30,883 matches
-
răzbunat pe vărul meu de la Tansa. Aceștia ai lui B....ă, părinte, s-au dus și l-au găsit într-o baltă de sânge, zvârcolindu-se, dar nu a putut vorbi, că nu mai avea limbă, că doar i-o tăiasem și am aruncat-o la ciori. S-au dus ei la Schinetea, dar aici doctorul nu l-a putut salva, că pierduse mai tot sângele din el. Parcă-l văd, părinte, parcă-l văd cum mă amenință și cum îmi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
întâmpinat zicându-ne pe nume: da tocmai tu, oi, Dumi? Și ca să nu mai poată vorbi, în ogradă la el am găsit un răzuș și cu răzușul și cu o bucată de lemn am bătut în răzuș și i-am tăiat gâștereața de și-a dat duhul până dimineață și uite așa am scăpat și de ăsta. Când să ieșim de la Tudose, ne întâmpină Sturza somându-ne. Când l-am întrebat cine e, a răspuns: Straja! Ca să nu tragă el întâi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându-se, alteori părând statice, toate în funcție de distanța de la care erau văzute. Când te apropiai de acele ființe umane încovoiate de șale, observai cum tăiau spicele de grâu cu securea și le făceau polog. Familiile care aveau copii mai mari îi puneau pe aceștia să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aș putea să vă spun pe care parte, pe stânga sau pe dreapta că eram mic și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
tehnică este „tăierea în hăuială”, care consta în tăierea pomilor pe jumătate și dărâmarea lor în serie, ca piesele unui domino. O altă categorie de tehnici era legată în principal de intenția de a crea poieni artificiale. În acest scop, tăiau ca un inel coaja copacilor de pe un perimetru, iar aceștia se uscau, permițând pătrunderea luminii și creșterea ierbii. În final, rădăcinile acestor copaci erau fie scoase, fie arse. O tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
proprietar deplin.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 181-183) Țăranii contestau terenurile îngrădite și se adunau noaptea pentru a dărâma gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei care aveau resurse să facă tăieri masive au profitat de legea devălmășiei și au tăiat fără limită. Perioada aceasta de abuzuri cu efecte devastatoare asupra pădurii este foarte bine ilustrată de D. Sârbescu Lopătari (apud Stahl, 1998, vol. II, pp. 183 184): Nu cred să fi existat vreodată vreun chip mai barbar de distrugere a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca să se scoată acele câteva așchii, trebuia făcut drum prin pădure până la un luminiș oarecare, de unde trebuia să le încarce și atunci sute de brăzișori tineri cădeau sub loviturile toporului și rămâneau locului să putrezească. Raționamentul era simplu: dacă nu tai eu, tot taie celălalt; și de aici întrecerea. [...] nu se mai lăsa niciun colțișor de pădure tânără, ca să se mai regenereze. Sârbescu-Lopătari surprinde aici raționamentul în urma căruia se declanșează ceea ce numim azi tragedia bunurilor comune (vezi Hardin, 1968). Ca urmare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acele câteva așchii, trebuia făcut drum prin pădure până la un luminiș oarecare, de unde trebuia să le încarce și atunci sute de brăzișori tineri cădeau sub loviturile toporului și rămâneau locului să putrezească. Raționamentul era simplu: dacă nu tai eu, tot taie celălalt; și de aici întrecerea. [...] nu se mai lăsa niciun colțișor de pădure tânără, ca să se mai regenereze. Sârbescu-Lopătari surprinde aici raționamentul în urma căruia se declanșează ceea ce numim azi tragedia bunurilor comune (vezi Hardin, 1968). Ca urmare a acestor acțiuni
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
reguli care nu puteau fi internalizate, din motivele expuse mai sus, și reguli care ar fi funcționat dacă ar fi avut un sistem de monitorizare eficient. În prima categorie aș include încercarea anumitor sate de a limita cantitatea de lemn tăiată prin stabilirea numărului maxim de brazi, pentru că aceste reguli vizează în special pădurile de conifere, care pot fi tăiați (în unele sate limita era stabilită la 10 brazi sau un brad fără taxă, iar în altele la 1, 4, 5
