3,583 matches
-
subliniază autorul) fiind un fel de robi truditori pentru onoarea României! Securiștii sunt cei care trebuie să continue „lupta de eliberare națională”! Ocupându-se, după cum era de bănuit, și de chestiunea „teroriștilor”, Coruț crede în existența acestora și îi numește teroriști fără ghilimele, în ipostaza lor de angajați ai artizanilor loviturii de stat: „Între teroriști și puciștii care au luat puterea a existat o înțelegere foarte clară: ce obiective militare trebuiau atacate pentru a ridica Armata împotriva Securității ș...ț; pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care trebuie să continue „lupta de eliberare națională”! Ocupându-se, după cum era de bănuit, și de chestiunea „teroriștilor”, Coruț crede în existența acestora și îi numește teroriști fără ghilimele, în ipostaza lor de angajați ai artizanilor loviturii de stat: „Între teroriști și puciștii care au luat puterea a existat o înțelegere foarte clară: ce obiective militare trebuiau atacate pentru a ridica Armata împotriva Securității ș...ț; pe cine să ucidă pentru a provoca oroare; ce zvonuri să răspândească pentru a provoca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cărții este reactualizată premisa tripticului hibrid, dar apare și nota de exaltare a virtualului rol benefic al Securității: „Revoluția curată a celor care ieșiseră în stradă să scape de dictatură a fost mânjită de intervenția străină, de puci și de teroriștii sângeroși conduși de puciști. Securitatea națională a fost distrusă de puciști pentru a-și ascunde urmele crimelor. Ea trebuie reabilitată și refăcută urgent” (p. 198 - s.a.). În Floarea de argint (1993), Pavel Coruț continuă teza din Fulgerul albastru, dar pedalarea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sancționați. În 21 decembrie 1989, în București, la represiune au participat Miliția, Armata, diverși civili și franctirori (dotați cu arme cu lunetă) plasați pe acoperișuri, însă „Securitatea națională a fost în întregime de partea poporului și a Revoluției” (p. 192). „Teroriștii” au existat și, în majoritatea cazurilor, ar fi fost forțe intervenționiste maghiare și sovietice (p. 170); o categorie aparte au constituit-o „diversioniștii lichidatori”, a căror misiune a constat în uciderea unor persoane din mulțime pentru a crea panică, uciderea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o categorie aparte au constituit-o „diversioniștii lichidatori”, a căror misiune a constat în uciderea unor persoane din mulțime pentru a crea panică, uciderea unor militari pentru a provoca un microrăzboi civil și a culpabiliza Securitatea, întreținerea psihozei legate de teroriști. Populația a fost manevrată prin diverse mituri precum: mitul genocidului, mitul averii fabuloase a lui Ceaușescu, mitul catacombelor Securității, „mitul superkillerului îndoctrinat ideologic și sângeros”, mitul Armatei salvatoare (p. 74). Concluzia lui Pavel Coruț este următoarea: „În decembrie 1989, România
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe un mare număr de victime. Noul organism politic al țării, Frontul Salvării Naționale, a avut mai multe scopuri malefice: deschiderea frontierelor pentru intrarea și ieșirea agenților străini, concretizarea unui fratricid între Armată și Securitate prin inducerea psihozei legate de teroriști, distrugerea serviciilor secrete românești (i.e. Securitatea), lichidarea fizică a lui Ceaușescu, continuarea dictaturii „prin planificarea de lideri și partide-satelit” (pp. 141-143). „Teroriștii” au fost agenți străini, dar sub controlul noii Puteri, iar personajul care a salvat România de scopurile diabolice
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru intrarea și ieșirea agenților străini, concretizarea unui fratricid între Armată și Securitate prin inducerea psihozei legate de teroriști, distrugerea serviciilor secrete românești (i.e. Securitatea), lichidarea fizică a lui Ceaușescu, continuarea dictaturii „prin planificarea de lideri și partide-satelit” (pp. 141-143). „Teroriștii” au fost agenți străini, dar sub controlul noii Puteri, iar personajul care a salvat România de scopurile diabolice ale grupării „neo-kominterniste” conduse de Ion Iliescu (grupare alcătuită din apparatciki pro-sovietici aflați în dizgrația lui Ceaușescu, dar și din nomenclaturiști ceaușiști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
