2,472 matches
-
mare și cornoasă. Diamantul din ureche îi lucea stins în penumbră. În conductele auditive avea și acum bumbacul acela murdar, dezgustător. Acum observă Coca pentru prima oară, contrariată, că bătrânul avea trăsături negroide. O îndruma pe fată cu o anumită tandrețe, ca pe o mireasă dusă la altar. Dar o mireasă-n care deja încolțiseră durerea și frica. Erau doar doi, dar păreau deja o procesiune. Era tăcere, dar un fel de muzică înfricoșătoare, subliminală, se făcea auzită din ce în ce mai tare, de parcă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
altfel, nici el nu era, desigur, omul care să lungească vorba la despărțire, drept care, odată încărcat puținul care îi făcea trebuință pe singurul cal ce-l mai avea - un bătrân, dar robust frizian de tracțiune -, își salută fără prea multă tandrețe femeia, care în acea noapte încercase mângâierile brutale ale lui Balamber, și le lăsă câteva indicații severe celor doi fii mai mari, după care urcă în șa; apoi, fără să se întoarcă, se puse în coada șirului, alăturându-se celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de puternice, încât să te poți agăța de ele ca să nu te lași biruit de teamă și de rătăcire, însă simțea în adâncul lui, chinuitoare, dorința, niciodată mărturisită, de a avea parte de un cuvânt blând, de un gest de tandrețe. — Shudian-guuuuun! Dând din mâini din vârful grămezii de lucruri încărcate în car, Go-Bindan îl striga. Fu surprins să o vadă zâmbind și îi zâmbi și e, făcându-i cu mâna un semn de salut. în momentul acela ajunse lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o întări pe aceea a lui Mandzuk. Citi în ea o sclipire de durere, dar mai văzu și altceva - ceva ce, pe chipul cioplit în piatră al acestuia, nu mai văzuse de când era copil: un soi de aspră și nemărturisită tandrețe. Cu un gest nesigur și stânjenit, o mângâie pe creștet. Sunt aici, Go-Bindan, nu te teme, n-ai de ce să te temi. încet, copila își ridică fața bronzată, pe care aluneca lent o lacrimă. îl privi cu ochii ei mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Era perioada apropierii de Utrillo și de Vlaminck, atrași de peisajul urban obișnuit, nu de spectacolul clădirilor monumentale. Albul "mâncat" al pereților din mahalale, gardurile știrbite, ulițele pustii, totul este susținut de adevărul sentimentului uman, ce transmite un mesaj de tandrețe și de frumusețe. În deceniul al patrulea, Adam Bălțatu era deja un artist "în plină maturitate", după cum se aprecia în Adevărul literar și artistic, artist la care George Oprescu descoperea armoniile așa de personale, altele decât la Pallady, Petrașcu, Steriadi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pornind o mică/mare afacere fără să vă fie frică de eșec, cu condiția ca planul de afacere să fie “realist”. RELAȚIILE CONJUGALE “ONIRICE” Există femei care pun mai mult preț pe frumusețea fizică, exterioară, și pe gesturile mărunte de tandrețe ale unui bărbat care, probabil, le-a făcut într-un pariu cu alți semeni de-ai lui, decât pe mentalitatea și caracterul acestuia. Gesturi care le vor face să creadă cu naivitate că vor avea parte de ele și pe
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
că femeile sunt” sexul frumos” și că bărbații umblă după ele, paradoxal, lucrurile stau taman invers. În mod conștient sau inconștient, femeia devine cea care dorește, iar bărbatul cel care are. La început, bărbatul cucerește o femeie prin gesturile de tandrețe, de iubire, îi demonstrează că o dorește, problema este că doar pentru început. Această situație diferă de la un caz la altul, poate dura câteva zile, săptămâni, luni , sau cu puțin noroc câțiva ani. Bărbatul va tinde întotdeauna să se “conserve
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
te vor face să radiezi de fericire și parcă și de “sănatate” . De multe ori se întâmplă ca o femeie, care este implicată într-o relație, să nu se mai simtă dorită, simte că nu mai este “solicitată” cu aceeași tandrețe ca la începutul relației. De ce ? Este simplu de răspuns, dar adevăratul sens al cuvântului este grav, monotonia, care poate pune capăt relației. Dacă începi să te plângi nu te ajută, cazi în “genunchi” în fața bărbatului cu care conviețuiești, iar în fața
