KorAP: Find »[drukola/base=tardiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...206 >

5,131 matches

Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608

se procedează la cervicotomie dreaptă sau stângă, sutura esofagului, drenaj, sondă nazogastrică de alimentație sau eventual gastrostomie temporară;- perforarea esofagului toracic impune toracotomie imediată, sutura esofagului, drenaj mediastinal, drenaj pleural, sondă de alimentație sau gastrostomă. Dacă diagnosticul a fost stabilit tardiv (la 12 ore sau mai mult):- în caz de perforație a esofagului cervical se procedează la cervicotomie +/- mediastinotomie anterioară pe cale cervicală, drenaj și gastrostomă;- perforația esofagului toracic impune toracotomie + mediastinotomie, drenaj mediastinal + pleural și gastrostomă +/- esofagostomie cervicală. În anumite cazuri

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
nu are valoare în aceste cazuri. Sindromul de VCS sever necesită by-pass între trunchiul brahiocefalic stâng și urechiușa dreaptă [27]. Se recomandă operația DOTY (vena safenă spiralată pentru a mări calibrul). Postoperator pot apare complicații ca trombozele precoce și cele tardive. Alte opțiuni terapeutice sunt:- la pacienții cu VSH crescut și cu reacția de fixare a complementului cu titru înalt se administrează Ketoconazol 400 mg/zi;- în compresiile traheale și esofagiene se recomandă toracotomia cu pneumonectomie (50% mortalitate) sau pneumonectomie cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

atunci când depășește un litru în primele 6 ore, impune reintervenția de urgență;emfizemul subcutan și mediastinal urmat de insuficiență respiratorie din cauza unei suturi bronșice defectuoase, a unor leziuni parenchimatoase neglijate sau a unei defecțiuni în sistemul de aspirație. b. Complicații tardive:lipsa de reexpansiune a plămânului restant, cel mai adesea din cauza unui plămân restant de slabă calitate, a unor pierderi aeriene (parenchimatoase sau bronșice) importante;empiemul postoperator produs prin deschiderea unor leziuni tuberculoase din parenchimul pulmonar sau prin fistule bronșice (alte

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Complicațiile cele mai frecvente ale pneumonectomiei sunt:hemoragia postoperatorie „en nappe”, în decolările extrapleurale întinse,empiemul postoperator precoce este produs în general de flora banală și poate fi prevenit și tratat cu antibioterapie susținută; empiemul tuberculos apare cel mai adesea tardiv. Cauzele cele mai frecvente ale empiemului tuberculos sunt:fistula bronșică;deschiderea unor focare bacilare în timpul intervenției;suprainfectarea unui hematom intratoracic. Massard G. și colaboratorii (1996) [41] subliniază riscul mare al pneumonectomiei la sechelarii tuberculoși, chiar în condițiile tehnice de astăzi

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
cavități persistente după rezecții pulmonare, pungi reziduale după pneumotorax terapeutic intra- sau extrapleural, pungi extrapleurale sau extramusculoperiostale. De la caz la caz aceste pungi pot beneficia de decorticare, de toracoplastie sau de amândouă intervențiile în funcție de calitatea parenchimlui pulmonar restant. Sindromul pleuretic tardiv de empiem închistat. Se prezintă din punct de vedere radiologic sub forma unor pungi închistate pleuro-parietale, fără manifestare clinică. Suprainfectarea pungii este însoțită de o simptomatologie clinică acută: febră, alterarea stării generale, tuse cu expectorație purulentă (fistula bronșică). Pentru a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
și antibiotice. Metoda poate fi aplicată când reexpansiunea pulmonară întârzie sub drenaj. Aproape aceeași evoluție o pot avea și pneumotoraxele extrapleurale la care pentru corectarea sechelelor pleurale și a disfuncției respiratorii se utilizează decorticarea. SPT manifestate prin apariția unor fistule tardive pleuro-cutanate, bronho-pleurale sau bronho-pleuro-cutanate necesită rezecții costale și procedee de mioplastie. Sindroame dureroase după pahipleurite masive de diverse etiologii. La aceste cazuri Coman [13] recomandă rezecția nervilor prinși în blocurile scleroase. Chirurgia toracică a luat naștere și s-a dezvoltat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579

