3,826 matches
-
atunci...”. Oricine din generația mea, a noastră, care citește o carte precum 1984 sau Cel mai iubit dintre pământeni este cuprins de fiori. M-am gândit că o carte care ar prezenta lucrurile poate mai aproape de o istorie mică, dar trăită, și Într-un mod mai „artistic”, mai rafinat și mai interiorizat ar fi mai bună decât una ce prezintă o istorie „obiectivă”. Pentru că ar trebui să fie Într-un fel de conexiune cu acel mesaj al literaturii. Corin Braga: Atunci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de memorie În sensul de experiență istorică directă, ci de memorie culturală, de panoramă ordonatoare a ceea ce a fost. Câștigarea unei asemenea perspective ne-ar putea ajuta și pe noi, cei cu experiența istorică a comunismului, să ieșim din hățișul trăitului. Iar dacă noi nu vom mai reuși să-l descâlcim, să luăm distanța necesară, atunci tocmai ei, cei fără experiență istorică, dar cu memorie culturală, au șansa de a construi această distanță. Corneliu Pintilescu: Da, o abordare rațională. O abordare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adaugă parfumul florii, autoarea delectându-se într-un excurs terminologic, atentă la denumirea latină din tratatul botanic, dar și la numele - multiple - din zestrea limbajului popular. Virtutea acestei proze este discreta alunecare de la imaginea poetică la rememorarea frustă a întîmplărilor trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a prezenței naturii. Departe de orice naturalism, falsul „manual de călăuzit drumeții” se nutrește din nostalgia păgânismului, a arhetipalului, convertind elementele în simbolic și în spiritual. SCRIERI: Der Haiduck, Regensburg, 1908; ed. (Haiducul
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
conserva de la începutul la sfârșitul activității literare a lui D.: practicarea a ceea ce el însuși a numit „discursul mixt”, discursul poetic ce interferează cu discursul filosofic, mitologic, religios, istoric etc.; conceperea operei ca replică intertextuală, referentul fiind nu o realitate trăită, ci o realitate metamorfozată anterior în discurs artistic, poetul mergând până la a afirma, repetat, că nici una din experiențele sale de viață nu i-a alimentat opera, nutrită numai din experiențele sale spirituale, livrești. „Filtrarea” oricărui tip de emoție printr-o
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
ceea ce năzuiește să facă și împrejurările neprielnice, confruntarea - de o dramatică ironie - dintre bucuria creației în cultură și implacabilul „catabasis” al istoriei neamului. Poezia cărții, a istoriei scrise și a gestului întemeietor este astfel mereu flancată de notația vitregiei istoriei trăite: jurnal al faptei culturale, jurnal existențial, jurnal de criză, revelând nu numai o conștiință constructivă în perpetuă stare de alertă, ci și un ochi de moralist perspicace și sever fără malignitate, lapidar și extrem de viu în notație. Apărute târziu și
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
suferă un accident de călărie și, internată într-o clinică de coxalgici, asistă la moartea unui prieten, semn că moartea îi este și ei predestinată într-un viitor apropiat. Romanul indică încă din titlu banalitatea stranie a unor vieți debusolate, trăită doar la nivelul senzațiilor, epidermic; o continuă obsesie a ratării domină cadrul apăsător erotic al intrigii. Zilele nu se întorc niciodată s-a bucurat de un considerabil succes de public și de aprecieri măgulitoare din partea criticii. Vladimir Streinu vedea aici
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
ai RDG a Început să se schimbe Începând cu momentul În care dispozițiile venind de la Bonn le-au amintit pe cele ale Biroului Politic de dinainte. Pe langă munca sa politică, H.B. și-a continuat muncă de istoric, reunind istoriile trăite (erlebte Geschichte) povestite În cursul Întâlnirilor cu felurite personalități care răspund unor probleme privind viață pe vremea RDG-ului. E vorba de o serie de manifestări - vreo treizeci realizate până la momentul interviului nostru - cu Bisky, Gysi, episcopi, Fink (ex-rector demis
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
efecte de facilitare a emiterii opiniilor. Aceasta deoarece participanții la interviu, cunoscându-se bine între ei, se simt oarecum obligați să-și formuleze părerile. Mai mult, schimbul de opinii, părerea celorlalți într-un cadru special organizat îi aduce la traducerea trăitului în reflectat, la conștientizarea atitudinilor și a valorilor personale și de grup. Importante pentru reușita interviului de grup sunt „conversațiile preparatorii”, ce constau în întrevederile prealabile ale intervievatorului cu viitorii participanți, în timpul cărora li se anunță tema interviului, data și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ediția definitivă, din care sunt eliminate referirile (critice) la determinismul economic marxist. „Poem filosofic” situat la egală distanță de perspectiva sentimentală, ca și de cea sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
1998; Casa de la țară, Târgu Mureș, 1998; Marius Tupan, între utopie și parabolă, București, 2001; Recviem pentru secolul meu, Constanța, 2003; Șerban Codrin sau Meditația unui poet occidental într-o grădină zen, București, 2003. Repere bibliografice: Eugenia Tudor-Anton, O carte trăită, LCF, 1995, 45; Dan Perșa, „Pur”, TMS, 1998, 8; Corina Apostoleanu, „Pur”, LCF, 1999, 14; Ovidiu Dunăreanu, Scriitori de la Tomis, Constanța, 2000, 122-126; Ștefan Cucu, Portrete literare, TMS, 2000, 11; Emil Manu, „Marius Tupan, între utopie și parabolă”, „Cotidianul”, 2001
