24,122 matches
-
să prindă vreun marinar din Aldan pe uscat. - Am opt copii, spuse bătrînul căpitan Într-o după-amiază, pe plajă, acolo, chiar În locul unde văzuse cu ochii lui cum vaporul i se scufunda pentru totdeauna. Toți opt au nasul meu și trăsăturile mele, dar nu-mi amintesc să-mi fi petrecut mai mult de cîțiva ani din viață, puși cap la cap, acasă, dacă socotesc toate zilele În care am dormit acolo - se jucă În nisip. Femeile din satul meu urăsc marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Scaraoțchi, devenise Oberlus, regele Insulei Hood și poate, Într-o zi, regele Arhipelagului Galápagos. Nu mai era nevoie să se scuze pentru aspectul și prezența lui, nici să-și petreacă nopțile treaz și aducîndu-i sacrificii Elegbei pentru a-i schimba trăsăturile. TÎrfa aceea de zeiță neagră putea să putrezească În mlaștinile pestilențiale din Dahomey, pentru că el, Oberlus, nu avea să mai ceară nimic nimănui. Nici măcar zeilor. Ceea ce dorea lua cu forța, iar pe cel care i se opunea Îl anihila. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o dată mîna prin păr cu acel gest al ei, atît de personal și de mecanic. Nu cred, prin urmare, că fiul meu ar avea de ce să moștenească problemele mele, la fel cum nu cred că va trebui să moștenească neapărat trăsăturile tale. Nu va fi un monstru, conchise ea, sigură de sine. Va fi un băiat sănătos și frumos. Începuse să plouă pe insulă și se vedea cum vîntul tîra spre ei o perdea de apă ce Împărțea În două nuanțte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să salvez naufragiați. Zece minute mai tîrziu avea să se Întoarcă perfect bărbierit și Îmbrăcat În uniformă, În timp ce gabierii Începeau să strîngă pînzele și coasta de lavă se zărea Înaintea lui cu maximă claritate, Încît aproape că se puteau distinge trăsăturile bărbatului care, În picioare pe stîncă, nu Înceta să-și agite brațele, cu disperare. — Te-am văzut! Te-am văzut! mormăi ciufut căpitanul, acceptînd cana de cafea pe care i-o oferea ospătarul. O salvă de tun În chip de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
crezi, zise infirmiera, aia-i altcineva în fiecare săptămână. Imediat după-aceea sora Katherine începe să-mi facă lipeli. Ca să mă salveze de Brandy Alexander, mi-l oferă pe avocatul fără nas. Îmi oferă un dentist alpinist ale cărui degete și trăsături faciale sunt mâncare de degerături, rămânând doar mici gâlme dure și roșiatice. Un misionar cu pete întunecate, subcutanate, de la mai știu eu ce ciupercă tropicală. Un mecanic care s-a aplecat peste o baterie în momentul când a explodat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Zic: Jownd vvinc sm fdo dcncvv. Logopeda, îmi zâmbește și zice: — Nu trebuie să-mi mulțumești, e meseria mea, asta-i tot. Călugărița a ajuns lângă noi cu bărbatul și stativul pentru perfuzii, un bărbat nou fără piele și cu trăsături zdrobite sau toți dinții scoși din gură, un bărbat care ar fi perfect pentru mine. Singura mea iubire adevărată. Făt-Frumosul meu deformat sau mutilat sau bolnav. Al meu „și trăiră nefericiți până la adânci bătrâneți“. Viitorul meu oribil. Restul monstruos al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
iubesc sunt eu însumi. Brandy Alexander arată întru totul așa cum arătam eu înainte de accident. Și de ce nu? E fratele meu, Shane. Eu și cu Shane aveam aproape aceeași înălțime, eram născuți la un an distanță. Aceeași culoare a tenului. Aceleași trăsături. Același păr, numai că părul lui Brandy e într-o stare mai bună. Adăugați la asta liposucția, siliconul, răzuirea traheii, rașchetarea arcadelor, avansarea scalpului, realinierea frunții, rino-conturarea pentru netezirea nasului, operațiile maxilo-faciale pentru modelarea mandibulei. Adăugați la toate astea ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
rău. Cel puțin îl ferea de suspiciunea că ar fi coruptibil din punctul ăsta de vedere. Un alt motiv era că directorul Serviciului era un om bolnav. Sau cel puțin așa îți lăsa impresia. Avea o culoare pămîntie, cenușie și trăsăturile erau parcă îngroșate din pricină că în zece ani se îngrășase neașteptat de mult pentru un om despre care se spunea că fusese un adevărat atlet, de un curaj ieșit din comun, asemănător doar cu acei gentlemeni ieșiți de la colegiile engleze, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
