7,315 matches
-
De obicei, tratamentul este paleativ. Strategiile terapeutice sunt de obicei sistemice (chimioterapie, hormonoterapie) sau pentru ameliorarea simptomelor (iradiere pentru metastaze osoase dureroase). Rezecția chirurgicală este opțiunea pentru pacienții cu metastaze pulmonare izolate. Majoritatea leziunilor pulmonare sunt detectate întâmplător pe radiografia toracică. Examinarea tisulară este necesară pentru a stabili diagnosticul histopatologic. Tehnicile bronhoscopice sau biopsia transtoracică pot fi folositoare, dar în majoritatea cazurilor rezecția chirurgicală este necesară pentru a diferenția cancerul de sân metastatic de cel pulmonar. Rezecția pulmonară atipică prin toracotomie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
fenomenului de migrație rapidă a populației. În România, frecvența este de 5 la 100 000 locuitori [12]. Calea de transmitere Aceasta este în marea majoritate a cazurilor digestivă. O cale alternativă ar fi pătrunderea chistului prin limfaticele tubului digestiv, ductul toracic, vena jugulară internă, inima dreaptă, plămân. O altă posibilitate ar fi ruta prin anastomozele veno-venoase ale spațiului Retzius. Inhalarea prafului bogat în scolecși a fost luată în considerare, dar nu este clar dacă secrețiile bronșice pot liza peretele embrioforului [5
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
centrală). Cele mai frecvente simptome sunt: - tusea, care poate fi neproductivă, chinuitoare, dar alteori este însoțită de expectorație și stări subfebrile (poate fi un semn clinic de preruptură);- hemoptizia poate fi prezentă, dar de regulă există o expectorație hemoptoică;- durerea toracică, de regulă de intensitate redusă. Caracteristicile ei sunt: are punct fix (locul de contact al hidatidei cu peretele toracic), este continuă și progresivă în intensitate, exacerbată de inspir, cedează la analgezice ușoare;- dispneea de efort poate fi prezentă uneori în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
stări subfebrile (poate fi un semn clinic de preruptură);- hemoptizia poate fi prezentă, dar de regulă există o expectorație hemoptoică;- durerea toracică, de regulă de intensitate redusă. Caracteristicile ei sunt: are punct fix (locul de contact al hidatidei cu peretele toracic), este continuă și progresivă în intensitate, exacerbată de inspir, cedează la analgezice ușoare;- dispneea de efort poate fi prezentă uneori în CH gigante. Dintre simptomele generale trebuie menționată urticaria cu prurit (apare foarte rar în chistul necomplicat). Semnele clinice obiective
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
și moarte. Când hidatida se rupe în cavitatea pleurală simptomele sunt de regulă mai insidioase și moderate în intensitate deoarece în CHP periferic cavitatea pleurală este simfizată deja prin aderențe preexistente rupturii. Cele mai frecvente simptome sunt: tuse seacă, durere toracică, dispnee moderată, febră. Când cavitatea pleurală este liberă rezultă tulburările severe ale pneumotoraxului, hidropneumotoraxului sau piopneumotoraxului, uneori sufocant. Ruptura hidatidei poate declanșa reacții generale severe: urticarie generalizată, febră, frison, bronhospasm sever, cianoză, șoc [23, 27-29]. EXAMENE PARACLINICE Eozinofilia Între 5-12
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
și apoi se rupe în cavitatea pleurală (imagine de hidropneumotorax) [4, 14]. Echinococoza pulmonară secundară prin însămânțare hematogenă sau bronhogenă realizează radiologic aspecte de opacități multiple, de dimensiuni diferite, de intensitate subcostală diseminate în ambele câmpuri pulmonare (fig. Examenul CT toracic Relevă opacitate rotund-ovalară, net delimitată de parenchimul înconjurător, cu densitate lichidiană, fără adenopatii mediastinale sau hilare (fig. 6.34, 6.35). Examenul CT toracic mai poate evidenția și alte leziuni concomitente în parenchimul pulmonar, la nivel pleural sau la nivel
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
opacități multiple, de dimensiuni diferite, de intensitate subcostală diseminate în ambele câmpuri pulmonare (fig. Examenul CT toracic Relevă opacitate rotund-ovalară, net delimitată de parenchimul înconjurător, cu densitate lichidiană, fără adenopatii mediastinale sau hilare (fig. 6.34, 6.35). Examenul CT toracic mai poate evidenția și alte leziuni concomitente în parenchimul pulmonar, la nivel pleural sau la nivel cardiac [35] (fig. 6.36). Examenul RM Este valoros, în special în CH complicat. Este deosebit de util în echinocoza alveolară unde evidențiază mai bine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
resturi de membrană [2, 12, 23]. CHP necomplicat Diagnosticul este:- sugerat de anamneză și de proveniența pacientului dintr-o zonă endemică, având profesie cu risc crescut de îmbolnăvire (cioban, măcelar etc.); se remarcă prezența semnelor clinice de mică intensitate (durerea toracică cu punct fix, tuse neproductivă, dispnee ușoară) sau chiar absența lor; - susținut de examenele paraclinice (eozinofilie, reacția Cassoni pozitivă, testul ELISA pozitiv);- confirmat de examenul radiologic și computer tomografic toracic, care descriu opacitatea bine circumscrisă, de consistență lichidiană, fără adenopatii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
