5,048 matches
-
de plecare. Cum pot fi transformate în politici practice aceste sentimente nobile? Uniunea Europeană trebuie să fie competitivă, dar poate încerca să-și facă regulile mai echitabile. în acest scop, este necesar să reprezinte o putere într-o lume de state suverane, nu doar o asociație de puteri. Cu o populație îmbătrânită, imigrația devine o necesitate economică. Ca prototip al unei societăți deschise globale, Europa trebuie să fie deschisă imigrării și accesului la comunitate, însă nu fără restricții. Evoluția treptată este importantă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
G-9 când este vorba despre chestiuni economice. Societatea civilă internațională Cred că există multe șanse ca societatea civilă și organizațiile nonguvernamentale îONG) să umple golul de leadership lăsat de dezorganizarea din comunitatea internațională. Societatea civilă nu poate lua locul statelor suverane într-o ordine mondială bazată pe principiul suveranității, dar guvernele democratice trebuie să țină cont de dorințele poporului. Societatea civilă poate fi eficientă, exercitându-și influența asupra guvernelor sau lucrând, în anumite probleme, cu ele. Societatea civilă joacă un rol
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
încercau să câștige suport creînd tulburări și urmărind scopuri eronate. Instituțiile internaționale reflectă, în general, politicile statelor-membre. Acestea din urmă trebuie trase la răspundere. Cea mai mare parte a suferinței și sărăciei din lume poate fi pusă pe seama politicilor statelor suverane. Cu toate acestea, demonstrațiile nu vizau statele. Deși s-a discutat mai puțin despre ea la televizor, societatea civilă a dat naștere la două mari forțe: mișcările pentru drepturile omului și cele pentru protecția mediului înconjurător. Ambele probleme au devenit
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
spun, am găsit o idee profitabilă. Eforturile de a înlătura blestemul resurselor constituie un bun exemplu a ceea ce pot realiza fundațiile private care lucrează cu ONG-uri. După cum am menționat la începutul acestei secțiuni, societatea civilă nu poate înlocui statele suverane, dar poate influența modul în care se comportă ele sau alți agenți, cum ar fi corporațiile multinaționale. Principalul obstacol în calea progresului în privința blestemului resurselor îl reprezintă China și, în mai mică măsură, India. în goana sa după rezerve de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dependența de energie, blestemul resurselor și regimul de neproliferare a armelor nucleare prespun cooperare internațională. Deși criza globală de energie necesită cooperare internațională, trebuie să fim atenți să nu cădem în extrema cealaltă, neținând cont de interesele naționale ale statelor suverane. Indiferent de schimbările sistemice introduse, ele trebuie să țină cont de interesele amintite. Să luăm exemplul Chinei. Până în 1993, avea suficient petrol, însă acum importă aproximativ jumătate din cât consumă. Deține doar 8% pe piața mondială a petrolului, dar 30
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
privată și î, Freud, Sigmund, Friedman, Milton, Gage, Phineas, criza energetică î globală, î după 11 septembrie, esența î, criza î, elementele î, încălzirea globală în î, globalizarea ca revers al î, măsurile pentru ameliorarea î, interesele naționale ale statelor suverane în î, supraviețuirea amenințată de î, societate deschisă globală, definirea î î pusă în practică, Uniunea Europeană necesară ca prototip al î, cadrul necesar î, guvernare globală vs, globalizarea ca î dezechilibrată, încălzirea globală administrația Bush negând î, cauza î, î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
1944. footnote> și legea din 1936. 3) Administrația publică în perioada regimului totalitar comunist La 13 aprilie 1948 a fost adoptată o nouă Constituție care stabilea că noul stat, adică „Republica Populară Română”, este un stat „popular, unitar, independent și suveran” și că „întreaga putere de stat emană de la popor și aparține poporului”<footnote Monitorul Oficial, Partea I, nr. 87 bis, din 13 aprilie 1948. footnote>. Potrivit noii Constituții, organul suprem executiv era guvernul, care răspundea de activitatea sa în fața Marii
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
că acțiunea administrației trebuie să țină seama de două elemente: - obligația de conformare față de lege; - obligația de inițiativă pentru a asigura aplicarea legii. Scopul fundamental al administrației publice este acela de a asigura realizarea interesului general, public, exprimat de voința suverană a poporului transpusă în lege. Exigențele statului de drept presupun ca, în activitatea sa, administrația publică să respecte strict legalitatea, iar în cazul încălcării ei, să fie constituite mecanismele care să asigure restabilirea acesteia. „Principiul legalității”, apreciază E.D. Tarangul<footnote
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
