2,706 matches
-
Operei s-a aflat un tânăr dirijor Ciprian Teodorașcu, specializat în ultimii ani pe partituri muzicale coregrafice, care a căpătat, fără îndoială, în această perioadă capacitatea de a urmări cu atenție pașii dansatorilor, coordonând, în acest fel, mișcarea scenică cu tempoul orchestral. Spectacolul LA SYLPHIDE se integrează cu mare succes în repertoriul de balet al Operei Naționale ridicând compania la o cotă valorică impresionantă. El impune acel nivel dorit de spectatori pe care va trebui să și-l mențină în viitor
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
va deprinde la Schola Cantorum și pe care și-o va cultiva constant în creație, cu greu ar putea fi intuită și anticipată în alcătuirea încă neîndemânatică: o expoziție de sonată de concert, urmată de o tranziție (marcată de schimbarea tempo-ului, Presto) spre subdominanta minoră, sol minor, tonalitate în care se desfășoară o secțiune lentă (Adagio) ce face trecerea spre finalul concertului, „Rondo”. Secțiunile piesei sugerează, prin schimbarea de tempo, părțile unui concert, dar acestea nu au o formă clară
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
sonată de concert, urmată de o tranziție (marcată de schimbarea tempo-ului, Presto) spre subdominanta minoră, sol minor, tonalitate în care se desfășoară o secțiune lentă (Adagio) ce face trecerea spre finalul concertului, „Rondo”. Secțiunile piesei sugerează, prin schimbarea de tempo, părțile unui concert, dar acestea nu au o formă clară, bine cristalizată. Scopul esențial al concertului este de a pune în valoare virtuozitatea violonistică prin abundența de duble și triple coarde. Temele sunt simple, abuzând aproape de armonia elementară a funcțiunilor
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
în re minor de Gustav Mahler. Prima simfonie mahleriană a fost precedată de Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel și orchestră de George Enescu, în concertul Filarmonicii din München, din 17 Septembrie - dirijor de Semyon Bychkov, solist Gautier Capuçon. Tempo-ul greoi și frazările nu tocmai coerente și șlefuite, l-au îndepărtat pe violoncelist de spiritul ”visării treze” din muzica lui Enescu. În felul acesta, nici partitura enesciană nu a fost pusă corespunzător în valoare și nici partitura lui Mahler
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
literare. în Spania, revista Empireuma mi-a acordat, în cîteva rînduri, un spațiu amplu. The Barcelona Review începe unul din numere cu Cei trei copii-Mozart și Femeia solară, însoțite de prezentarea autorului. Reviste importante din Mexic și Columbia, Casa del tempo și, respectiv, El Malpensante au preluat prozele apărute în Spania. Caligraful, Cei trei copii-Mozart, Femeia solară, Labirintul de sticlă, Conviețuirea mea cu Erika, urmează altele... Revista El semanal digital a titrat: Opera lui Alexandru Ecovoiu și-a început călătoria. Joaquin
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
sânge și ironie» într-o figură tragică demnă de a fi comparată cu Faust al lui Goethe” (this man of ‘blood and irony’ into a tragic figure worthy to be compared with Goethe’s Faust). Simpla parcurgere a conjuncturilor impune tempoul unei mitraliere și atenția distributivă a unui Argus. Pentru că cel care avea să inventeze o sintagmă de o intensă circulație astăzi - Realpolitik - preluase, ca și împăratul și sprijinitorul său cel mai important, însuși împăratul Wilhelm I, ideea generală de implicare
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
pe care le utilizează Radu Paraschivescu, parte a unei rețete prin care romanul istoric și cel de dragoste vor reține interesul cititorului. Cartea nu are adâncime. Perspectiva ei se lasă imediat ghicită, la suprafața unor întâmplări neobișnuite, rulate într-un tempo specific. Personajele centrale (Afonso al IV-lea, regele Portugaliei și Algarvelor, monarhul înțelept și stoic, prințul Pedro, fiul său, ușuratic și degrabă vărsătoriu de sânge, Constancia de Peńafiel, nevasta clorotică vârâtă cu de-a sila, din rațiuni de stat, în
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
Johann Sebastian Bach, un ciclu de lucrări ce marchează apogeul stilului instrumental concertant al Barocului târziu. Versiunea a fost marcată de o viziune romantic dramatizată, viziune ce "nu se mai poartă" la casele cele mari ale muzicii. Sonorități excesiv consistente, tempouri amețitor de rapide făcând imposibilă percepția detaliilor - s-a dorit acest lucru?, apoi o dinamică mare, supradimensionată, multe aproximări intonaționale; ...aproape totul a marcat nivelul unui stadiu perfectibil de la care se poate progresa în continuare. Căci, pentru noi toți, indiferent
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]
-
