2,093 matches
-
menține atenția trează, stimulează munca acestora. În timpul lecției metoda conversației este îmbinată cu alte metode și procedee: metoda lucrului cu hârtia, demonstrația cu ajutorul materialului intuitiv, comparația, expunerea, etc. Tehnica pedagogică a întrebărilor și răspunsurilor este valabilă ca mijloc de a suscita activitatea intelectuală în următoarele condiții: * să lase elevilor o parte suficientă de inițiativă, prezentându-le întrebări largi, conducându-i la căutări de un anumit grad; * să le acorde suficient timp pentru a realiza această căutare și să aibă libertatea de
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
suficient timp pentru a realiza această căutare și să aibă libertatea de acțiune permițând alegerea de soluții multiple și mijloace de expresie a gândirii; * să favorizeze judecata și spiritul critic al elevului; * „să se dea posibilitatea, cu ajutorul întrebărilor, să se suscite spiritul de întrajutorare și cooperare provocând confruntarea cu soluții diferite sau exprimate diferit, fără a provoca rivalitatea și concurența, dar favorizând exprimarea punctelor de vedere complementare" (Gilbert Leroy, Le dialog en education). Ponderea conversației scade către clasa a IV-a
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
un mod caracterologic, ca și activităților, proceselor și atitudinilor. Și mai mult, am ajuns să aplic cuvântul creativ multor produse în afara clor standardizate, acceptate convențional.” (Maslow, p.317) Teoria lui Maslow nu răspunde deci la legitima întrebare pe care ar suscitat-o Foamea lui Knut Hamsun: Cum e posibil ca un înfometat lipsit de adăpost și haine curate să rămână om și apoi să mai și ajungă un om celebru? Cum e posibil ca fără trebuințele de bază gratificate, în cumplită
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
descoperă și răul îl învață cum ar putea ajunge să fie bine primit. Cu Abel nu a fost nevoie de vreun dialog paideic, Abel era mult prea transparent, bunătatea lui se impune, este magnetică și suficientă. Cain însă primește lămuriri, suscită explicații, dezvoltă trebuința de argumente: „Dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se ține de tine dar tu să-l stăpânești” Putem fi tentați să învinuim tatăl pentru afinitatea lui față de un anume tip de dar. Steinbeck însă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Maniu, cu justificarea că un astfel de gest ar porni năprasnic antisemitismul și așa existent al românilor. Europa le rezervă evreilor o soartă crudă. Ei sunt somați cumva să se întrebe ce anume din istoria acestui neam ales de Dumnezeu suscită la ură. Personalități uriașe se întâlnesc la Conferința de la Seelisberg în 1947, evrei și creștini deopotrivă, având ca scop combaterea antisemitismului. Faptul că evreii au fost considerați deicizi trebuia respins, chiar și mențiunea că nu toți evreii ar fi părtași
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e inaderentă la mecanismul celei mai bune dintre lumile posibile? America este pentru el profund artificializată. Aici regăsești în carne și oase omul recent al lui Patapievici, aici regăsești postmodernismul nu în teorie ci aievea. Postmodernismul să fie cel ce suscită inadecvare? Cultura nu înseamnă oare artificialitatea cea pe care o desfide atât, nu înseamnă rupere de natură? Și atunci de ce fuge de străzile care au renunțat la peripatetică, de ce fuge de puii umflați de hormoni și antibiotice, de ce fuge de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Wunenburger, La Raison contradictoire, Albin Michel, Paris, 1990. 885 Jean-Jacques Wunenburger, Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005, pp. 5-6. 886 Ibidem, p. 184. 887 "Dualitudinea este inseparabilă de o tensiune în sensuri opuse, întreținând un conflict dinamic între poli și suscitând astfel o contradicție pentru a fi reprezentată. Acest dispozitiv nu este totuși binar, sau dual, nu se limitează la o înfruntare a doi termeni. Sistemul energetic format de această forță bipolarizată în sens contrar, se supune unei desfășurări ternare, în virtutea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aruncată în seama sofiștilor, defetiștilor, maniheiștilor, ultrareacționarilor - a opoziției polimorfe față de progresul civilizator, de convertit abia în urma și prin puterea de convingere a unor înfăptuiri sociale exemplare. Onorați de vizită cel puțin tot atât cât flatați de atenția ce o suscitaseră, nomazii se străduiră să fie la înălțime - acolo unde umanul radiază din abundență în momentele lui de excepție ceea ce cotidianul nu-i concede decât avar. Astfel, o parte din fructul eforturilor lor infracționale fu dirijată spre vizitatori, căci aceștia nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aparate, să emită ipoteze, să construiască instalații, să analizeze diversele momente ale experimentului efectuat, să găsească argumente în favoare sau defavoare ipotezelor propuse, experimentele chimice prezintă o valoare formativă și pedagogică indiscutabilă, deoarece: * dezvoltă spiritul de observație în gândirea elevilor; * suscită imaginația și curiozitatea științifică a elevilor; * formează deprinderea elevilor de a organiza și urmări un experiment chimic; * formează deprinderile de muncă individuală sau în colectiv; * ajută elevii să-și însușească metodele științifice de cercetare și prin aceasta apropie organizarea procesului