gambier, supramaleolar, localizare determinată de multiplicarea zonelor de reflux. Prin existența unui gradient de presiune inversat (creșterea presiunii hidrostatice și menținerea celei coloidosmotice), apare edemul venos, consecință a dezechilibrului între filtrare și resorbție. Edemul limfatic apare într-o fază mai tardivă, când este depășită capacitatea funcțională a vaselor limfatice cutanate (în special ziua, după ortostatism prelungit sau poziții forțate). Staza venoasă și limfatică prelungită determină modificări care, gradat, provoacă o celulită scleroasă. Aceasta din urmă acționează mai departe și prin obstruarea

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
unor varice cu localizare neobișnuită (hipogastru, regiunea mediană a abdomenului sau flancuri - caracteristică unei tromboze înalte iliace). Se pot evidenția, de asemenea, ruptura varicelui, hematoame subcutanate sau în cazuri de inflamație, apariția de varicoflebite. Edemul se întâlnește constant în stadiile tardive și este mult timp singurul semn al suferinței venoase, cu localizare inițial perimaleolară. Tulburările trofice sunt polimorfe (vezi mai sus). Palparea unui pacient varicos se efectuează metodic, explorând succesiv venele safene pe tot traiectul, la nivelul croselor, colateralelor și comunicantelor

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
nivelul crosei venei safene interne; 2. adenopatii localizate în triunghiul femural; 3. anevrismul arterei femurale; 4. fistule arteriovenoase; 5. sindrom posttrombotic (când un rol important îl are anamneza care evidențiază în antecedente un episod de tromboză venoasă profundă, cu apariția tardivă a varicelor și explorările paraclinice confirmă repermeabilizarea parțială a sistemului venos profund); 6. flebitele superficiale cu caracter migrant (flebite saltatorii). TRATAMENTUL BOLII VARICOASE Tratamentul bolii varicoase este profilactic și curativ [11,12]. TRATAMENTUL PROFILACTIC Tratamentul profilactic se adresează în principal

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
trombusului se face în două direcții: centripetă inițială, iar după obliterarea lumenului venos creșterea se face centrifug. Extremitățile proximale ale trombului pot emboliza. Trombul în evoluție poate fi extensiv, lizat, fragmentat și embolizat, organizat și epitelizat sau poate fi recanalizat tardiv. În absența lizei complete a trombusului, la nivelul peretelui venos și al valvulelor „în cuib de rândunică”, se produc leziuni definitive, care îngustează lumenul venos cu incompetență valvulară de diferite grade și apariția hipertensiunii venoase profunde (fig. 22.8). ETIOPATOGENIE

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
extinderea obstrucției venoase 2. prezența și intensitatea procesului inflamator parietal și perivenos 3. reacția locală și generală a organismului 4. prezența și gradul afectării arteriale 5. existența complicațiilor embolice O parte din pacienți sunt asimptomatici în faza acută, aceștia dezvoltând tardiv sindroame posttrombotice și, respectiv, hipertensiune pulmonară prin microembolii pulmonare repetitive asimptomatice. Durerea, posibil secundară inflamației, distensiei venoase și uneori edemului, este necaracteristică, variabilă de la o simplă jenă, greutate sau tensiune până la durere intensă. Ea poate fi continuă sau intermitentă, spontană

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
a țesuturilor perivenoase se pot produce hidartroze, adenopatii inflamatorii regionale. Caracteristic pentru TVP este edemul care, de regulă, începe distal pe fața dorsală a piciorului și perimaleolar, având tendință de extensie proximală. El nu este un semn precoce, apărând mai tardiv; frecvent el este elastic, indolor, diminuă sau dispare dacă segmentul afectat este ridicat deasupra orizontalei, accentuându-se în poziție declivă. Edemul poate persista nedefinit în caz de instalare a sindromului posttrombotic. Dacă edemul permite se poate palpa un cordon venos