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fi avut un sistem de monitorizare eficient. În prima categorie aș include încercarea anumitor sate de a limita cantitatea de lemn tăiată prin stabilirea numărului maxim de brazi, pentru că aceste reguli vizează în special pădurile de conifere, care pot fi tăiați (în unele sate limita era stabilită la 10 brazi sau un brad fără taxă, iar în altele la 1, 4, 5 sau 7, cu plata unei taxe) sau a numărului maxim de metri cubi (între 3 și 6 m3). Unele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
-i făceau În necaz fratelui lor prin semne. Ai să vezi tu, piaza rea va ajunge friptură de Crăciun. Ochii lui Ionuț Înotau În lacrimi de supărare. Bobocul de gâscă era cel mai bun prieten al său, cum să-l taie și să-l mănânce? Era sigur că nu va putea gusta, nici măcar o bucățică din el. Băiatul purta În abecedarul primit de la copilul trecut În clasa a II a, o iconiță cu Iisus Hristos, cel despre care preotul spunea În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
la școală În toamnă odată cu copiii de vârsta mea. Știu să scriu și să citesc puțin dar, voi Învăța... promit. Lacrimile-i curgeau pe fața arsă de soare, le ștergea cu dosul palmei și continuase; nu-i lăsa să-mi taie bobocul de gâscă, el este singurul meu prieten până astăzi. Dacă vrei să fii și tu prietenul meu, am să vin aici În fiecare seară să vorbim. Numai Tu poți face o minune, trimite Tu un om bun În calea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
primite. Domnul a făcut posibil să ne mutăm la ferma din satul vecin și tu să poți merge la școală. Ți-ai dorit mult asta și te-ai rugat cu inimă curată, de aceea ai primit. Atunci nu-l mai tăiați pe Puf de Craciun, nu-i așa? Nu-l mai tăiem, stai liniștit. De bucurie băiatul nu mai Închisese un ochi toată noaptea. La câteva zile au Încărcat o parte din lucrurile de care aveau nevoie la fermă și au
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
satul vecin și tu să poți merge la școală. Ți-ai dorit mult asta și te-ai rugat cu inimă curată, de aceea ai primit. Atunci nu-l mai tăiați pe Puf de Craciun, nu-i așa? Nu-l mai tăiem, stai liniștit. De bucurie băiatul nu mai Închisese un ochi toată noaptea. La câteva zile au Încărcat o parte din lucrurile de care aveau nevoie la fermă și au plecat. Au spus vecinilor unde se mută, dacă i-ar fi
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
sacrificiile ce le făcuse pentru ea? Cu siguranță că nu, dar va face tot posibilul ca mama ei să fie, mulțumită dacă de fericire nu prea a avut parte. Un accident nefericit, la fabrica de mobilă, la o mașină de tăiat scânduri, Îi luase tatăl Încă din copilărie, nici nu ncepuse liceul, când a simțit Într-adevăr greul situației lor materiale. Fulgerător și dramatic În aceeași măsură. Apa dușului se oprise, deci Teia urma să iasă curând iar Andrea Își alungase
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
din 1966 pe scrin, mi-a răpit privirea într-un joc trist. Prin apele de venin a rămas inelul cu piatră de ametist. Agenda a trăit goală ca vremea în sine: nici o întâmplare nu mai revine, niciun arcuș nu mai taie aerul, auzit cândva... Acum tac toate: spulberate în adâncul unui lac, sub pământ s-au frânt: umbra, sfânta undă s-a încrețit în veșnicii să se ascundă măcar un semn colorat să-mi arate fața lunii, să destrame lent ceața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
colțuri dezordinea vântului, sau respirația mea cu obrazul ciupit de vărsat, destramă zbârcit, cenușiu brâul care a fost cândva colorat și viu. Spori microscopici dansează pe zid, un miros de alge îmi atinge fața când dorm; un vrăjitor lărgește vârstele tăiate-n pereți, se joacă cu-ndoiala în miros jilav și ascuțit de cloroform. * * * Lui Sabin Opreanu, poetul Nu putea dormi decât în lumina zilei, îngrozit de noaptea ce acoperă albiile firești ale morții. Bărbatul era înalt, masiv și puternic. Sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