scurtă e în sine o lume a desfătării superioare. Din nefericire, stilul nu mai e la căutare: „fără stil, care-i depășit fiindcă n-are absolut niciun sens într-o lume frivolă, nu mai deranjează cuvintele imprecise, sintaxa de balamuc, tempoul fracturat, fraza cu barbă, scrisul ca la picamer”. Dialogurile cu cei din lumea literară (Daniel Cristea-Enache, Marius Chivu, Iolanda Malamen, Elena Vlădăreanu, Ciprian Măceșaru, Marius Dobrin) au un farmec conspiraționist: știu că răspunsurile sunt o convenție detonatoare, un pretext prozastic
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
pian, pot spune că mi-a apărut în clar, ca un atlet, cu mare capacitate de efort, dar total pe dinafara zonei muzicale. Nu a respectat nimic: nici notele toate, nici pauze, nici linii melodice, nici acorduri, nemaivor- bind de tempo-uri. A masacrat pur și simplu această splendidă creație a lui J. Brahms. În fine. Nu știu cum se face muzică la Stockholm. Acolo nu am fost. Dar am avut o prejudecată cum că Stockholm-ul este o mare capitală și culturală, că
Rătăcit în festival by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83432_a_84757]
-
a fi marea demonstrație. La ultima piesă de pe disc, Stompin’ at the Savoy (Goodman/Webb/Sampson/Razaf ), Körössy s-a dovedit mai îndrăzneț, intrând pe teritoriul minat al free-ului îndată după reproducerea temei (oricum, mult îmbogățită armonic) - și asta, în tempo rapid, contrastant față de atâtea versiuni clasice cunoscute. În comparație cu I Can’t Give..., la Stompin’ prima variațiune respectă principiul unui și mai vechi stil jazzistic<footnote Dixie - sudul federației americane, la confluența secolelor XIX și XX footnote>, improvizația colectivă, dar acum
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
sprințare, zburătăcite pe claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-a aflat sub privirea lui Bach. Dincolo de cântul dezinvolt, cu nuanțe potrivite frazelor melodice fidele stilului, în pasajele dinamice se simte timp de o clipă ușoara accelerare a tempo-ului, principiu caracteristic ritmului în jazz (swing). Abia după o substanțială improvizație în manieră bachiană este amintită, destul de clar, tema melodică Feuilles mortes de Joseph Kosma. Cu excepția „amănuntului” ritmic amintit, creația din acel moment nu are legătură cu jazz-ul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
pentru că melodica și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte, sunt conectate la un spațiu tradițional ce nu-mi poate fi indiferent. Menținându-se în același stil de cânt pianistic, ultimul tablou muzical, Dance, se desfășoară, bineânțeles, într-un tempo mai mișcat, balansul ritmic asemănându-se în mod uimitor (fără să deranjeze) cu samba. Și desenul melodic este mai divers, mai colorat (incluzând scări cromatice ascendente), finalizând Suita într-o atmosferă deschisă, luminată. Purtând titlul generic Spontaneous Improvisations, următorul set
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca pentru o horă de bătrâni, Iancy Körössy a luminat din nou pe parcursul improvizației virtuțile expresive ale registrelor grav și mediu, a respectat sacrosanta lege (pentru el, totdeauna) a contrastului
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
raportează direct, odată cu enunțarea temei, la un anumit stil pianistic din istoria jazzului, evocă în mod clar ori discret concepții armonice romantice Liszt, Chopin, Schubert), postromantice (Rahmaninov, Skriabin), impresioniste (Debussy); ritmul este de trei tipuri: foarte puternic, intens swingat în tempo mișcat și mediu, (inclusiv în creațiile free), ad libitum (în special în introduceri și finaluri), total liber în variațiunile din perioada americană; 2. caracterul contrastant prin forța sau finețea tușeului pianistic în creații diferite, ori pe parcursul uneia singure; 3. îmbinarea
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
regizorul încarcă la greu cu semnificație nu doar toate aspectele unui film, ci și cele mai neînsemnate detalii. De aceea peliculele lui își împart spectatorii: ochiul neavizat se plictisește că are insuficientă acțiune, nu se întâmplă prea multe lucruri, iar tempo-ul pare lent, ochiul avizat obosește tocmai pentru că are parte de prea multă acțiune, trebuind să vâneze subtilități într-un timp mult prea scurt. Eu una mărturisesc că am ieșit cu o durere de cap de la orice Greenaway văzut la
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
Surpriză, poate, însă nicicum contrasens supărător, care să tulbure confortul muzicienilor, tihnit înscriși în habitudini operaționale, - căci, iată, cei mari au intuit-o precum o cristalizare a meșteșugului însuși, un componist de talia lui Brahms recomandînd ca indicații precise de tempo, vivace de pildă, să nu fie traduse în execuție decît pe jumătate. Dietrich Fischer-Dieskau îi dăruia ecou explicit, în lecțiile lui de canto, unde imprevizibilul încununa suprem o màtură înțelepciune. Simetric, mă gîndesc, familiaritatea noastră cu vocile care ni se
