64,222 matches
-
reiterat la abandonarea monografiilor și sintezelor mai vechi nu țin loc de o nouă perspectivă. De la perioada medievală la cea contemporană, toate epocile literaturii noastre se cer interpretate într-un spirit nou, în acord cu achizițiile recente ale istoriografiei și teoriei literare.
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
și prin el însuși, și prin conținuturile vehiculate. În toate celelalte, cu instrument specific, modul de a crea este părăsit periodic de artiști, dar receptarea lui nu are de suferit. Specificitatea instrumentului corespunde esenței artei, adică gratuității ei. Wallace Stevens: „Teoria poeziei este viața poeziei”. De asta nu se prea mai citește poezia modernistă, fiindcă așa se credea. În mișcările de pendul care caracterizează societatea, una e a teoriei literare. Sunt perioade când nu mai încapi de ea. Mă intoxicasem tot
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
de suferit. Specificitatea instrumentului corespunde esenței artei, adică gratuității ei. Wallace Stevens: „Teoria poeziei este viața poeziei”. De asta nu se prea mai citește poezia modernistă, fiindcă așa se credea. În mișcările de pendul care caracterizează societatea, una e a teoriei literare. Sunt perioade când nu mai încapi de ea. Mă intoxicasem tot vorbind despre text. Teoria era mai importantă decât literatura, ba chiar o „producea”. După aceea s-a făcut tăcere până ce, recrudescență a teoriei, ne-am înecat în postmodernism
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
poeziei”. De asta nu se prea mai citește poezia modernistă, fiindcă așa se credea. În mișcările de pendul care caracterizează societatea, una e a teoriei literare. Sunt perioade când nu mai încapi de ea. Mă intoxicasem tot vorbind despre text. Teoria era mai importantă decât literatura, ba chiar o „producea”. După aceea s-a făcut tăcere până ce, recrudescență a teoriei, ne-am înecat în postmodernism. Nimeni nu prea știa ce înseamnă, sau știau prea mulți, fiecare altfel. N-are importanță. Nu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
caracterizează societatea, una e a teoriei literare. Sunt perioade când nu mai încapi de ea. Mă intoxicasem tot vorbind despre text. Teoria era mai importantă decât literatura, ba chiar o „producea”. După aceea s-a făcut tăcere până ce, recrudescență a teoriei, ne-am înecat în postmodernism. Nimeni nu prea știa ce înseamnă, sau știau prea mulți, fiecare altfel. N-are importanță. Nu erai postmodernist, nu existai. Acum, de la o vreme, respirăm. Următoarea năvală poate n-am s-o mai prind.
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
printr-o dublă postulare, o dată în registru sublim, altădată în registru dramatic infernal. În acest fel, itinerariul naratorului e unul inițiatic, într-un traseu cu relief labirintic, fragmentar și abulic. Roman în care transpar figuri umane, simboluri, mituri, dar și teorii sau ficțiuni ale postmodernității, în care individualismul și spiritul național se intersectează cu globalizarea, Cei o sută. Agnus Dei e o construcție narativă densă, simbolică, cu desen epic bine articulat, condus cu eficiență și luciditate de un scriitor de incontestabilă
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
lucruri mici, de acorduri fine, diferențe infinitezimale între o notă luată cum trebuie și o minusculă greșeală care ciobește totul. Celebra bătaie a aripilor unui fluture, care poate provoca o furtună în cealaltă parte a Pământului, atât de pomenită în teoria haosului, e aici luată drept cheie de boltă a narațiunii. Și nu e, atunci, de mirare că pasajele care-i reușesc Iuliei Sala cel mai bine sunt cele care cer finețe, chiar una crudă, în felul expresioniștilor interbelici. Căderea și
În limb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2710_a_4035]
-
nuanțelor, fără ambiția unei interpretări în cheie personală, autoarea fiind o comentatoare smerită, care stă în umbra textului și îl slujește. Fără pretenția de a fi originală, autoarea nu iese din logica redării meticuloase, dovadă că, atunci cînd pătrunde în teoria tragediilor, în loc să se pronunțe în nume propriu, dă cuvîntul celor trei savanți pe care îi consideră îndreptățiți să o facă: Aram Frenkian, Alice Voinescu și Zoe Dumitrescu- Bușulenga. Dincolo de conținutul pieselor dramatice, sunt două lucruri ce se impun atenției cititorului
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
e, ca orice vulgată, categorică: orice critic in statu nascendi cunoaște, la începuturile lui o perioadă de ucenicie, în care „își face mâna” recenzând fugace cărți din actualitatea imediată. Indiferent dacă, mai departe, acesta va „naufragia” în istorie literară, în teorie sau în alte vecinătăți de epistemă, acest prim stagiu e, se înțelege, obligatoriu. Raționamentul e simplist și a înregistra meticulos excepțiile (tot atât de numeroase ca și cazurile-standard) devine inutil. Puțini sunt cei care și-au făcut din comentariul imediatului o vocație
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
eliminării pe frunte, de aici destinul lor neverosimil. Ce face ca un destin să fie neverosimil e gradul de peripeție pe care îl conține, peripeția însemnînd o schimbare bruscă care schimbă definitiv traseul unei vieți. Cînd Aristotel face în Poetica teoria peripeției, precizează că omul trecut printr-o răsturnare de destin se definește prin două trăsături: 1) suferința (pathos) și 2) dezvăluirea caracterului, pe care abia acum martorul i-l recunoaște (anagnosis) cu adevărat. Oricît de versatil ar fi un ins
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
blogul său. Radu Tudor a adăugat că "la câte suceli incredibile a avut Antonescu în ultimele șașe luni, eu nu sunt ferm convins că așa râmâne. E posibil ca anunțul să fie doar o strategie de campanie". "Chiar și de dragul teoriei, am să-l consider pe Crin Antonescu un potențial prezidențiabil. Inclusiv formularea lui Antonescu confirmă o dorință, nu o decizie : Anunț intenția de a nu candida...." Să așteptăm toamna", a conchis jurnalistul Radu Tudor.