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
tromboza gambieră [15, 16]. 6. Scintigrafia cu radiofibrinogen uman marcat cu I125 sau I131, cu radioplasmină umană marcată cu Tc-99m furnizează cele mai exacte date privind localizarea, extensia TVP la nivelul membrelor inferioare. Are ca dezavantaj major obținerea unui rezultat tardiv, la 12-24 de ore în caz de utilizare a fibrinogenului marcat, în timp ce folosirea plasminei marcate permite obținerea rezultatelor la circa 30 de minute (prin concentrarea acesteia la nivelul trombusului). Se produc rezultate fals pozitive în caz de hematoame (indiferent de

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
risc de sângerare de trei ori mai mare decât bărbații. Al doilea efect advers al heparinoterapiei clasice îl constituie trombocitopemia cu sau fără apariția de tromboze arteriale paradoxale care poate debuta precoce la inițierea terapiei (nu se cunoaște mecanismul) sau tardiv care apare la 6-12 zile de la începutul tratamentului fiind secundară unui mecanism imun, asociată cu tromboze arteriale. Alte efecte adverse, mai rare, ale administrării de heparină nefracționată sunt trombozele (prin utilizarea antitrombinei III), reacții alergice (frison, febră, erupții urticariene, rar

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
preferate de pacienți și nu au mai multe complicații comparativ cu administrarea de UFH la pacienții internați. În profilaxia TVP se mai pot utiliza și antivitaminele K, administrate per oral dar care au dezavantaje multiple: controale repetate ale coagulării, instalarea tardivă a efectului, efecte nedorite, greu de combătut (administrare de plasmă proaspătă sau concentrate de factor II, VII, IX și X) în caz de supradozaj, risc crescut de sângerare în caz de administrare preoperatorie, imposibilitatea de a fi folosite în cursul

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
TVP la pacienții internați pentru artroplastie totală de șold [20]. TRATAMENTUL TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE Obiectivele tratamentului trombozei venoase profunde constituite sunt de prevenire a complicațiilor acute, imediate cum ar fi extensia trombozei, recurența acesteia și tromboembolia pulmonară, precum și prevenirea complicațiilor tardive, incluzând sindromul posttrombotic și hipertensiunea pulmonară cronică de etiologie tromboembolică. Circa 50% din pacienții cu TVP netratați prezintă embolii pulmonare într-o perioadă de timp variabilă (zile sau săptămâni) de la debutul bolii. Obiectivele tratamentului sunt realizate de terapia anticoagulantă și

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
efectua trombectomia precoce pentru a menține integritatea sistemului valvular venos. Dezobstrucția venoasă, la fel ca cea arterială, utilizează sonde Fogarty, fiind necesară o flebografie intraoperatorie de control (în caz de posibilitate tehnică, endoscopie venoasă) la terminarea procedurii. În cazul trombectomiilor tardive sau incomplete, se poate tenta crearea unor fistule arteriovenoase temporare, care să mențină patența venei prin creșterea debitului și presiunii fluxului sanguin. Trombectomia este urmată de tratament anticoagulant precoce și prelungit pentru prevenirea recurențelor trombotice. Trombectomia venoasă efectuată de urgență

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
Trombectomia este urmată de tratament anticoagulant precoce și prelungit pentru prevenirea recurențelor trombotice. Trombectomia venoasă efectuată de urgență în chirurgia cardiovasculară din Târgu Mureș, la pacienți tineri cu phelgmatia coerulea dolens întru-un număr limitat de cazuri a fost urmată tardiv de sindrom postrombotic. Aceasta a determinat indicarea ulterioară a procedeului, doar în situații în care viabilitatea membrului este în pericol. Întreruperea venei cave inferioare se efectuează de excepție pentru stoparea emboliilor recurente la pacienții cu TVP sau preventiv la pacienții

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173

calității vieții umane și a sănătății populației. Referindu-ne frecvent la mediu, ca parte majoră a preocupărilor de față, repetăm definiția sa ca “ansamblu al aspectelor fizice, chimice, biologice și ai factorilor sociale cu efect direct sau indirect, imediat sau tardiv, asupra viețuitoarelor și a activității umane”. Suprafețe mai mari sau mai mici din natură formează un ecosistem populat de plante și animale (biocenoză) în interacțiune cu mediul de viață (biotop, habitat). Totalitatea ecosistemelor la scară planetară alcătuiesc biosfera. Stabilitatea biosferei

PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

cel uterin). Dacă în urmă cu 20 ani lucrările științifice evidențiau un raport bărbați/femei de 9 la 1, azi raportul s-a modificat foarte mult, ajungând la 2/1. CBP este o tumoră extrem de gravă, pentru că semnele clinice apar tardiv, multe cazuri evoluând asimptomatic o lungă perioadă de timp. În momentul stabilirii diagnosticului, doar 1/3 din cazuri se găsesc într-o fază terapeutic utilă. ETIOPATOGENIA Modul în care factorii de mediu interacționează cu celulele tractului respirator și modalitatea de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
trebuie rezolvat prin plastie pe dreapta. În cazul invaziei bifurcației traheale mulți autori recomandă asocierea la pneumonectomie a rezecției de carenă cu procedee traheo-bronhoplasice (Faber, 1987; Deslauriers, 1989; Watanabe, 1990; Grillo, 1991). Rezecția complexă este justificată de rezultatele imediate și tardive doar de absența metastazelor în ganglionii mediastinali N2. Se pot practica rezecții parcelare laterale din peretele VCS, sau chiar rezecții circumferențiale cu extirparea unui fragment de venă și reconstrucție cu materiale sintetice (Dartavelle, 1991; Nakamura, 1989). Acest tip de rezecție

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
de structură anatomică invadată (vezi stadiul IIIa). Stadiul III Stadiul IIIa Tumorile pulmonare periferice pot invada pleura parietală și peretele toracic, înainte de a metastaza în ganglionii pulmonari și mediastinali. De fapt metastazarea N2 este cea care va influența prognosticul postoperator tardiv, alături de rezecția incompletă a peretelui toracic și de extensia în peretele toracic [3, 12, 15, 18, 20, 22, 23, 32, 45]. Prezența invaziei pleurei parietale fără invazia propriu-zisă a peretelui toracic (coaste, spații intercostale) necesită, după Pairolero și Arnold (1986

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
metastaze unice sau a unui cancer sincron pulmonar. În leziunile omolaterale se va extinde rezecția spre bilobectomie sau pneumonectomie. În nodulul controlateral se poate recurge la o rezecție limitată (segmentectomie sau rezecție atipică) sau lobectomie + limfadenectomie pentru cancerul sincron. Rezultatele tardive în rezecția metastazelor pulmonare odată cu îndepărtarea tumorii primare sunt de 22% la 5 ani (Deslauriers) [8]. Același autor comunică un procent de supraviețuire de 25, la 5 ani, în cancerul pulmonar sincron operat. În ceea ce privește metastazele cerebrale, din punct de vedere

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
comunică o serie de 38 de lobectomii video-asistate, fără mortalitate și fără recidivă tumorală pe perioada dispensarizării (26 de luni). Sunt necesare studii suplimentare pentru a putea aprecia corect valoarea rezecțiilor pulmonare video-asistate în tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar. REZULTATE TARDIVE POSTCHIRURGICALE Rezultatele la distanță ale tratamentului chirurgical sunt variabile de la o statistică la alta. Principalul factor de predicție în NSCLC este stadialitatea TNM, constatată în urma actului operator. Sunt importante: mărimea tumorii, prezența nodulilor tumorali sateliți, prezența tumorilor sincrone, tipul histologic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
supravegherea continuă a bolnavilor pentru a depista recidiva locală - posibilă în fotocoagularea leziunii cu laser - dar în special pentru a evidenția al doilea cancer bronhopulmonar metacron, care apare la 45% din cazuri. Stadiul I Sunt mai greu de apreciat rezultatele tardive în relație cu noua stadializare. Totuși se pot face corelații în funcție de analizarea T-ului [1]. Astfel, McCormack prezintă o rată de supraviețuire la 5 ani de 83% în T1N0M0 (stadiul Ia), respectiv 65% în T2N0M0 (stadiul Ib). Supraviețuirea cumulată în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]