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
creatorilor; • absența conectorilor, a elementelor de legătură, a predicativității semantice din cadrul imaginiii - ca elemente sintactice are consecințe asupra logicii intrinseci a construcției imaginii. Argumentarea logică în imaginea publicitară este una de ansamblu și se realizează sub forma unor secvențe deductive. Suscită "rețele inferențiale aleatorii pe baza continuumului și a simultaneității formelor ei [...], solicită componenta "explicativă" a argumentării bazate pe DOCERE (a instrui) al tradiției retorice [...] pe MOVERE (a emoționa) și pe PLACERE (a plăcea) ale retoricii". (J-M. Adam, M. Bonhomme
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
interculturalității cinematografice printr-o structură perceptivă similară cu aceea existentă în sala de spectacol. d. Arhetipul familiei În publicitatea integrativă, familia a devenit un exemplu de arhetip social, racordat la imperativele pieței. Numeroase imagini publicitare folosesc o argumentare generală care suscită organismul multicelular, format dintr-o încrengătură de generații (bunicul, fiii și nepoții), de membrii (tatăl, mama și copiii), de grade de rudenie (mătușa care vine dintr-o altă țară cu un produs de curățat superior calitativ, de exemplu), de relații
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
-se de țăranii cei mai săraci, realizează exploatări de teren rentabile. Revoltele țărănești Dacă criza secolelor XIV și XV duce la o anumită diferențiere socială, ea provoacă mai ales o agravare a sorții ansamblului lumii rurale și, plecînd de aici, suscită apariția revoltelor țărănești. Eforturile seniorilor, adesea sprijiniți de monarhie, de a reduce creșterea salariilor, dorința proprietarilor de a lega țăranii de glie sau neputința celor mai săraci de a lua în arendă o bucată de pămînt, duc la existența unor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
procedur? tind s? se completeze reciproc �n cadrul lucr?rilor empirice. Tehnicile ?i instrumentele de culegere ?i de prelucrare a datelor au atins un grad �nalt de performan?? ?i de precizie. Sociologia este un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i, un �indicator� pentru orient?rile profunde ale societ??ilor care o primesc sau o resping. Sociologia este posibil? �n societatea care dore?te cu adev?raț s? se (re)cunoasc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
celor mai �nguste. Din acest punct de vedere, Revolu?ia francez? ap?rea detractorilor s?i că prevestirea unui r?u foarte profund care cerea cele mai ample comentarii. Curentul tradi?ionalist Este remarcabil faptul c?, de la �nceput, Revolu?ia suscit? scrieri care nu s�nt doar de circumstan??. �n Anglia, Edmund Burke, mai aproape de clanul liberal, public? un pamflet (1790) �n care nu se mul?ume?te doar s? critice turnură luat? de evenimente. El exprim? cu ț?rie ideea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sus?ine mai bine afirmă?iile, el edicteaz? ?i �legile� care ar trebui s? stea la originea dreptului, a statelor ?i a sistemelor sociale de stratificare. Ne e greu s? ne imagin?m ast?zi interesul pe care l-au suscitat asemenea fabule despre �r?zboiul raselor� că proces aflat la originea civiliza?iilor, �ntr-o epoc? �n care sociologia era adesea confundat? cu cercetarea primelor moduri de organizare social?. Cert e c? ele au fost matricea numeroaselor teorii rasiste, antroposociologice ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
autori precum Durkheim, Bougl� ?i Duguit. Trebuie s? mai insist?m asupra unui aspect: prin diversitatea doctrinelor sale, pozitivismul apare drept curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na?ionale de g�ndire. Filosofia german? contra pozitivismului Reac?ia cea mai interesant? vine de la filosofii ?i istoricii germani care, dincolo de influen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