partidelor politice, cu sau fără legătură cu doctrinele politice sau cu programele lor electorale; - interese obscure: clientelism politic, corupție, presiuni politice externe, submediocritatea decidenților speculată de investitori, alte vulnerabilități de la individ la societate; - presiunile făcute de instituțiile finanțatoare ale datoriilor suverane asupra țărilor cu dificultăți de acoperire a deficitelor bugetare, instituții care stabilesc agenda economică a guvernelor (de exemplu, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană și relația cu Guvernul României la întocmirea scrisorii de intenție din ianuarie-februarie 2013). Pentru o
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
inerția și opacitatea „spectatorului” sau a „cititorului” („Poezia modernă e un pumn mutînd fălcile cititorului” - citim În Pe marginea unui festin). În ultimă instanță, această ruptură se manifestă ca izolare mîndră a poetului - nou geniu romantic neînțeles - cu afișarea disprețului suveran față de „cercul strîmt” reeditat În societatea contemporană: „Zgîrciți, numărați-vă În fiecare seară Înainte de culcare puținele monede, scoase din uz, ale sufletului, pregătiți-vă alături paharul cu lapte al confortului egoist și mulțumit și adormiți fără vise și fără poeme
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pp. 251-272. Așa cum se spune în filme, orice asemănare cu o personalitate reală este pur întâmplătoare... 91. Grafologia este un test bun pentru recrutare? Validitatea grafologiei ca test de recrutare În țara lui Proust și a lui Colette, grafologia este suverană, în lumea benzilor desenate ea este mai importantă, iar în ceea ce privește țara filmului hollywoodian, citirea caracterului scris nu are deloc succes. Iată câteva exemple ale statelor care utilizează grafologia în recrutarea personalului, inspirate dintr-o sinteză foarte documentată realizată de Michel
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nimic de-a face cu individuația și cu procesul de instituire a eului nu este mai evident. Chiar de la început, lirica sa și-a vădit preferința pentru evocarea originilor, a increatului, și-a construit o mitologie a simțurilor libere și suverane, o magie a cifrelor și neologismelor abstracte. Cu alte cuvinte, poezia stănesciană s-a situat mereu dincoace sau dincolo de conștiință, dincoace sau dincolo de simțul identității și responsabilității 332. La prima vedere, argumentele solide aduse de Caius Dobrescu par greu de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
anchetei sau interviului). Din mai multe cauze, între cele trei planuri nu există ocorespondență deplină. Cu deosebire de la Freud încoace, psihologia- în speță, psihodinamica și psihanaliza - insistă asupra distanței dintre motivația reală și cea conștientizată, acordând inconștientului un rol aproape suveran. Fără a intra aici în detalii - probabil că și în românește, mai nimerit ar fi termenul „neconștient” (unconscious, în engleză) în locul celui de „inconștient” sau „subconștient”-, să menționăm numai că, mai ales prin cercetările de psihologie cognitivă, neconștientul apare astăzi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
său care se pregătea să vină pe lume, dar călugărul schimbase mereu vorba, ca și cum n-ar fi știut ce să-i răspundă. Ducându-și arătătorul mâinii drepte la sprâncene, spuse: Am întrebat zodiile ce anume surpriză vor face ele viitorului suveran, fiu al domniei tale. Mi-au răspuns într-un cor de entuziasm. Nu vă faceți griji, dimpotrivă, pare-se că va purta o coroană strălucită și Franța va deveni tot mai mare. Regele nu se întristă, ba chiar păru că
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
conteste; dimpotrivă, aceștia ședeau muți sau omagiau pe omul politic. În ciuda acestei lucidități și a sentimentului de zădărnicie corespunzător, Pomponescu nu putea să-și reprime antipatia față de Ioanide, pe care-l invidia pentru nepăsarea-i copilărească, semn al unei încrederi suverane în meritul său. Îl detesta și pentru că acesta nu apela niciodată la serviciile sale. Pomponescu nu-și făcea iluzii asupra zelului unui Gulimănescu ori Gaittany. Amândoi se prezentaseră în dimineața aceleiași zile în vizită de politeță, pe temeiul zvonului ministeriabilității
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
virtuoase, “să schițeze forma constituției statului”, imitănd astfel originalul, “privind în ambele direcții, de la model la imagine, și înapoi, de la imagine la model”. Pentru a menține stabilitatea statului, pentru a evita o eventuală sciziune în unitatea clasei stăpănitoare, rolul filosofului suveran este acela de a supraveghea educația și a procreației eugenice a acestei clase, în caz contrar, dacă un stat nu este cărmuit în permanență de un filosof, atunci paznicii statului nu vor cunoaște înțelepciunea pitagoreică și Numărul platonician, iar rasa
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
La răndul său, Kant preciza că fericirea, ca stare subiectivă benefică, nu se reduce la virtute, scopul vieții morale fiind datoria, dar considera că virtutea (datoria) conferă omului demnitatea de a fi fericit. ,,Binele suprem (ca principală condiție a Binelui suveran) este moralitatea, iar fericirea constituie, desigur, al doilea element al Binelui suveran, dar totuși astfel încăt el să nu fie decăt consecința moralmente condiționată, însă totuși necesară a moralității.” Fericirea ca scop suprem sau derivat implică și găndul dacă ea