Radu Tudor nu-l crede pe Crin Antonescu. Cum explică by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/27418_a_28743]
-
II, 29), A.P. scrie: „Rolul mesianic al lui Iisus nu are nevoie, pentru a fi «văzut», de semne, de probe exterioare”. Tocmai de aceea mă dezamăgesc minunile, vindecările și învierea Lui. La Iisus, spune A.P., nu fapta se zidește pe teorie, ci teoria pe faptă. De aceea, după ce vorbește, Iisus coboară de pe munte și începe să facă minuni. Mă întreb însă ce-i învață pe oameni minunile Lui, ce altceva decât că este, într-adevăr, o făptură supranaturală. E orice s-
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
A.P. scrie: „Rolul mesianic al lui Iisus nu are nevoie, pentru a fi «văzut», de semne, de probe exterioare”. Tocmai de aceea mă dezamăgesc minunile, vindecările și învierea Lui. La Iisus, spune A.P., nu fapta se zidește pe teorie, ci teoria pe faptă. De aceea, după ce vorbește, Iisus coboară de pe munte și începe să facă minuni. Mă întreb însă ce-i învață pe oameni minunile Lui, ce altceva decât că este, într-adevăr, o făptură supranaturală. E orice s-ar zice
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
termeni pe care i-a folosit măcar o dată în studiile sale, multe traduse și în română, mai ales în anii de glorie ai semioticii. De numele lui Genette se leagă, de pildă, sistematizarea noțiunii de intertextualitate, devenită bun comun al teoriei literare. Cu greu ne putem închipui azi analiza de text fără a fi citit cele cinci volume intitulate Figures. Chiar dacă declinul interesului pentru abordarea anistorică a literaturii pare a-l fi scos din cărți, Genette continuă să ofere soluții valabile
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2626_a_3951]
-
mărturisite de autor și de alți comentatori - Joyce, Desnos, Faulkner etc. a înșiruit sub așa zisul «joc al memoriei» bucăți de frază, propoziții în mod cu totul întâmplător, rupând o logică a tratării, a expunerii, punând în practică așa-zisa teorie a „absurdului”, la modă în curentele extravagante în Apus. Se vorbea astfel, uzându-se orice legătură logică între aceste mărunte elemente, despre fereastră, pepene, troace de dat mâncare la porci, săpun, moș Pirce (unul din personajele fragmentului), masă, scaune, țigări
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2627_a_3952]
-
cunoașterea prin experiență nemijlocită și cunoașterea prin descriere. Cu alte cuvinte, după identificarea individualului, pentru o posibilă recuperare a lui în artă, sau o avansare spre cunoașterea adevărurilor în cunoașterea teoretică, trebuie să urmeze descrierea analitică. I s-a zis "teoria descripției". Aceasta aruncă la coșul "idolilor" tot ce este confuz sau generează confuzie, tot ce este inconsistent sau se învăluie în miraj metafizic. Metaforizarea anterioară își găsește aici sfârșitul. Și trebuie înțeles ca fiind una din faze în procesul de
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
ele. Iată de ce un om de geniu nu poate rămâne simplu istoric. Orice om de știință pozitivă chiar, dacă are întradevă r flacăra geniului în el, trece dincolo de înregistrarea faptelor. În lumea ideilor generale. Poincaré de la matematici a ajuns la teoria ipotezelor științifice, Osvald de la chimie la filozofie, Wundt și atâția alții la fel. Xenopol însuși, la noi, începuse să examineze istoria ca disciplină intelectuală. E și natural. Căci după ce știi totul, vine îndoiala. Domnul Nicolae Iorga a evadat, la rândul
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
contrazice ideile despre existența limbajului ale marelui lingvist Ferdinand de Saussure (1857- 1913) și reluate de structuraliști în anii 1950-1960, conform cărora o limbă și evoluția ei sunt unul și același lucru, așadar e „puerilă” orice ipoteză privind originea, precum și teoria lui Noam Chomsky din aceeași perioadă despre apariția limbajului ca accident genetic, care face inutilă căutarea de precedente. În momentul de față, lingviștii par a fi căzut de acord asupra faptului că limbajul a apărut cu 70.000 sau 80
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