evidente, consideră Frunză, de a face cât mai multe victime în rândul tinerilor, întrucât mai ales aceștia erau bănuiți a fi radical anticomuniști (sunt interpretate speculativ multele apeluri prin care tinerii erau chemați să apere „revoluția” la clădirea Televiziunii). Chestiunea „teroriștilor” ocupă și ea un loc aparte: Frunză îi consideră membri ai trupelor de șoc, antrenați să tragă în populație, în special în tineri (pentru că aceștia erau nu doar anticeaușiști, ci și anticomuniști). Astfel, „teroriștii” ar fi fost securiști-asasini care au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apere „revoluția” la clădirea Televiziunii). Chestiunea „teroriștilor” ocupă și ea un loc aparte: Frunză îi consideră membri ai trupelor de șoc, antrenați să tragă în populație, în special în tineri (pentru că aceștia erau nu doar anticeaușiști, ci și anticomuniști). Astfel, „teroriștii” ar fi fost securiști-asasini care au acționat în interesul noii Puteri, comițând diversiuni; deși o parte dintre ei au fost arestați, ei au fost eliberați mai apoi, tocmai fiindcă acționaseră la ordinele noului regim instaurat (p. 28). În opinia autorului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
României, cu participarea unor forțe atât din Vest, cât și din Est; pătrunderea pe teritoriul țării noastre a unui număr mare de elemente teroriste, destinat să provoace acțiuni violente” (p. 96). Deci, potrivit lui Sava și Monac (și după Arhivele Armatei), „teroriștii” au fost agenți ai unor servicii străine. În paralel cu creditarea intuiției lui Ceaușescu legate de complotul extern, cei doi autori punctează situația dezastruoasă din România (față de care dictatorul era orb), care a stimulat revolta și explozia populară, devenite treptat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că singura soluție de salvare a României ar fi o intervenție din exterior (pp. 133-134). Cel mai activ spațiu de diversiune l-a reprezentat Televiziunea, unde informațiile haotice erau lăsate să circule fără discernământ. Un rol special l-au avut „teroriștii”, care au fost folosiți de conspiratorii externi pentru a declanșa un posibil război civil, care să ducă la o intervenție străină în România. Concluzia autorilor este aceea că, în 1989, s-ar fi declanșat instaurarea unei noi ordini mondiale (la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989; astfel, prin aceste lupte de stradă, Armata ar fi urmărit să pozeze în rolul Salvatorului. Revoluția devine și mai încâlcită, în demonstrația lui Nestor Rateș, prin prisma procesului-mascaradă și a execuției rapide a cuplului Ceaușescu, motivele invocate fiind stoparea „teroriștilor”- dar la mijloc erau și alte interese politice: „Procesul și execuția Ceaușeștilor pot fi privite, de asemenea, ca o încercare de a canaliza furia întregului popor asupra lor și de a o abate de la sistemul comunist în sine” (p. 100
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Anneli Ute Gabanyi comentează, în continuare, momentele-cheie de după 22 decembrie, în logica loviturii de stat revoluționare. Astfel, după ce noua Putere a fost instaurată, a avut loc simularea unei contrarevoluții (a forțelor loiale lui Ceaușescu), pentru a face credibilă revoluția: prin „teroriști”, prin incendierea unor clădiri centrale etc. Un rol aparte l-a avut Televiziunea, care „a întreținut o psihoză națională fără precedent” (p. 182), chemând civilii (folosiți ca masă de manevră) să apere instituțiile pretins periclitate; așa se face că cele mai multe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au grefat impulsuri din exterior și care, în final, s-a întâlnit cu acțiunea unor forțe interne care plănuiseră de multă vreme îndepărtarea lui Ceaușescu” (p. 64). Conspirația FSN-ului s-a concretizat abia în 22-23 decembrie, prin lansarea operațiunii „teroriștii” (așa au numit-o unii autori creditați de Perva și Roman), menită să ajute la consolidarea noului organism politic; această operațiune ar fi fost gândită tocmai pentru a sugera pericolul unui război civil și pentru a înscena o așa-zisă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Perva și Roman), menită să ajute la consolidarea noului organism politic; această operațiune ar fi fost gândită tocmai pentru a sugera pericolul unui război civil și pentru a înscena o așa-zisă contrarevoluție. Or, observă cei doi autori, „Armata de «teroriști» nu face nici ce ar face orice armată de gherilă, urbană sau nu, și anume nu aruncă în aer baraje, poduri, căi ferate, tunele, automobile-capcană etc. Trag doar asupra unor oameni neînarmați și asupra unor militari. Provoacă victime și atât
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
unor oameni neînarmați și asupra unor militari. Provoacă victime și atât. Scopul: panică și iluzia ducerii pe mai departe a războiului. Ambele aspecte sensibilizează teribil opinia publică din țară și, mai ales, din străinătate (mai dezinformată). Din tot ce fac «teroriștii», nimic nu ar mai fi folosit direct lui Nicolae Ceaușescu în afară că ar fi dus la o exasperare și mai mare a noii Puteri care, din motive de represalii, l-ar fi putut chiar executa - cum s-a și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lui Nicolae Ceaușescu în afară că ar fi dus la o exasperare și mai mare a noii Puteri care, din motive de represalii, l-ar fi putut chiar executa - cum s-a și întâmplat, de fapt” (p. 114). Nu doar teroriștii confecționați au produs victime, afirmă Perva și Roman; au existat cazuri când, din greșeală, armata a tras asupra propriilor oameni sau asupra unor trupe din MI sau USLA; poate că a existat, la nivelul ambițiilor pentru locul în noua Putere