datorită calității sale de a sparge vraja. Nu se lăsa pînă la urmă adormit, cuprins și convins de aparența faptelor, oricît de credibilă și convenabilă ar fi fost. S-a uitat în oglinda de deasupra ligheanului, cercetîndu-și cu nestinsă curiozitate trăsăturile. " Deci așa arată cel mai bun agent antiiluzie al directorului Mihail." În prag, înainte de a se afunda în colbul gros, moale, al drumului, l-a strigat pe Ali Mehmet, care rămăsese cu banii în mînă, uluit de generozitatea clientului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ceea ce privea viața mondenă a lui Mihai Mihail. Într-un tîrziu s-a răsucit greoi, ca un lup, cu tot corpul, a pufnit pe nas și atunci Bîlbîie a văzut că avea ochii albaștri, ușor îngălbeniți, o față mare, cu trăsături ferme, semănînd foarte mult cu un actor care te impresionează fără să scoată un cuvînt, doar încruntîndu-se ori doar zîmbind subțire și strîmb. S-a apropiat de birou, șchiopăta ușor, costumul de lînă, era destul de cald pentru luna aprilie, puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
August Stoicescu însuși a trimis după el pe maiorul Stavri să-l aducă în odăile de sus, dinspre gradină ale Vilei Katerina. Acolo i-a arătat, el a spus "spre luare la cunoștință", cîteva proiecte redactate de mînă, cu o trăsătură fermă, de caligraf, "maiorul le-a scris pentru tipografie". "Ia și citește, domnule adjutant, o să vezi că nu-i vorba de ceva care să vină în contra opiniunilor oricărui bărbat adevărat, iubitor de neam și țară, ia și citește!" Radul Popianu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ții în mîini chiar țara. Ajunge doar să semnezi și să ai încredere, să te rogi pentru cei ce vor face ce este de făcut!" Devenind brusc sibilinic, maiorul Artur Stavri se înroși mai tare decît era de obicei și trăsăturile feței sale bucălate se aspriră puțintel, atît cît să devină îngrijorătoare. Radul Popianu își arătă sincer nedumerirea. "Domnilor ofițeri, după cîte înțeleg eu, acțiunea dumneavoastră are un caracter, ca să spun așa, destul de deschis, v-ați adresat la un număr de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a unui funcționar care știe cine este prințul Basarab Cantacuzino. Directorul Serviciului era calm sau se străduia să arate astfel. L-a privit printre gene, nu era înfloritor, pielea căpătase o culoare pămîntie, chelise ori numai i se rărise părul, trăsăturile se accentuaseră și, în fapt, părea mult mai în vîrstă decît era cu adevărat. Ochii lui galbeni nu clipeau. I-a făcut un semn, abia perceptibil, să ia loc. Observă o expresie de ușurare, probabil îl obosise drumul ori nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că nu era vultur, ci om, Își răsfirase brațele și picioarele, deși nu puteai spune, cu mâna pe inimă, că făptura aceea care se apropia de nori era chiar Simon zis Făcătorul de Minuni, Întrucât nu‑i mai puteai distinge trăsăturile chipului. Se uita la norul acela alb mijind ochii, vrând parcă să se lepede de vedenia care amăgise gloata. Căci dacă Într‑adevăr silueta cenușie care urca spre nori, În cer, era Simon, atunci minunea Lui, deci adevărul credinței creștine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
strâmbe că un animal încolțit, aruncând cu pietre în ei în timp ce îi insultă într-o limbă de neînțeles. Acoperit de noroi și de zgârieturi, plin de sânge și cu piciorul atârnând, oferea o priveliște de-a dreptul deplorabilă, insă agresivitatea trăsăturilor lui, ura din ochii lui și, mai ales, hidoșenia tatuajelor care-i acopereau corpul îl făceau să pară o ființă apocaliptica, scapătă din Iad. Dintre sprâncene îi porneau două linii negre, care se lățeau pe masura ce urcau pe frunte și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-l accepta că discipol. —Vreau să devin Mare Navigator, spuse. Cineva care să poată urma, de departe, darele lăsate de vasul sau. Ochii profunzi ai celui al cărui nume se pronunță cu infinit respect îl cercetară pe tânărul înăltuț, cu trăsături frumoase și cu o expresie de nerăbdare pe chip, a cărui viața părea că depinde de răspunsul său și, după ce cugeta câteva clipe, îi arăta o linie lungă care era desenată în nisip și îl întreba: Ce stele vor urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pericolele. Ești sigur că ai acest curaj? — Eu sunt cel care am înfruntat bestia și am capturat-o, îi aminti. Și sunt primul fiu al lui Amó Tetuanúi, care a navigat mulți ani împreună cu tine. —Curajul nu se moștenește, ca trăsăturile fizice