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
instanță. Observăm, vrând-nevrând, că nu toate muzicile se comportă la fel în fața unor situații ori a unor asistențe diferite: unele par a replica violent, altele, dimpotrivă, liniștit; sunt muzici care se orientează rapid și muzici care se decid într-un tempo mai lent. La fel se întâmplă și cu melomanii ce își exhibă emoțiile produse la intersecția cu opera muzicală, fie exteriorizându-și trăirile, fie stăpânindu-și-le. Cine nu a întâlnit spectatori a căror bună sau proastă dispoziție nu numai
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
că în general, cu cat timbrul vocii este mai grav cu atat oamenii va vor asculta mai mult. De asemenea, controlul volumului vocii - prea soft sau prea tare nu va fi la fel de eficient că un mixt. Variaza-ti de asemenea tempo-ul. Un ritm normal de vorbire este de 120 - 160 de cuvinte pe minut. Încetinește ritmul pentru persoane care nu vorbesc limba nativ. Evita să vorbești pe un ton monoton. folosește un limbaj simplu, clar, nuanțat, descriptiv. Folosește propoziții scurte
Reguli de aur pentru o prezentare de success () [Corola-journal/Journalistic/27322_a_28647]
-
originală îmbinare a elementelor de jazz cu structurile specifice ale muzicii contemporane. Sub atenta îndrumare a dirijorului Tiberiu Soare, ansamblul Profil a oferit publicului o versiune cuceritoare, plină de culoare și de fantezie, remarcabilă prin varietatea și pregnanța ritmică, prin tempo-ul alert, prin originalitatea armonică și diversitatea imaginilor muzicale, care s- au derulat ca într-un scenariu cinematografic. A urmat lucrarea Invocații pentru clarinet solo, a compozitorului Viorel Munteanu. Ascultându-l pe Emil Vișenescu mă gândeam la contribuția creatoare a
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
fascinant scris de compozitorii actuali. Lucrarea de anvergură instrumentală i-a prilejuit violonistei oportunitatea de a-și evidenția plenar experiența și tehnica impecabilă. A fost o adevărată desfășurare de pasaje strălucitoare, pe întreg registrul viorii, executate cu dezinvoltură, într-un tempo extrem de rapid. Lucrarea conține numeroase efecte coloristice și timbrale neașteptate, pe care solista le-a reliefat convingător, într- o manieră originală, plină de strălucire și pregnanță. Autorul a imaginat un perpetuum mobile frenetic, plin de vervă și bravură, cu o
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
uluitoare viteză și totuși parcă lent, pentru că rămîne ceva timp neclară, e din ce în ce mai bine conturată, pînă cînd brusc îl avem în fața ochilor pe Omar Shariff. Ideile lui Updike se ivesc cu aceeași iuțeală și calm deopotrivă, propulsate spre cititor de tempo-ul ferm și elegant al stilului său. Nu ne lăsăm înșelați de subtitlul modest, căci titlul, parafrază după replica reginei din "Hamlet" adresată actorilor cărora le cere forță și autenticitate, spune totul: mai ales substanță. John Updike, More Matter. Essays
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu au interpretat Idile și Guerille, o creație de anvergură instrumentală scrisă de Dan Dediu, care evidențiază calitățile orchestrale ale pianului. Elaborată în mai multe mișcări, contrastante din punctul de vedere al conținutului și al tempoului, lucrarea constituie un adevărat tur de forță pentru pianiștii care sunt solicitați să facă față unor provocări și dificultăți incredibile, spectaculoase. În dubla sa calitate de compozitor și pianist, Dan Dediu exaltă magnificența instrumentului preferat, destinat să întruchipeze un caleidoscop
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
de valoare și vocație, toți membrii ai Filarmonicii George Enescu, respectiv, Virgil Frâncu - flaut, Adrian Semo - vioară, George Otto Roth - violă, Tiberiu Ungureanu - violoncel și Nicolae Licateț - clavecin, formația „Concertino” atrage atenția prin curățenia sonoră, respectarea strictă a stilului, a tempoului și virtuozitatea deosebită (mai ales în partitura clavecinului), într-un cuvânt prin modul excepțional în care au pus la punct programul pentru imprimare. Îmi vine greu să cred că a fost vorba doar de un debut discografic. Oricum, numele lor
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
ce chiul colosal, ce pretext grozav pentru visare!". Cum să nu subscrii? În lumea adevărată, chiar dacă scuturată de halucinații, de temeri întinse pe-un fir de ață, revine jurnalul de operație al lui Luca Niculescu, sub titlul Fine del primo tempo. Un final de repriză, în meciul supraviețuirii după o operație pe cord, cu complicații, într-o clinică pariziană, un mic Babel nu atît fericit, cît eficient. Cît ajută profesionalismul, în stări extreme, spune această înregistrare a celor două vieți care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]