3,029 matches
-
ca pe un fel de joacă și de aventură. Era să rămânem de căruță, cum se spune, că am vrut să tăiem un cauciuc al unei mașini germane răsturnate, ca să ne facem prăștii, și era tare cauciucul acela, nici cu toporul n-am reușit să-l tăiem. În altă mașină am găsit o geantă plină cu decorații nemțești și le-am luat, le-am băgat prin buzunare și apoi, când ne-am întors din refugiu, le împărțeam copiilor din sat. Deh
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și amăgitor, ca pentru a-i încânta sufletul înainte de a-l răpune...” <footnote *** (1992), Omul de la fereastră - proză romanșă, Editura Univers, București, pp. 307-309. footnote> . În comuna Prundu, județul Argeș, la sfârșitul secolului XIX, gospodarul încă își amenința cu un topor pomii fructiferi, fiecărui copac spunându-i: „dacă nu dai roade anul acesta, te tai”, iar în balada Miorița se redă o conversație om-animal etc., toate acestea dovedind interacțiunea om-natură realizată în timp istoric, în care, natura este partener egal omului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
adeziuni politice prost plasate, care nu le-au adus nici posturi, nici bani, nici satisfacții sufletești. Din această categorie, care este și cea mai patetică, de anticomuniști, mai mult sau mai puțin camuflați, s-au recrutat noile/vechile cozi de topor ale regimului Voronin. Nu este o noutate că demisia morală, un ritual degradant fără îndoială, s-a banalizat la noi: îl consemnăm, dar nu-l marginalizăm, nu-l descalificăm printr-un tir concentrat, relevant, de presă. De ce avem o promiscuitate
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a picat jos" și a murit, iar celălalt a amuțit. Marghioala era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", ceea ce explică idila cu Fănică. În credințele populare se spune că pisica neagră este una din înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
zdravănă, focoasă, văduvă, reușește să facă avere. Despre ea se crede că ar umbla cu farmece. Povestea miraculoasă a celor doi frați, care au vrut să spargă hanul, dar unul dintre ei "a picat jos" și a murit, după ce ridicase toporul, iar celălalt a amuțit și n-a reușit să spună nimic despre cele întâmplate, evidențiază forța malefică a hangiței. Revenind în plan real, personajul-narator, ajuns la han, adulmecă "aburul de pâine caldă", ascultă țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ai să mă înțelegi?" Smaranda voia să-și vadă băiatul popă și își sancționa soțul, inferior cultural, reticent la schimbări. Este diplomată în relație cu Mătușa Mărioara, care era rea de gură. Smaranda părea a fi plină de miracole: înfigea toporul în pământ ca să gonească duhurile necurate ale furtunii, solomonea cu cleștele tăciunii în sobă, descânta cu funingine, trăia într-un univers de mituri și de legendă. Episoadele Amintirilor decurg unele din altele, depinzând de fluxul memoriei. În narațiune sunt prezente
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fizic, sunt suficiente elemente pentru alcătuirea unui portret moral. Ea este autoritară, virtuoasă, bisericoasă, insistentă în a-și vedea băiatul popă, pricepută în practici străvechi: alunga "nourii cei negri de deasupra satului", știa să abată "grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară dinaintea ușii", vrăjea tăciunii, să se potolească dușmanii, descânta de deochi. Smaranda era iubitoare de învățătură și învățați și își orientează copilul în acest sens, spre deosebire de soțul ei, Ștefan a Petrii, om harnic, cu dragoste de familie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-și împartă pământurile boierilor. Țăranii vorbesc, din când în când, cu subînțelesuri: "Rabzi, rabzi și oftezi până nu mai poți ș-apoi..."; Din iarna asta nu-i chip să ieșim. Ori murim, ori..."; Apoi până n-om pune mâna pe topoare nici noi n-om..." Dezorientați, oamenii își duc gândul până la jumătate, își întrerup comunicarea ca și cum s-ar teme de ceva. Cu toate acestea, cuvintele țăranilor poartă o grea încărcătură. Răscoala e un roman al răscoalei și în același timp, un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Iuga