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
și adevărul altuia”. Romanul Glonțul de porțelan (1984) aduce maturizarea prozatoarei. Influențată de Noul Roman francez, Ș. deconstruiește conceptele tradiționale de „narațiune” și „personaj”. Aflată într-un moment de răscruce al existenței, protagonista încearcă să se regăsească prin filtrul întâmplărilor trăite și din perspectiva celor din jur, perspectivă la care o împinge profesia de jurnalist. Unitatea romanului e în special stilistică și de atmosferă, evenimentele și personajele fiind estompate, ambigue. Și mai aproape de formula antiromanului este Podul de vise (1989), care
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
găsești Într-un loc anume cu istoria și cu povestea lui. Spațiile se confundau cu locurile. Reducând totul În lume - și În univers - la măsurători matematice abstracte, filosofii iluminiști au reușit În mod efectiv să elimine orice sens al experienței trăite. În noua schemă a lucrurilor, tot ce era important era locația și mișcarea. „Dați-mi extensie și mișcare”, a exclamat Descartes și „voi reconstrui universul”21. De aici Încolo, Însăși ideea de loc a pierdut teren și eventual a dispărut
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
material nelimitat pentru toți. Așadar, americanii au devenit nu numai cei mai entuziaști discipoli ai teologiei Reformei Protestante și cei mai ardenți suporteri ai ideologiei iluministe, ci și susținătorii cei mai Înfocați ai autonomiei individului. Datorită atât Îndelungatei lor istorii trăite În spații mai restrânse și mai dens populate, cât și a modului de viață comunal și paternalistic, europenii nu au Îmbrățișat complet ideea individului singur, În măsura În care ea a fost acceptată de americani pe frontiera puțin populată a vastului lor continent
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai complex. Împrumutând din ideea lui Hedley Bull a unui aranjament politic neomedieval, teologul John Milbank, de la universitatea din Virginia, argumentează că ideea „spațiului simplu iluminist” este mult prea limitată Într-o lume densă, stratificată și profund implantată a realităților trăite contrare și suprapuse 63. Spațiul iluminist, cu accentul asupra măsurătorilor abstracte, locației, extensiei și granițelor, nu poate să accepte loialitățile divizate și agendele contradictorii ale comunităților reale care se ciocnesc unele de altele În spațiul În care trăiesc. Milbank sugerează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a arhitectului. Numai acea parte a hărții sau schiței care este imediat relevantă este consultată, restul fiind ignorat pentru moment. Diferitele subseturi ale «hărții» sau «schiței» sunt activate în diferite situații sociale” (p. 14). Este operantă distincția dintre valori autentic trăite și valori de fațadă, afișate deopotrivă în comportamentul verbal și în cel deschis, acțional. Pe de altă parte, multe dintre valorile individuale și de grup sunt rezultatul unor justificări, raționalizări și autodescrieri ale conduitelor care au avut sau au ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au început să fie mai degajați și chiar să vină cu mai multă plăcere la școală. Întrebăritc "Întrebări" 1. Ce credeți că a declanșat atitudinea pozitivă a elevilor față de școală? 2. Cum puteți aplica comunicarea nonverbală în jurul dumneavoastră, acolo unde trăiți și lucrați? Construiți cât mai multe idei concrete și puneți-le în practică chiar de mâine. Capitolul 4tc "Capitolul 4" Bariere în comunicare și aspecte privind eficiența comunicării tc "Bariere în comunicare și aspecte privind eficiența comunicării " În comunicare, existența
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care se va produce jocul de rol. În al doilea pas, jocul de rol se produce efectiv. În al treilea pas, rezervat evaluării, cei care au interpretat un rol anume își dezvăluie percepția asupra acestuia și își relatează experiența trăită. Ei pot primi întrebări din audiență. Spre deosebire de jocul de rol, tehnica dramatizării creative este mai puțin formală, acțiunile fiind rezultatul improvizației „actorilor”. Un simplu mod de a începe o dramatizare creativă este „jucarea” unor caractere de grup: spre exemplu, o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1968; Rămân părinții repetenți?, București, 1968; Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon, București, 1968; Război pentru inimă, București, 1970; Vieți interzise, București, 1970; Fetele despre băieți, băieții despre fete, București, 1971; Abecedarul părinților, București, 1972; Minori în derivă, București, 1972; 5 romane trăite, București, 1972; Modele și... „modele” de viață, București, 1973; Eroare judiciară, București, 1974; Dosarul unei crime politice: N. Iorga, București, 1975; Moartea unui savant: N. Iorga, București, 1975; Maturitatea, o treaptă, un prag?, București, 1976; Meseria mea e viața, București
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
LCF, 1966, 14; Lucian Raicu, „Reporter în anchetă”, GL, 1966, 15; Călin Căliman, Filmul documentar românesc, București, 1967, 58; Bălan, Condiția, 143-154; Dana Dumitriu, „Vieți interzise”, RL, 1970, 16; Ion Lungu, „Vieți interzise”, TR, 1970, 21; Bogdan Ulmu, „5 romane trăite”, RL, 1973, 21; Zaharia Sângeorzan, Literatura-document, CRC, 1973, 48; Eugen Uricaru, „5 romane trăite”, ST, 1973, 12; Nicolae Manolescu, Cine uită nu merită, RL, 1975, 41; Virgil Ardeleanu, „Moartea unui savant: N. Iorga”, ST, 1975, 12; Nicolae Ursu, „21 h.