în vigoare de la Titu Maiorescu încoace, considerat retardat. Se caută cu orice preț impunerea unei perspective și a unor metode antimaioresciene. Nu e neapărat o noutate. În plin protocronism, în anii 1970, o carte a lui Ilie Bădescu actualiza o teorie similară, conform căreia cultura română se înscria într-o „marginalizare” postcolonială. Titu Maiorescu însuși a fost contestat atât în interbelic, cât și după război. Ce e drept nu s-a ajuns chiar până la neogherismul susținut astăzi de unii. Săritul peste
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
părea mai nimerit să dăm „vina” pe caracterul neexportabil al literaturii despre care scrie critica. Problema este însă în altă parte. Deconstruirea sistemului poate părea o operație lesnicioasă dacă rămânem în plan teoretic. Schimbăm criteriile și treaba e gata. Valabilitatea teoriei atârnă însă de practică. Ca să nu spun că nici teoria lui Terian nu stă prea bine pe picioare. Iată, pe scurt, despre ce e vorba. Mai mult de jumătate din criticile pe care Terian le aduce istoriografiei românești sunt neîntemeiate
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
literaturii despre care scrie critica. Problema este însă în altă parte. Deconstruirea sistemului poate părea o operație lesnicioasă dacă rămânem în plan teoretic. Schimbăm criteriile și treaba e gata. Valabilitatea teoriei atârnă însă de practică. Ca să nu spun că nici teoria lui Terian nu stă prea bine pe picioare. Iată, pe scurt, despre ce e vorba. Mai mult de jumătate din criticile pe care Terian le aduce istoriografiei românești sunt neîntemeiate: dezinteres față de factorii sociologici și istorici, slabul apetit pentru analiza
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
de către critici cu binoclul. Ea trebuie „pipăită”, mirosită, gustată. Degeaba pune Terian tunurile pe impresionism. Critica e în esența ei impresionistă sau nu e deloc. Aceasta nu înseamnă că se dispensează de repere sau de contexte. E ușor de scornit teorii antisistem fără să simți pământul sub picioare. Poți concepe câte istorii literare poftești, chiar și una care să descrie opere inventate, cum pretindea Călinescu, dacă adecvarea la literatură nu te preocupă. Cartea lui Terian e cea mai tristă dovadă. Cum
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
care s-a întins până târziu în noapte, acesta stăruie asupra atitudinii lui Eminescu: „Nu-mi aduc aminte bine critica dlui Maiorescu asupra nuvelei, dar știu că a făcut o critică. Cât despre ceilalți, era unanim admis, că aparte de teoria metempsihozei, nuvela era de o extravaganță neiertată ș...ț Eminescu nu a discutat cu noi. Rămăsese istovit după citire, se vedea că citind nuvela trăise viața sărmanului Dionis și avea aerul că chiar la Junimea nu era în elementul său
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
cum ar fi Bill Gates, Jaques Cousteau sau Mihail Gorbaciov au susținut la unison că suntem un pic cam mulți, deci ar trebui să mai exterminăm o parte din populație. Actuala criză economică este pretextul pentru a ne fi explicată teoria limitării resurselor și a faptului că ritmul creșterii populației este unul alarmant. Vicepreședintele Partidului Verde, Antonio Momoc, consideră că această conspirație este pusă la cale de organizații radicale, ce profită de criza economică pentru a ajunge la putere. Unul dintre
Teoria conspiraţiei: Internetul a fost împânzit de mesajele unor lideri mondiali marcanţi care susţin exterminarea populaţiei () [Corola-journal/Journalistic/25694_a_27019]
-
lideri donează sume imense pentru a dezvolta sistemul de sănătate. Numai în ultimul timp au donat peste 45 de miliarde de dolari pentru a realiza acest plan. Africa este cobaiul liderilor mondiali Cele mai multe proiecte pentru sănătate se desfășoară în Africa. Teoria pe care o avansează cei care produc serviciile medicale se referă la faptul că, odată ce oamenii au acces la tratamente, se vor înmulți mai puțin. Ei pleacă de la exemplul Europei și al SUA, unde odată cu creșterea nivelului de trai a
Teoria conspiraţiei: Internetul a fost împânzit de mesajele unor lideri mondiali marcanţi care susţin exterminarea populaţiei () [Corola-journal/Journalistic/25694_a_27019]