se opune, o vrea el pentru a-și întregi domeniile; țăranii n-au mălai, n-au cu ce se încălzi, n-au cu ce plăti birul și autoritățile le iau animalele din curte; țăranii înarmați rudimentar cu coase și topoare aprind conacele și-i pedepsesc pe cei care i-au oprimat; Miron Iuga este ucis de mulțimea furioasă, Nadina este violată și sugrumată; Aristide Platamonu este pedepsit de tatăl unei fete pe care o siluise; plutonierul Boiangiu este bătut de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tensiune. Interesant atunci nu este răspunsul, ci dacă personajul va reuși să îl descopere singur la timp. Acesta este genul de suspans care naște amenințări. Un personaj greșește. Își va da el seama de asta la timp? Cineva cu un topor în mînă este în spatele lui. Se va întoarce el la timp? Totodată, se prea poate ca personajele și nu cititorul să cunoască răspunsul, cum se întîmplă în Of Old People. Răspunsul poate fi dezvăluit puțin cîte puțin, în faze diferite
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de marcă ale variilor discipline umaniste și științifice: Grigore C. Moisil, C.I.Gulian, Virgil Gheorghiu, D.M.Pippidi, O. Papadima, Horia Lovinescu, Al. Piru, H.H.Stahl, Edmond Nicolau, I. Coteanu, Solomon Marcus, Traian Chițulescu, D.I.Suchianu, Radu Codreanu, S. Ciulli, N. Topor, Matei Alecsescu, V. Săhleanu. Tema dialogului cu Vladimir Streinu: Coordonatele poeziei contemporane - Originea și semnificația poeziei. „Poezia cu majusculă - constată criticul - este dușmana poeziei cu minusculă.”2 Credem că nu greșim socotind că în privința ideii de obscuritate în poezie Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Calu' Alb de unde s-au adunat fragmente ceramice de calitate inferioară cu urme de pictură și diferite așchii de la cioplirea silexului. Din așezarea de la Dealul Morii, cunoscută de mai mulți ani s-au cules greutăți pentru plase de pescuit, fusciole, topoare de piatră cu gaură, ceramică din pastă roșie, vârfuri de săgeți din silex și foarte multe așchii de la prelucrarea silexului. Tot epocii neolitice îi aparțin și unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-au cules greutăți pentru plase de pescuit, fusciole, topoare de piatră cu gaură, ceramică din pastă roșie, vârfuri de săgeți din silex și foarte multe așchii de la prelucrarea silexului. Tot epocii neolitice îi aparțin și unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă tot din lemn. Dintre instrumentele muzicale enumerăm: fluierul, cavalul, vioara sau scripca, țambalul, basul etc. Viața oamenilor de la Hudești a fost în strâns contact cu pădurea. Se poate vedea odată mai mult legătura puternică dintre locuitorii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
punct de vedere lingvistic la unele împrumuturi lexicale reciproce. Astfel, o serie de obiecte și noțiuni strâns legate de viața materială și spirituală a oamenilor din satele comunei poartă denumiri vechi slave cum ar fi de pildă : ogradă, plug, grapă, topor, gard, haină, hrană, uliță, omăt, zăpadă, văzduh, nevastă, prieten, sărac, a grăi, a iubi, a trăi, a sfârși etc. întrucât o perioadă lungă de timp, biserica și administrația de stat, au folosit limba slavă veche, numeroase cuvinte din limbajul bisericesc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vieții pe meleagurile hudeștene din cele mai vechi timpuri. în acest fel cadrele didactice s-au văzut puse în situația de a organiza o secție nouă în cadrul muzeului școlar și anume cea de arheologie. Printre piesele mai de seamă enumerăm: topoare din silex, răzuitoare, vârfuri de săgeți, lamele, fragmente din vase ceramice aparținând culturii Cucuteni, vase de cult, idoli, fragmente de arme vechi, fusciole, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de provizii. Mai recent și cu preocupări mai ferme, profesorul Adăscăliței Gheorghe care a reușit să amenajeze la Școala Vatra un colț muzeistic cu obiecte interesante ca: fragmente de vase ceramice de tip Cucuteni, fragmente din vase pentru păstrat cereale, topoare din silex, răzuitori, vârfuri de săgeți, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, idoli