Părea Încântat de chestia asta sau doar binevoitor? Nu prea-mi păsa, dar altceva nu mi-a venit. —Păi, tehnic, nu am vorbit cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu vă deranjează să mă așteptați. Stop. Respiră adânc. Ignoră privirea ucigașă a Penelopei. Îmi pare rău! m-am tânguit suficient de tare ca să-mi atrag privirile câtorva chelneri. Am reușit cumva să ignor senzația de sfârșeală din stomac, expresia surprinsă a lui Michael care stătea la câțiva metri de mine și privirea plină de reproș a tatălui Penelopei, pentru că agitasem spiritele. Când trebuie să pleci? Întrebă calm Penelope, cu o expresie impenetrabilă. În jumătate de oră. Îmi trimit o mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să nu ating nici o bucată goală din corpul fetei care stătea Întinsă pe genunchii noștri. Am sunat-o pe Elisa și aproape am țipat de frustrare când a intrat căsuța poștală. Kelly a răspuns după a treia sonerie, părând vag surprinsă să mă audă. —Bette? Te aud foarte prost. Oricum, Întâlnirea din seara asta s-a anulat. Am luat o cină foarte plăcută la Soho House, apoi am băut ceva lângă piscină, dar nu cred că sunt foarte obișnuiți cu petrecerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
atât de interesant aici? Sunt doar niște evenimente de PR. Nu le-aș putea numi fascinante. Păi, firește, exact asta voiam și eu să spun. Nu mă Înțelege greșit, Bettina, dar noi - mama ta și cu mine adică - suntem oarecum surprinși că ai ales drumul ăsta. — Dar nu e UBS! Mama mai avea puțin și făcea infarct când a auzit că unul dintre clienții lor era Dow Chemical. Mi-a scris zilnic scrisori timp de trei săptămâni, În care mă acuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pentru care nu te-am Întrebat direct pe tine a fost pentru că știam că o s-o cunosc pe Bettina În seara asta și voiam să aflu toate detaliile picante direct de la sursă! Mama n-ar fi avut o expresie mai surprinsă nici dacă aș fi bătut-o și am dedus În acele câteva secunde că părinții mei nu citiseră, din fericire, ultimele urzeli ale lui Abby. —Ăă... nu știam că ai un iubit, se bâlbâi ea, simțindu-se fără Îndoială trădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dar nu-și luă ochii de pe fața Elisei, ca și cum i-ar fi fost fizic imposibil să-și abată privirea. Trecură zece secunde bune până când Își Întoarse Încet capul și se uită la mine. Zâmbetul care urmă fu trist, dar nu surprins. Bună, spuse el, dar se auzi mai degrabă ca o șoaptă. Isabelle se instalase lângă Elisa și toți ceilalți Își reluaseră flecăreala, ceea ce nu făcu decât să creeze o senzație intensă de intimitate. —Bună, am spus, Încercând să-mi mențin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
logic, am spus eu cu răutate. Acum Înțeleg perfect. —Bette, Îmi pare rău, e complicat. Ea e complicată. M-am Înmuiat puțin când am văzut ce groaznic se simțea. —Ascultă, Sammy, Îmi cer scuze. Nu e treaba mea. Sunt doar surprinsă, atâta tot. Mi-am dat seama că, din păcate, nu-mi datora nici un fel de explicație. De la Sărut, nu-l văzusem decât seara, când ieșisem În oraș. Într-o seară era hărțuit de un grup de bancheri Îmbrăcați În kaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
făcut orice alt bărbat să plângă de umilință, dar care reușea cumva să-l facă să pară și mai masculin. Am estimat că se situa În intervalul treizeci-treizeci și cinci de ani, dar n-aș fi fost câtuși de puțin surprinsă dacă avea cu zece ani mai mult sau mai puțin. Dar cel mai impresionant a fost că a salutat fiecare persoană pe nume la coborârea din avion. Elisa, Leo, Davide și cu mine am călătorit până În oraș cu domnul Avigdor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]