el, este s? sesizeze ac?iunea reciproc? a celor implică?i din spatele realit??ilor masive (stat, societate, clase) care se ofer? privirii sale. Mai mult filosof al ?tiin?elor sociale dec�ț sociolog � �n sensul modern al termenului � Simmel a suscitat mereu reac?îi contrare la cititorii s?i. Primit bine mai �nt�i �n Fran?a de c?tre sociologii de toate orient?rile � incluz�ndu-l aici ?i pe Durkheim, care i-a publicat unul dintre articole �n primul volum
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un con?inut ce dep??e?te sim?ul comun, fiind ?tiin?? �n numele unei concep?îi exigente despre faptul social. Trebuie s? spunem c?, printre mării universitari ai epocii, Durkheim a fost cu certitudine unul dintre aceia care au suscitat cea mai mult? pasiune. Unii vedeau �n el un nou Descartes, atunci c�nd nu era comparat cu Spinoza; al?îi, dimpotriv?, denun?au caracterul periculos al g�ndirii sale: era repudiat �n Germania fiindc? există riscul s? ruineze unitatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? ac?ioneaz? liber. Rata sinuciderilor �n cadrul unui grup dat prezint? o regularitate pe care am putea-o lua că pe un simptom sigur al st?rîi sale normale sau patologice. Tez? �ndr?znea?? pentru epoc? ?i care a suscitat numeroase reticen?e chiar printre durkheimi?ți, unii pun�nd �n discu?ie sociologismul s?u �ngust (Bougl�), al?îi contest�nd recurgerea nemoderat? la statistici pu?în fiabile (Simiand). �n Formele elementare�, Durkheim revine asupra ideii de �for??� anonim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pot fi ameliorate prin alegerea mai judicioas? a partenerului sau, mai simplu, prin generalizarea examenelor medicale prenup?iale. Crez�nd c? lucreaz? la ameliorarea speciei umane, el instituie o nou? disciplin?, eugenica, iar prin intermediul revistei Biometrika �i difuzeaz? ideile care suscit? imediat un interes imens, f?r? raport �ns? cu rezultatele ob?inute. Cu ocazia studiilor biodemografice, Galton contribuie la progresul metodelor statistice � la crearea c?rora a ?i participat cu ajutorul lui Karl Pearson � revenind asupra abaterilor din jurul mediei, de exemplu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
organizat de c?tre un maestru de ne�nlocuit, ci �n primul r�nd aceea a unei doctrine politice ?i morale al c?rei ceas istoric trecuse. Din lipsă comenzii sociale (pe care nu mai avea mijloacele de a o suscita) ?i din cauza gustului mai aplecat c?tre sintez? dec�ț spre analiz?, aceast? sociologie nu a ?tiut s?-?i extind? c�mpul de investiga?ie la realitatea social? contemporan?, nici s?-?i amelioreze o metodologie prea ambi?ioas? �n obiective
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntre indivizi ?i formă?iunile sociale, prezen?a indivizilor �n socialul mai masiv, prezen?a colectivit??îi �ns??i �n contactele individuale cele mai fugitive� [37:44]. �nmul?irea domeniilor de cercetare Cu toat? admira?ia intelectual? pe care a suscitat-o, operă lui Max Weber a r?mas f?r? o adev?raț? posteritate. Nimic mai str?în magistrului din Heidelberg dec�ț acele mari sinteze teoretice �n care savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
defini?ie care va marca sociologia nord-american? ?i �n conformitate cu care o �clas? social?� este constituit? din to?i indivizii care declar? c? fac parte din ea ?i s�nt recunoscu?i ca atare. Aceste prime cercet?ri vor suscita altele, la Columbia ?i �n alte p?r?i, ?i vor pune �n act metode ce vor deveni preponderent cantitative, din ce �n ce mai sofisticate, cu preten?ia c? descriu comunitatea global? plec�nd de la studiul uneia dintre comunit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
grupuri, al personalit??îi ?i conduitelor birocratice sau �n cel al efectelor contraintuitive ale ac?iunii colective (Merton, 1949; Merton ?i colab., 1959), ca ?i �n c�mpul sociologiei ?tiin?ei (Merton, 1938, 1973). Mai ales tema birocra?iei a suscitat importante lucr?ri care se �nscriu �ntr-o optic? mertonian? (Selznick, 1949; Blau, 1952; Gouldner, 1954). �ns? func?ionali?ții americani au uitat, �n general, pruden?a lui Merton care a refuzat mereu postulatele unicit??îi ?i integr?rîi func?ionale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
metodologice ale cercet?torilor care �i vor acorda mai mult? reveren?? dec�ț credit (Gurvitch, 1958-1960). Dac?, dup? lucr?rile lui Claude L�vi-Strauss asupra rudeniei (1949), etnologia ?i antropologia vor avea propria lor paradigm?, �n mediul sociologic propriu-zis, �structuralismul� suscit? o dezbatere filosofic? mai mult zadarnic? �n loc s? anime practici ?tiin?ifice efective. �ns?, f?r? �ndoial?, c? putem vedea aici semnele unei discipline �n??rcate de la teorie ?i �n c?utarea unor noi cadre intelectuale. De fapt, va
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]