etc.); se remarcă prezența semnelor clinice de mică intensitate (durerea toracică cu punct fix, tuse neproductivă, dispnee ușoară) sau chiar absența lor; - susținut de examenele paraclinice (eozinofilie, reacția Cassoni pozitivă, testul ELISA pozitiv);- confirmat de examenul radiologic și computer tomografic toracic, care descriu opacitatea bine circumscrisă, de consistență lichidiană, fără adenopatii tumorale mediastinale. Chistul în iminență de ruptură Semnele clinice elocvente sunt: tuse cu expectorație hemoptoică sau mici hemoptizii, subfebrilitate. Imaginea radiologică poate fi sugestivă: semilună clară coafând opacitatea chistică. CHP
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
diagnosticului pozitiv vine aspectul radiologic tipic de imagine hidroaerică cu nivel lichidian neregulat, ondulant (retenție de membrană). Celelalte aspecte radiologice sunt înșelătoare. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL În diferitele stadii evolutive CHP trebuie diferențiat de alte afecțiuni pulmonare, dar și mediastinale, diafragmatice, parietale toracice [4, 5]. CHP primtiv necomplicat Tuberculoza pulmonară în formele sale anatomoclinice de nodul tuberculos, infiltrat primar, tuberculom, cavernă plină, (antecedentele de TBC, prezența BK în spută, IDR la PPD, prezența și a altor leziuni specifice la distanță, examenul CT). Tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
bronșică la bronhoscopie, consistența solidă a opacității și prezența adenopatiilor tumorale hilare și/sau mediastinale). Tumorile pulmonare benigne: hamartomul, leiomiomul, angiomul, fibromul pulmonar etc. (radiologic și CT opacitate bine delimitată, frecvent cu calcificări, cu structură solidă sau mixtă). Afecțiunile congenitale toracice chistice (chistul aerian infectat și plin cu lichid, chistul bronhogenetic) pun probleme mai mari de diagnostic diferențial, frecvent descoperirea fiind intraoperatorie. În chistul pleuropericardic ecocardiografia și CT arată contiguitatea cu pericardul. Sechestrația pulmonară (angiografia, CT pot decela prezența arterei anormale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
greu de deosebit de CHP bazal. Clasic se recomandă efectuarea unui pneumoperitoneu. Azi tehnica nu mai este utilizată. Afecțiuni pleurale: pleurezia închistată axilară, pleurezia interlobară. În lipsa unei anamneze specifice sau a unui examen CT corect, diagnosticul este tranșat intraoperator. Afecțiuni parietale toracice tumorale, inflamatorii și chistice, sarcoame parietale cu extensie intratoracică, abcese reci, displazie fibrochistică etc.) Chistul hidatic pulmonar primitiv complicat Se pretează la diagnostic diferențial cu diverse afecțiuni toracice, după cum s-a deschis în arborele traheobronșic sau în cavitatea pleurală. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
sau a unui examen CT corect, diagnosticul este tranșat intraoperator. Afecțiuni parietale toracice tumorale, inflamatorii și chistice, sarcoame parietale cu extensie intratoracică, abcese reci, displazie fibrochistică etc.) Chistul hidatic pulmonar primitiv complicat Se pretează la diagnostic diferențial cu diverse afecțiuni toracice, după cum s-a deschis în arborele traheobronșic sau în cavitatea pleurală. În prima situație intră în discuție: - abcesul pulmonar, care prezintă aceleași caractere radiologice doar că în anamneza CHP este prezentă vomica cu lichid clar, inodor, spre deosebire de vomica din abces
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
în greutate, astenie, transpirații) și de laborator (VSH crescută, leucocitoză etc.);- rolul central al chimioterapiei în tratament, ce asigură vindecarea a 85-90% din bolnavi, fără intervenție chirurgicală;- tendința la cronicizare și invaliditate respiratorie [28, 33]. Clasificarea școlii românești de chirurgie toracică încearcă să țină seama atât de punctul de pornire a procesului supurativ (parenchim sau bronșie), cât și de evoluția anatomo-clinică [33]. ABCESUL PULMONAR Definiție Abcesul pulmonar este o formă comună de supurație parenchimatoasă pulmonară ce se caracterizează morfologic prin focare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
Embriologia arcurilor costale Coastele apar relativ devreme în dezvoltarea embrionară, cam în săptămâna a 6-a de gestație. Atât coastele, cât și cartilajele lor derivă din scheletonul axial. Erorile apărute în maturarea primordiului, duc la anomalii ale peretelui toracic. Arcurile costale își încep dezvoltarea din masa comună vertebrală posterioară a scheletonului axial, cresc înspre anterior și lateral și apoi în paralel cu musculatura emergentă a peretelui trunchiului. Coastele, cartilajele costale și mușchii intercostali își continuă dezvoltarea lor independent de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