munților din poveste, nici stavilă privirilor în cohorte de brazi, nici oseminte nu pot să adun, să descifrez dorul Herei de a se îmbăia în izvorul Kanathos; fecioară liberă, în fiecare an. Zeus îi sfâșia bucuria, chinuri de pământ îi tăiau aripile năluce, prin apele de argilă, nu mai trăia decât durere și milă. Dorul de a fi fecioară mereu este mai puternic decât nemurirea unui zeu! E o revenire la starea dintâi idealul tot mai îndepărtat Pe Zeus Hera l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
că mama avea cancer! Din această clipă, viața familiei mele fericite a început să se schimbe. Mama a început un curs de chimioterapie, i-a căzut părul, iar doctorii, văzând că starea sa este gravă, s-au decis să-i taie mâna mai sus de cot, și ea a admis asta, dorind să trăiască pentru noi, să ne pună pe picioare, să ne vadă mari, măritate, poate să-i vadă și pe nepoți. A fost un an și jumătate îngrozitor, un
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ora 1:40, fac aceasta deoarece îmi place, deoarece doresc ca eu, în primul rând, să am încredere în mine.) Am început să-mi câștig puținii bani din clasa a IX-a, atunci am lucrat cinci zile, am spălat vesela, tăiam ardei, ciuperci la o cafenea, unde am făcut primii mei 500 de lei, care au fost bani de cheltuială pentru călătoria pe care am câștigat-o, printr-un concus, în Polonia. După clasa a X-a, pe vară, am plecat
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
o terasă care, încadrată în scara teraselor corespunde terasei Câmpina. Mai sus, panta este foarte vălurită și alcătuită din materiale rostogolite din abrupturile dealurilor. De la Gura Beliei terasele încep să apară cu regularitate de-a lungul văii Prahovei. Trei trepte tăiate în rocă fundament și o cuvertură groasă de pietrișuri însoțesc valea. Mai sus se etajează încă două niveluri ce se ascund pentru a nu trăda evoluția atât de înaintată a văii. La Breaza terasele încep să capete o desfășurare din ce în ce mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
obținerea perpendicularității tăieturii (figura 2.70. a); Suprafețele șanfrenate trebui să fie netede pentru a evita deteriorarea garniturii inelare de etanșare a mufei în care tubul va fi fixat (figura 2.70. b și c); - capetele pieselor speciale nu trebuie tăiate pentru a se evita o îmbinare slăbită datorită unei insuficiente mufări (figura 2.70. d); - asigurați-vă ca mufa să fie curată la interior, de curățenia garniturii de etanșare și de curățenia capătului introdus în mufă depinde siguranța etanșării. La
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
repede (figura 2.109Ă astfel: - realizarea gropii de construcție la adâncimea corespunzătoare montării căminului; - se realizează patul de montaj din nisip (un strat de 15 cmă, cea mai importantă cerință fiind compactarea foarte bună a acestuia și nivelarea sa; - se taie coloana căminului la înălțimea dorită; - pe coloană se montează garnitura pentru etanșarea acesteia cu baza căminului;pentru o îmbinare ușoară și pentru protejarea garniturii se aplică pe baza căminului și pe garnitură un strat de lubrifiant după care are loc
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
care nu se compactează; - la așezarea bazei căminului se va ține cont de faptul că racordurile au un grad de libertate de ± 7,5;se conectează conductele de canalizare la baza căminului și se așează baza la nivel; - coloana se taie la înălțimea dorită; - pentru etanșarea cu baza căminului se montează garnitura pe coloană; - garnitura se va monta astfel încât etanșarea să fie perfectă; - fixarea coloanei pe baza căminului; - se umple șanțul cu nisip sau pământ cu granulație mică fără pietre și
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]