etc. Tot cam în aceeași perioadă la Școala din Mlenăuți a activat profesorul Toma Gheorghe, fost director și care prin activitatea sa a adunat și a valorificat la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dependințele casei. Unii cetățeni din comună au înlocuit stuful de pe acoperișul caselor cu azbest, lucru nu prea indicat de organele de igienă. Apariția circularelor în comună a făcut să apară și gardurile din ostrețe, la început mai brute, cioplite din topor apoi trase prin circular, geluite și cu vârfuri tăiate, mai apoi și ornamentate. După aceste garduri a venit rândul celor făcute din scândură geluită cu stâlpi de beton sau de țeavă din fier și coama acoperită cu tablă ornamentate destul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
copii și spre bătrânii satelor pentru a le da de mâncare, neavând niciun fel de credință în Dumnezeu și făcându-și de cap cu unele femei din satele comunei. Unele din aceste lucruri erau făcute cu influența unor cozi de topor care se țineau mari conducători în comuna Hudești. Tot în acea perioadă, a fost luată, fără nici un fel de gândire cireada de pe imaș de la Lupeni. Degeaba plângeau unele femei și copii lor după vacile luate căci dacă se apropiau de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și zoomorfă extrem de interesantă. Pe teritoriul localităților din zona comunei DĂNEȘTI s-au descoperit numeroase vestigii ale epocii bronzului, acest pasionat cercetător punând în evidență așezări și necropole atipice, obiecte de lut ars și din os, sceptre din piatră și topoare din bronz. Toate aceste mărturii denotă un tărâm civilizator, plăsmuitor de viață și eternitate, cu un patrimoniu arheologic bogat și variat. Totodată, prin munca asiduă a lui COSTACHE BURAGA, aceste locuri s-au îmbogățit și cu dovezi incontestabile despre civilizația
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tacă și ... privighetoarea“. După cum, și o sensibilitate rară răzbate din paginile cărții: pentru omul-om, pentru natura cea mare și cea mică, pentru arbori și păsări, și gîze... în cuvinte ce ating blestemul, autorii deplîng astfel soarta unui măr: Un topor plin de sîrg într-o noapte urîtă i-a dat brînci în rîpă de unde o mînă abrașă l-a tras și l-a dus la o casă doar numai ca să-l facă << picioare de sobă >> și alta nimic “. ,,Dăinuirile ... “ constituie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ce, hondros și ghebos, prea încet murmura că, de fapt, milioane de ani peste vaduri agale s-u scurs...“ ,, Ascultînd eolitul cum sieși vorbea, noi aflăm că atunci cînd era începutul, doar el se făcea cînd hîrleț, cînd cuțit, cînd topor și cînd armă grozavă... Cu traista largă pe umăr, Cu bățul asămeni întîiei cazmale, Cu ochii bortind oripeunde pămîntul, Cu gîndul cernînd ale vremilor cîrduri, Așa ne-m purtat peste cele hîrtoape Furînd cîte-o sculă din tainița lor. Da... furatu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
diferite ere. La Dănești, moș Buraga are în muzeul său un frontal și un femur de hominid. Aici se găsesc: vase de Cucuteni întregi, arme de piatră, (imitație a unor arme din bronz), unelte de piatră în stadiul de fabricație (topor de piatră cu gaură de mănușare transversal în stadiu incipient de perforare), vase sarmate, ,,Sfînta Treime “ neolitică, obiecte ceramice neolitice votive, o colecție botanică de plante rare (iarba fiarelor, hrișca “ și multe altele. într-o românească pură, moș Buraga a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a demonstra că altfel nu se poate, au militat pentru marginalizarea și distrugerea celor care nu se conformaseră și care deveneau astfel un model jenant. Ca atare, pentru a-și "merita" privilegiile, cei care au devenit aliații regimului ("cozile de topor") au devenit, din proprie inițiativă, opresorii și torționarii intelectualilor care au manifestat verticalitate. Acesta este motivul pentru care sub-minarea intelectualității (și a gîndirii, în general) a avut un succes deosebit la români, căci dacă această subminare nu ar fi fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]