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
se reduce la virtute, scopul vieții morale fiind datoria, dar considera că virtutea (datoria) conferă omului demnitatea de a fi fericit. ,,Binele suprem (ca principală condiție a Binelui suveran) este moralitatea, iar fericirea constituie, desigur, al doilea element al Binelui suveran, dar totuși astfel încăt el să nu fie decăt consecința moralmente condiționată, însă totuși necesară a moralității.” Fericirea ca scop suprem sau derivat implică și găndul dacă ea este terestră sau numai celestă. Precum am arătat, echivalată cu plăcerile sensibilității
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
Text apărut sub titlul "L'argent entre économie et colonisation", în Journal des anthropologues, 84, 2001, pp. 53-60. 48 În Histoire des Rois ("Tantaran'ny Adriana", tradusă de Reverendul Callet, Académie Malgache, 1958, t. IV, pp. 580-710), care redă discursul suveranului fondator al monarhiei tananarive din primii ani ai secolului al XIX-lea, relația comercială este construită în cadrul dependenței tuturor față de suveran: schimbul comercial și relația comercială sunt încorporate în această dependență. Prin piață este desemnată în mod redundant curtea care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca să merite Botezul, nu-l poate constrânge pe Dumnezeu prin nimic ca să-l spele prin „baia nașterii celei de-a doua” și să-l sfințească, deci nu poate câștiga nici un drept în virtutea căruia să pretindă mântuirea. Dumnezeu „lucrează în chip suveran această schimbare. Omul va avea să lucreze ca «să stea în har» după ce s-a botezat. Altfel, Botezul n-ar mai fi «baie a nașterii celei de a doua» și «început de înnoire a Duhului Sfânt» (Tit 3, 5), ci
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
foarte dezvoltat al balanței de putere, în care diplomația concertată depinde de recunoașterea reciprocă a egalității de statut între principalele state. Aceasta poate fi considerată o progresie firească a afirmației lui Doyle, potrivit căreia respectul față de legitimitatea reciprocă și egalitatea suverană se află în centrul uniunii pașnice liberale. Un asemenea sistem de balansare între marile puteri este atât de sofisticat încât "balanța de putere" nu mai este cea mai potrivită denumire pentru a face referire la tiparul de organizare produs, din cauză că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
state importante se comportă aparent "irațional". Actori importanți sunt uneori eliminați ca unități semnificative din cauza eșecului lor de a imita practicile rivalilor. Un caz specific este conflictul anglo- olandez din secolul al XVII-lea. Chiar dacă Olanda a supraviețuit ca entitate suverană, nereușita olandezilor de a se pregăti pentru război a dus la înfrângere și la eliminarea țării ca mare putere. Potrivit unei interpretări raționaliste a neorealismului, comportamentul olandez este dificil de încadrat. Chiar dacă avea opțiunea "rațională" de a-și dezvolta capacitățile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
2000, p. 46). Așa cum s-a dovedit, acordul asupra Conferinței Interguvernamentale privind Uniunea Politică a avut o valoare în mare parte simbolică pentru că Franța a descurajat Germania de la a urmări adâncirea integrării politice, cu scopul de a-și menține autonomia suverană. Cu toate acestea, negocierea de către Franța a unificării și UME poate fi privită ca un exemplu al cooperării pentru câștiguri reciproce, concepută de teoria instituționalistă. La Conferința Interguvernamentală de la Amsterdam din 1997, Germania a propus slăbirea puterilor Comisiei în ceea ce privește inițiativa
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
set mai puțin oneros de precondiții. Totuși, Germania s-a consultat intens cu alte puteri majore și a acceptat termeni generoși, care ofereau beneficii substanțiale atât SUA, cât și Franței. Mai mult, acest fapt a inclus costuri considerabile pentru drepturile suverane ale noului stat german. Astfel, Katzenstein concluzionează că, în timpul negocierilor din jurul unificării, "garanțiile politice care puteau fi oferite de Kohl și Genscher indicau că ... conducerea politică vest-germană ... internalizase norma cooperării internaționale pașnice" (Katzenstein, 1993, p. 76). Mai mult, în diplomația
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Sovietice în conflictul din Pacific în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, problema îngrădirii puterii japoneze a fost rezolvată prin mijloace similare. Articolul 9 din constituția Japoniei a fost în general interpretat ca o renunțare la dreptul suveran de a declara război. Pentru securitatea proprie, Japonia s-a bazat, în schimb, pe garanțiile oferite prin Tratatul privind Securitatea Reciprocă (MST) semnat la începutul anilor 1950 cu SUA. În timpul Războiului Rece, politica externă japoneză s-a bazat pe Doctrina
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]