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și intitulată „Spațiu cotidian”, Lucian Raicu remarca „lectura mai profundă a comportamentelor umane de aparență inofensivă”, ca și „puterea de a imprima relief percepției directe, prizei concretului diurn”. Proza de observație realistă, modulând acuitatea nu o dată sarcastică și o discretă tandrețe reprimată Își află stilul propriu. Incidențele tăioase sunt potențate În schimbul energetic dintre senzorialitate și veghea constantă a lucidității. „Marea acuitate a universului senzorial”, cum spune Raicu, are În vedere senzorialitatea „inteligent filtrată, cu totul și cu totul alta decât cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
stimulator cu vechea și noua proză livrată de inconfundabila „mână dreaptă” a Gabrielei Adameșteanu. Terifianta și calma descriere a spitalizării În România anului 2004 pare, ca În atâtea alte pagini de forță ale prozatoarei, caligrafiată, fără grabă, În amar și tandrețe, cu bisturiul pe piele. „Mă mișcam cu destulă greutate și aveam dureri. Ca să fac să mai Întârzie puțin cineva cu mine, vâram o bancnotă În buzunarul fiecărui halat de infirmieră-asistentă care intra pe ușă... Vecina de cameră mi-a dezvăluit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
fără răspuns și orice răspuns ar fi fost tardiv. Nu ajută nici substituirea. „Înlocuitorul” plin de sine pare preocupat și amețit de șansă. „Simțea dragostea acestui bărbat pentru sine Însuși la fel de intens de parcă ar fi fost un sentiment al ei. Tandrețea lui față de propria-i persoană Îi producea o ușoară emoție senzuală.” Nerăbdător a primi validarea, prin cuvinte, a ceea ce se Întâmplase, cum se obișnuiește În escapadele de acest fel, naivul Învingător pune bine cunoscuta Întrebare, sceptic față de orice răspuns care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Dilema s-a hrănit cu amănunte triviale. El se semnează cu o pensulă roșie. Noul împărat. Trecutul este încă foarte clar. Nu pot să uit clipa în care m-am îndrăgostit de bandit! Imaginile mângâie țărmul memoriei mele. Le simt tandrețea. Săptămâni și luni de zile stau în camera mea, visând cu ochii deschiși la fata care își purta propria rază de soare. I-am pierdut spiritul. Iată peisajul din fața ferestrei mele! Fabulosul apus de soare! Îmi amintesc sentimentul avut atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
orice temere. Noaptea îi masa spatele cu ulei calmant, apăsând în sfârșit aproape atât de tare cât îi cerea ea. Făcea dragoste cu el, imaginându-și că e femeia pe care și-o imagina el. După aceea, o apuca o tandrețe frenetică, un ultim efort disperat de a se pune pe picioare și de a drege ce era între ei. —Daniel, îi șoptise ea la ureche, în întuneric. Danny? Poate că ar trebui să ne gândim la ceva mic. Ceva nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
părăsesc pe Mark niciodată. Ar fi trebuit să mă duc la medic și să-i cer pastile care să mă facă să nu-mi mai doresc copii și să fiu mulțumită cu soarta mea. Maria îmi atinse fața cu o tandrețe care mă făcea să plâng. —Draga mea, dacă vrei, eu îi dau pe toți afară și-l poți suna pe Mark să-i spui că a fost o mare greșeală și că-l vrei înapoi. Sigur că-l vreau înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
și m-a ajutat să cobor. Probabil că se uita pe fereastră, așteptând să sosesc. —Mulțumesc! i-a strigat șoferului, care demarase în trombă înainte să-i mai tușesc o dată pe vopseaua mașinii. Haide, iubita, mi-a spus el cu tandrețe, în timp ce mă ajuta să intru în apartament. Nu mi-am dat seama că plângeam decât când mi-a dat un șervețel și m-a condus direct spre pat. Cămașa de noapte era împăturită pe pernă, pregătită ca el să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
articole, foiletoane, recenzii, portrete. Am citit impresiile autoarei cu plăcere, deoarece ea are un ascuțit simț al observației, un bun-gust dovedit, iar portretele beneficiază și de o căldură care catifelează atît de mătăsos stilul, Încît realizezi că-s făcute cu tandrețe, de bună voie ( nu-s impuse de varii conjuncturi, cum se mai Întîmplă cu redac torii-șefi care, pentru binele gazetei lor, pentru atragerea sponsorilor, musai să mai facă și unele pardonabile com promisuri...). M-am gîndit, nu pentru prima oară
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
