5,887 matches
-
ei n-au avut milă de bătrî-nețele mele?... Credeam că nu-mi vor fi devastat tot-tot, de aceea am alergat și iacă ce-am găsit! îi tremura glasul de durere și de mânie. ― Dați-vă la o parte să treacă trăsura! strigă sublocotenentul după ce bătrânul Ștefănescu își vărsă amarul față de tânărul Iuga. Țăranii încercară să se ridice, ca să facă loc. Ofițerul răcni speriat: ― Jos! Jos!... Soldat, pocnește-l!... Dă, soldat! Trăsura își urmă calea, prin Babaroaga și Gliganu, până la Lespezi, unde
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și de mânie. ― Dați-vă la o parte să treacă trăsura! strigă sublocotenentul după ce bătrânul Ștefănescu își vărsă amarul față de tânărul Iuga. Țăranii încercară să se ridice, ca să facă loc. Ofițerul răcni speriat: ― Jos! Jos!... Soldat, pocnește-l!... Dă, soldat! Trăsura își urmă calea, prin Babaroaga și Gliganu, până la Lespezi, unde făcu un popas mai lung. Grigore, fără să-și mărturisească, avusese mai mare groază de întîlnirea cu cadavrul Nadinei decât de al tatălui său. De la serbarea "Obolului" n-a mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Păun, apoi pe Nicolae Dragoș... Titu Herdelea exclamă îngrozit: ― Aici trebuie să fi fost bătălie mare! Numai Grigore tăcea, cu ochii în gol, parcă n-ar fi văzut nimic. O patrulă îi opri în dreptul bisericii, alta la cârciumă. La conac trăsura rămase în uliță. Grigore cu Titu și Isbășescu intrară pe jos, pe poarta cea mare cu columbarul. Perechi de porumbei albi se drăgosteau gângurind melancolic. Parcul cu aleile erau răvășite, ca și când ar fi trecut cirezi de vite sălbăticite. Altfel, însă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
zi, luni, de dimineață, porni cu Titu Herdelea să examineze proporțiile distrugerilor, întîi aci, apoi la Ruginoasa. Vizitiul Ichim le înșiră pe drum câți și care oameni au fost împușcați în răzmerița de la marginea satului. În Ruginoasa se întîlniră cu trăsura prefectului Baloleanu care petrecuse noaptea, împreună cu primul-procuror Grecescu, în castelul Ghica de la Izvoru, scăpat ca prin minune de furia țăranilor. Condoleanțele fură lungi și lăcrimoase. Baloleanu apoi purcese cu râvnă la povestirea activității sale de pacificare. Era mișcat și plin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în podul colibei sale, și a hrănit-o, și a îngrijit-o, căci de-ar fi dat peste ea țăranii, ar fi omorît-o, negreșit. Și plutonierul lăcrimă puțin și apoi alergă la primărie, la datorie. Pe la ora nouă, când sosi trăsura cu prefectul și prim-pro-curorul, ancheta era în toi. De la cârciumă se auzeau vaietele și țipetele mulțimii de țărani ce umplea ulița, curtea și grădina primăriei. Cordoanele de soldați vegheau ca nu cumva să fugă cineva înainte de a fi cercetat. Totuși
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la inimă. În orice caz obosea repede. Ca să nu-și pericliteze sănătatea cu bandiții, ordonă să se aplice fiecăruia din cei cinci câte o sută la spate. Ordinul tocmai se executa, indivizii se întreceau în urlete la fiece lovitură, când trăsura prefectului opri în uliță. În vreme ce bătaia continua, caporalul numărând cu glas tare loviturile, ca să nu se întîmple vreo lipsă, maiorul Tănăsescu se plânse prefectului și primului-procuror de încăpățînarea tâlharilor de a nu mărturisi și a nu denunța pe vinovații cei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la "Floarea-soarelui". Își închipuiau că va trebui să se ducă acasă și o așteptau. Dar o așteptau zadarnic. În noaptea aceea, ca și cum ar fi presimțit, Leana plecase mai devreme, dispăruse fără ca nimeni să prindă de veste. Poate o aștepta vreo trăsură, pe una din străzile vecine, și se făcea nevăzută. Căci nici unul din toți cei care își puseseră ochii pe ea, și care, uneori văzând că nu se reîntoarce în grădină, porniseră s-o caute pe străzi, nici unul nu izbutise vreodată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și că nu are de făcut altceva decât să ceară clienților să elibereze cecurile pe numele lui. Nu știu ce-a crezut și cât a crezut acest Dragomir. Îți repet ce mi-a spus ea: că s-a suit în trăsură cu vreo patru-cinci lucrări - acesta era, ne-a asigurat, singurul tablou, restul, sculptură - și s-a dus la câteva adrese, de oameni cu stare, dar nu colecționari de meserie. Și, evident, prețurile erau atât de derizorii, încît n-a avut