sau că o piroga, îi atrase atenția celălalt, însă faptul că l-ai capturat pe acel sălbatic îți conferă un anumit grad de încredere. Îi zâmbi din nou, cu afecțiune. O sa ma gandesc la răspuns și, daca mă-ntorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ochi și cu același chip pe care-l văzuseră de un milion de ori pe când se juca în fața palatului regelui Pamáu, însă, la această odioasa femeie care îl înfrunta cu îndrăzneala pe Miti Matái nu mai există, în afară acestor trăsături, nimic care să amintească de încântătoarea ființă pe care toți o iubeau și o respectau că viitoarea regina a insulei Bora Bora. În cele din urmă, căpitanul Mararei se întoarse către Ihona, cea mai mare dintre fetele proaspăt eliberate, si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
umerii să stea cu fața drept spre public. Ținându-și respirația, se contorsionează astfel încât să pară subțire în talie. Pe scenă, în locul luminii unui reflector, o secvență de film: Fața ei învăluită în fragmente de pe casete cu exerciții de gimnastică. Trăsăturile ei, ochii și buzele, machiate cu rozul intens al costumelor mulate și ciorapilor groși de aerobic. Pe pielea ei de Miss America saltă și dansează o sumedenie de femei, fiecare privindu-se în oglindă. Filmul: umbra unei reflectări a imaginii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
crede că așa m-am născut. N-ar ști niciodată ce-am realizat în viață. Dacă apari la televizor cu fața doar puțintel grăsuță, îi spune el, arăți ca naiba. Ca o mască. O lună plină. Un zero mare, fără trăsături de care să-și amintească oamenii. — Să scap de toată grăsimea aia e singurul lucru într-adevăr eroic pe care l-am făcut, spune ea. Dacă o pun la loc e ca și cum nici n-aș fi trăit. Mă-nțelegi, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și să privească agitația celorlalți. Mara, invitată la dans din mers, în ciuda felului ei de-a fi încinsese o discuție aprinsă cu partenerul. Luana, descoperită în ungherul ei, se trezi și ea invitată. În lumina palidă, nu reuși să zărească trăsăturile băiatului care făcuse acest gest. Mă numesc Antal Marcus, dar colegii îmi spun Marc. Eu sunt Luana. Luana? N-am mai auzit până acum numele ăsta. Simplu și firesc. Educat, atent și sensibil, Marc o cuceri pe Luana. Dansară împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Emei ațintiți asupra lui. Renar, sătul de sporovăiala binecunoscută a fratelui său, se oprise pe buza unei râpe și săgeta orizontul cu o privire tăioasă. Ochii alungiți i se zăreau sporadic pe sub bretonul suflat de vânt. Un chip frumos, cu trăsături masculine severe, un trup subțire și armonios. Seara au mers la bal, distracția favorită de duminică a tinerilor din sat. Au dansat în cerc, retrași, ferindu-se de aglomerație. Luana nu se așteptase ca Renar să stăpânească ritmul atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
așeze într-un scrânciob. Ea se urcă pe genunchii lui și în ciuda emoțiilor nu se simți deloc stingherită. Îi cuprinse gâtul cu brațele și el îi spuse: "Vorbește-mi!" Ea vorbi neobosit, transformând în cuvinte trăirile pentru el, descriindu-i trăsăturile așa cum le vedea sufletul ei. El o asculta în extaz, în vreme ce Luana îi săruta fruntea inteligentă, părul frumos, ochii albaștri. Amețit, aiurit de cuvinte pe care nimeni nu i le mai spusese vreodată, Ernest își lipi buzele de ale ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-i spună c-o așteaptă, la ora nouă, într-un loc anume și ea fugi până acolo, cu inima plină de cele mai fierbinți sentimente. Nu-și amintea să mai fi făcut, vreodată, o așa pasiune nebună. Masculin în toate trăsăturile, cu o încruntătură severă de om pretențios, ce-i ațâța dorința de a-l cuceri și o gropiță de copil în obrazul stâng, creată pentru a-i fura ei mințile și-a o face să viseze la cele mai obraznice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fosta soție cu o îngăduință care-o umplea de ciudă pe doamna Escu. Hotărât să anihileze repetata imputație, el nu se sfii să-i arunce în față că acest sentiment, de o prostească fidelitate cum îl numea, era, probabil, o trăsătură moștenită de la mamă de vreme ce, la rându-i, trăia din amintiri și lăsa ca suferința s-o țină departe de orice altă simțire. Doamna Escu înghiți cu noduri observația dar tăcu și nu mai reveni asupra subiectului. Amicii îi dădeau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]