accentuată : În sala de cinema (ori În fața televizorului), ea dispare, treptat. Și-apoi, dacă un film te Îngrozește, schimbi programul imediat. La teatru parcă ți-e jenă să ieși din sală, Înainte de pauză... „Am În mine o mare disponibilitate de tandrețe și numai știu asupra cui s-o proiectez” - mărturisește Romul Munteanu, Într-un jurnal. Ce bine-l Înțeleg, oi, mati!... Vorbeam, recent, despre impresia extraordinară pe care mi-a produs-o , În adolescență, genialul actor Emil Botta. Era uluitor! Inimitabil
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Ce! Eu să-ți poruncesc dumitale? RICĂ (declamativ): Să-mi poruncești, firește! (cade în genunchi în fața ei) Nu-mi ești stăpînă? (tace) EFIMIȚA: Întreabă-mă! RICĂ: Să te întreb? EFIMIȚA: Rezon, Bibicule! RICĂ: Nu-mi ești stăpînă? EFIMIȚA (topită de tandrețe): Așa! Zi-i înainte că n-ai zis destule! RICĂ: Să fie cu putință? EFIMIȚA: De ce mă ataci la la sacrul meu amor? RICĂ: Angel radios! EFIMIȚA: Monșerul meu! RICĂ: Pardon, dezbracă-te și culcă-te! EFIMIȚA (în glumă): Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
păruse că rezerva mea în relațiile cu ea - spaima provocată de atracția exercitată de un manechin, de originea ei necioplită și, mai presus de toate, de nesăbuința ei sexuală -, toată teama și neîncrederea asta lăsaseră locul unei dezlănțuiri frenetice de tandrețe și afecțiune. Ei bine, în acest moment mă aflu sub influența unui eseu intitulat Cea mai frecventă formă de degradare din viața erotică; după cum, probabil, ai ghicit, am cumpărat o Culegere de articole și, de când m-am întors din Europa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
acela petrecut în Vermont? Pentru că atunci s-a năruit sau, cel puțin, așa mi s-a părut mie, blocajul reprezentat de bariera incestului. Și, pâș-pâș, s-a înfiripat un sentiment senzual amestecat cu cele mai pure și mai profunde efluxuride tandrețe pe care le-am avut vreodată! Crede-mă, confluența celor două fluxuri a fost formidabilă! Și la ea! Chiar mi-a și spus-o! Sau crezi că de vină o fi fost culoarea frunzelor, focul ce ardea în sufrageria hanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
formidabilă! Și la ea! Chiar mi-a și spus-o! Sau crezi că de vină o fi fost culoarea frunzelor, focul ce ardea în sufrageria hanului din Woodstock, doar asta să ne fi înmuiat pe amândoi? Să fi fost chiar tandrețe ceea ce am simțit unul pentru celălalt sau să fi fost aici mâna toamnei pârguind bostanii (John Keats) și aburindu-i pe turiști să se lase extaziați de nostalgia unei vieți simple și mirifice? Să nu fi fost decât tot doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cu șiroaie de lacrimi pe față. Am luat-o în brațe (pe scumpa asta bine intenționată! pe care Mozart o convinsese să i-o sugă lui Alex, vai, dulce ca Natașa din Război și pace! vai, tânără contesă plină de tandrețe!). Am legănat-o, am giugiulit-o, am făcut-o să râdă, i-am zis pentru întâia oară „Și eu te iubesc, scumpi“, deși, bine-nțeles, mi-era mai mult decât limpede că, în ciuda nenumăratelor ei însușiri și farmece - iubirea, frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
plăpumioara. Vreau să-și miște mânuțele și piciorușele în voie. Inimioara mea, ce frumos doarme! Bunica știe că pruncul trebuie înfășat, dar respiră prelung și face cum o roagă Maia. Știe că ar fi o prostie s-o refuze. Cu tandrețe ia copila și o așează în pătuț, nu înainte de a o ține strâns în brațe, oferindu-i astfel toată dragostea ei. Nu voi înceta niciodată să te iubesc!” îi promite în gând. - ”Steaua sus răsare / Ca o taină mare”... erau
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
nu se poate, de nu s-ar mai fi dezlipit de ele toată noaptea. Abia de-o urnea maică-sa la culcare, ajutată mai cu seamă de Roșioara, pentru care era un bun prilej să-și etaleze tactul pedagogic și tandrețea maternă, păi, ce vorbă-i aia, Cristinico, că nu ți-e somn? Copiii mei doarme duși la ora asta... Copiii lu’ tanti Roșioara sunt mari, pe clasa a șasea, a șaptea. Vorbesc urât, spun prostii, înjură... Altă dată, Cristinica a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
asigurase ea că o aveau mesajele lui de pe net. Se simți pentru o clipă tentat, de aceea, să închidă mai înainte ca ea să-i răspundă, dar n-o făcu, dornic să audă glasul ei cristalin și având ceva din tandrețea inefabilă a unei mângâieri pe obraz: Alo?... Sunt eu..., Bart. Te-am căutat ca să văd dacă n-ai pățit ceva... Nu te supără, sper?... Ce să pățesc și de ce să mă supăr? veni cu dezinvoltură si umor răspunsul ei. Nu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]