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
MI sau USLA; poate că a existat, la nivelul ambițiilor pentru locul în noua Putere, și o rivalitate între Armată și Securitate, dar aceasta tot nu explică de ce, în majoritatea cazurilor, victimele așa-zișilor teroriști au fost civili. Doar dacă teroriștii confecționați de noua Putere primiseră instrucțiuni să producă panică mai ales în rândul populației, pentru o mai bună controlare a ei. Lucrarea semnată de Aurel Perva și Carol Roman este scrisă fără ambiții revelatorii, citând adesea din alți autori care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi analizate ca atare, fără proiecții literare, folclorice sau mistice, ci doar la nivel de fapte politice. Hiperbolizat, însă, ca „monstru”, „vampir”, „căpcăun”, firește că dictatorul putea fi lichidat într-un stil absurd, caricatural sau extrem de brutal, fără respectarea legalității. „Teroriștii”tc " „Teroriștii”" Ciudat sau nu, primul care vorbește în decembrie 1989 despre „acțiuni teroriste” este Nicolae Ceaușescu, atunci când se referă la complotul extern împotriva României, incriminat de dictator în ultimele ședințe cu membrii CPEx (fratele său, generalul Ilie Ceaușescu, preia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ca atare, fără proiecții literare, folclorice sau mistice, ci doar la nivel de fapte politice. Hiperbolizat, însă, ca „monstru”, „vampir”, „căpcăun”, firește că dictatorul putea fi lichidat într-un stil absurd, caricatural sau extrem de brutal, fără respectarea legalității. „Teroriștii”tc " „Teroriștii”" Ciudat sau nu, primul care vorbește în decembrie 1989 despre „acțiuni teroriste” este Nicolae Ceaușescu, atunci când se referă la complotul extern împotriva României, incriminat de dictator în ultimele ședințe cu membrii CPEx (fratele său, generalul Ilie Ceaușescu, preia la rându
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ilie Ceaușescu, preia la rându-i formula atunci când, perindându-se prin diferite garnizoane din Cluj, Arad, Oradea, în decembrie 1989, în timpul insurecției timișorene, el îi prelucrează pe soldați și pe comandanții militari vorbindu-le despre existența a 2.000 de teroriști străini care urmează să desfășoare o amplă acțiune antiromânească). Se prea poate ca aceia care au lansat formula „teroriști”, adică noua Putere instituită după fuga lui Ceaușescu (FSN), să se fi inspirat de la fostul dictator! Mai târziu, la garnizoana din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989, în timpul insurecției timișorene, el îi prelucrează pe soldați și pe comandanții militari vorbindu-le despre existența a 2.000 de teroriști străini care urmează să desfășoare o amplă acțiune antiromânească). Se prea poate ca aceia care au lansat formula „teroriști”, adică noua Putere instituită după fuga lui Ceaușescu (FSN), să se fi inspirat de la fostul dictator! Mai târziu, la garnizoana din Târgoviște, când i se reproșează că „teroriștii” ucid civili și produc panică în întreaga țară, Ceaușescu bănuiește că aceștia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
amplă acțiune antiromânească). Se prea poate ca aceia care au lansat formula „teroriști”, adică noua Putere instituită după fuga lui Ceaușescu (FSN), să se fi inspirat de la fostul dictator! Mai târziu, la garnizoana din Târgoviște, când i se reproșează că „teroriștii” ucid civili și produc panică în întreaga țară, Ceaușescu bănuiește că aceștia ar fi securiști (deși se considera el însuși trădat de Securitate și deși, în acest caz, respectivii „teroriști” care înfricoșau populația nu puteau fi decât, eventual, niște fideli
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
târziu, la garnizoana din Târgoviște, când i se reproșează că „teroriștii” ucid civili și produc panică în întreaga țară, Ceaușescu bănuiește că aceștia ar fi securiști (deși se considera el însuși trădat de Securitate și deși, în acest caz, respectivii „teroriști” care înfricoșau populația nu puteau fi decât, eventual, niște fideli ai regimului Ceaușescu! - cel puțin în aparență). Al doilea care folosește termenul și expresia „fenomen terorist” (pentru perioada 22-31 decembrie 1989) este generalul Nicolae Militaru, instalat de FSN la conducerea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
eventual, niște fideli ai regimului Ceaușescu! - cel puțin în aparență). Al doilea care folosește termenul și expresia „fenomen terorist” (pentru perioada 22-31 decembrie 1989) este generalul Nicolae Militaru, instalat de FSN la conducerea MApN. Trebuie precizat de la început că termenul teroriști a fost incorect folosit pentru a defini identitatea celor care în decembrie 1989 ucideau civili (și militari) și stârneau panică în rândul populației. Ivan Evseev (în antologia Timișoara 16-22 decembrie 1989, 1990, p. 35) definește foarte bine termenul pus în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]