în copilărie. Anomaliile dezvoltării sternale duc la fisuri sternale complete (lipsa totală a fuziunii mediane), superioare sau inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent cu malformații cardiace. DATE DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin care toracele comunică cu regiunea cervicală constituie apertura toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul diafragm. Considerăm că la formarea aperturii toracice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
la fisuri sternale complete (lipsa totală a fuziunii mediane), superioare sau inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent cu malformații cardiace. DATE DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin care toracele comunică cu regiunea cervicală constituie apertura toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul diafragm. Considerăm că la formarea aperturii toracice, chiar dacă nu în sens strict anatomic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
inferioare. Cele inferioare se asociază frecvent cu malformații cardiace. DATE DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin care toracele comunică cu regiunea cervicală constituie apertura toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul diafragm. Considerăm că la formarea aperturii toracice, chiar dacă nu în sens strict anatomic ci chirurgical, participă și clavicula, un element esențial în parietectomia toracică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin care toracele comunică cu regiunea cervicală constituie apertura toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul diafragm. Considerăm că la formarea aperturii toracice, chiar dacă nu în sens strict anatomic ci chirurgical, participă și clavicula, un element esențial în parietectomia toracică la acest nivel, o adevărată cheie a accesului în zonă. De asemenea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin care toracele comunică cu regiunea cervicală constituie apertura toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul diafragm. Considerăm că la formarea aperturii toracice, chiar dacă nu în sens strict anatomic ci chirurgical, participă și clavicula, un element esențial în parietectomia toracică la acest nivel, o adevărată cheie a accesului în zonă. De asemenea, scapula, deși face parte din centura scapulară, trebuie să o considerăm
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul diafragm. Considerăm că la formarea aperturii toracice, chiar dacă nu în sens strict anatomic ci chirurgical, participă și clavicula, un element esențial în parietectomia toracică la acest nivel, o adevărată cheie a accesului în zonă. De asemenea, scapula, deși face parte din centura scapulară, trebuie să o considerăm chirurgical ca element constitutiv al toracelui, deoarece poate fi un element extrem de util în stabilizarea peretelui toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
toracică la acest nivel, o adevărată cheie a accesului în zonă. De asemenea, scapula, deși face parte din centura scapulară, trebuie să o considerăm chirurgical ca element constitutiv al toracelui, deoarece poate fi un element extrem de util în stabilizarea peretelui toracic după parietec-tomiile posterioare. Sternul Este situat în partea anterioară și mediană a toracelui. Are o lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care se inseră mușchii sternocleidomastoidieni, pectoralii mari și drepții abdominali, o față posterioară pe care se inseră mușchii sternohioidieni, sternotiroidieni, transversul toracic și diafragmul, o bază situată superior cu incizura jugulară și cu cele două incizuri claviculare și două margini laterale ce prezintă incizurile costale. Coastele Sunt 12 perechi ce leagă coloana vertebrală cu sternul. Fiecare coastă are o porțiune osoasă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
VIII-X se articulează cu sternul prin intermediul cartilajului VII, iar perechile XI-XII nu se articulează cu sternul, terminându-se în peretele abdominal, fiind denumite coaste flotante). Primele două perechi de coaste au o semnificație deosebită chirurgicală, în special în tumorile parietale toracice superioare sau cervico-toracice. Astfel, coasta I are o orientare diferită de celelalte. Ea prezintă fețe orizontale, nu verticale, ca celelalte coaste. Pe fața superioară se găsește tuberculul mușchiului scalen anterior. Posterior de tubercul se găsește șanțul arterei subclavii. Coasta I
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
I nu are nici creasta capului costal, nici șanțul coastei. Coasta a II-a are fețele orientate oblic. Pe fața latero-superioară se găsește tuberozitatea mușchiului dințat anterior. Nici această coastă nu are șanțul coastei. Coloana vertebrală toracală Cele 12 vertebre toracice au următoarele elemente constitutive: corpul vertebral, arcul vertebrei, gaura vertebrală. Particularitățile vertebrelor toracice sunt: corpul vertebral toracal prezintă lateral cele două fațete articulare pentru articulația cu capul coastei; procesul transvers prezintă fața costală transversă pentru articularea cu tuberculul costal; procesul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]