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
documentar românesc, București, 1967, 58; Bălan, Condiția, 143-154; Dana Dumitriu, „Vieți interzise”, RL, 1970, 16; Ion Lungu, „Vieți interzise”, TR, 1970, 21; Bogdan Ulmu, „5 romane trăite”, RL, 1973, 21; Zaharia Sângeorzan, Literatura-document, CRC, 1973, 48; Eugen Uricaru, „5 romane trăite”, ST, 1973, 12; Nicolae Manolescu, Cine uită nu merită, RL, 1975, 41; Virgil Ardeleanu, „Moartea unui savant: N. Iorga”, ST, 1975, 12; Nicolae Ursu, „21 h. 22’, seism: 4 martie și după...”, cartea unei clipe, LCF, 1977, 35; Ungureanu, Proză
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
celor șapte comandanți legionari români în Spania, unde au luptat, ca voluntari, în trupe de șoc, a fost simbolică... Atît Ion Moța cît și Vasile Marin, dăduseră nenumărate probe de spiritul lor de jertfă: închisori, suferință, prigoană morală, o tinerețe trăită eroic... Această ultimă și fatală încercare - plecarea în Spania - și-o aleseseră ei singuri, ca o supremă dovadă de credință și eroism creștin... Semnificația morții lor trece, deci, deasupra valorilor eroismului viril. Moartea voluntară a lui Ion Moța și Vasile
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
privește către "viitorul de aur" ca un eveniment de vis (pentru că, știm, NC numea și prezentul o "Epocă de aur"). În potopul de substantive și de adjective pozitive (chiar accentuate prin hiperbole și expresia adverbială exagerată), se pierde simțul realității trăite (Simposionul dedicat lui ME, dar și viața prezentă, dificilă). Gerunziul este o cheie pentru stimularea către ceea ce urmează, adică înșiruirea de clișee, culminând cu evocarea comunismului în România: ce mai contează prezentul, în comparație cu ceea ce se așteaptă să se obțină?, dacă
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
să convingă, scopul, de persuadare, nu poate fi atins, din cauza unui efect de bumerang: strategia clișeelor, după atâția ani de scăldare forțată în această strategie, nu mai duce la "o convingere", la "mobilizarea" dorită, nici la depărtarea de realitatea dificilă, trăită. Starea de "așteptare" a informației, din comunicarea normală este anihilată. De fapt, aici, mascarea realității se scontează că va apărea prin îndepărtarea de prezent - inclus în M - și de tot ce este concret; dar manipularea reușește, tocmai, să creeze o
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
ca o trăire psihoafectivă particulară, caracterizată printr-o profundă interiorizare a ideilor și a sentimentelor ce plasează subiectivitatea eului Înaintea realității obiective a lumii Înconjurătoare. În autism, personalitatea Își pierde coeziunea, unitatea psihică, concomitent cu pierderea delimitării spațiului și timpului trăit. Din 1943, L. Kanner și-a publicat cercetările sale cu privire la autismul infantil precoce, descriindu-l sub forma unui sindrom, iscând serioase controverse. O caracteristică este absența limbajului, care nu apare când trebuie dar și absența interesului de a Înțelege anturajul
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
în timpul vieții. Bine familiarizată cu teoriile de analiza discursului, S. se oprește deopotrivă asupra stilului și retoricii acestei opere confesive în care prozatorul I. D. Sîrbu conștientizează cu luciditate și durere cât de potrivnice afirmării sale literare autentice au fost vremurile trăite. Prezentând atitudinea unui cetățean și intelectual exemplar, ea sesizează că obsesia ratării îl marchează atât pe epistolier, cât și pe diarist, dar exteriorizarea ei este diferită - umorul înșelător al „bufonului Gary” în scrisori, meditația și luciditatea necruțătoare în paginile de
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]