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a strâns cât a fost omu ei la Zamfirescu, a pus ei ban peste ban de-a deschis în Coriolan prăvălie. La urmă, să vezi lighioana bătrână ce făcea pe galantonu, de când avea prăvălie... Să-l vezi cum venea cu trăsura încărcată, numa trăsură de clasa-ntâi, și el, tolănit pe perne, în spate. Într-un rând, i-a adus o brățară de aur, și altădată un medalion de safir cu lănțișor, p-ormă s-a lăsat : — La ce să ți
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a fost omu ei la Zamfirescu, a pus ei ban peste ban de-a deschis în Coriolan prăvălie. La urmă, să vezi lighioana bătrână ce făcea pe galantonu, de când avea prăvălie... Să-l vezi cum venea cu trăsura încărcată, numa trăsură de clasa-ntâi, și el, tolănit pe perne, în spate. Într-un rând, i-a adus o brățară de aur, și altădată un medalion de safir cu lănțișor, p-ormă s-a lăsat : — La ce să ți le mai aduc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fost ea dintr-alea... Era unu, un bărbat înalt, cu mustață subțire și neagră și cu-o uitătură rea, parcă-l vede și-acu, lucra la Prefectura Poliției, când venea, cumpăra numa icre negre, morun, mezeluri și vinuri scumpe. Încărca trăsura și le ducea la chiolhanurile lor. Ce se mai uita după ea, coană Vico-n sus, coană Vico-n jos... Pe toate degetele avea inele, și p-ăla mic un ghiul, uite-așa... — îți place ? i-a zis odată. Dacă-ți place
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ore de somn pe noapte... Mi-a plăcut să călătoresc, să dansez, mi-a plăcut la nebunie să merg la spectacole. Cu Lulu mă duceam la toate balurile de la Cercul Militar, dansam toată noaptea și dimineața, când mă întorceam cu trăsura acasă, mă simțeam proaspătă, ca o floare. Crezi poate că mă grăbeam să mă culc imediat, cum făceau alte cucoane ? Niciodată - m-auzi tu ? Niciodată ! Totdeauna puneam soldatul să aprindă focul la baie, făceam un duș, chemam femeia, stabileam ce-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
auzi tu ? Niciodată ! Totdeauna puneam soldatul să aprindă focul la baie, făceam un duș, chemam femeia, stabileam ce-avea de gătit în ziua aceea, vedeam ce mai este de făcut prin casă... Pe urmă, ieșeam din nou în oraș cu trăsura, făceam comenzi pentru o săptămână, mergeam la Dragomir Niculescu, după-amiază, din nou vizite sau un spectacol. De câteva ori, mi s-a părut că viața mea s-a terminat, am avut necazuri mari, dar am avut și bucurii și-am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
trece chiar acum pe sub ferestre, un flașnetar bătrân, rătăcit cine știe cum la Șosea, o clipă, cutia de muzică acoperă pianul, „Și care-odinioarăăă“. Da capo, din nou da capo. „Pe când eram în lume, tu singură și eu...“. Se aude un zgomot de trăsură, Papa... — Mais, voyons, Yvonne... Soyez attentive... E umbră și răcoare în casă și un parfum slab de bujori. Papa i-a atârnat ieri Yvonnei cercei de cireșe la urechi : Ça lui donne un drôle d’air... a spus dezaprobator Muti
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o să se poată așeza în dreptul grilajului, să vadă cum se joacă toți copiii de pe maidan, care au voie să își pună la urechi cercei de cireșe și să bată țurca. — Mais, voyons, spune mademoiselle Lisette. Soyez attentive... Cauciucurile roților de la trăsură alunecă mai departe de poarta casei. Aceeași, lumea - Muti în chioșcul acoperit de iederă amestecată cu caprifoi, o floare cu degete albe, cuminți, lipite rușinos unul de altul și cu o limbă înspicată, pufoasă de polen : — Cum o cheamă pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și doar ea știind că totul e o glumă. — Cum e posibil ca o domnișoară cultivată și inteligentă să nu găsească un mod plăcut în care să-și întrebuințeze timpul, fără să se plictisească ? Poate facem amândoi o plimbare cu trăsura la Hipodrom... Sau lăsăm trăsura pe drum și mergem pe jos până la cofetărie... Ei, unde mergem, spune : la Nestor, la Angelescu ? Și ce preferi azi : indiene sau caroline ? Cobora atât de ușor scara de lemn, încât nici Muti, nici tante
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
totul e o glumă. — Cum e posibil ca o domnișoară cultivată și inteligentă să nu găsească un mod plăcut în care să-și întrebuințeze timpul, fără să se plictisească ? Poate facem amândoi o plimbare cu trăsura la Hipodrom... Sau lăsăm trăsura pe drum și mergem pe jos până la cofetărie... Ei, unde mergem, spune : la Nestor, la Angelescu ? Și ce preferi azi : indiene sau caroline ? Cobora atât de ușor scara de lemn, încât nici Muti, nici tante Margot n-au auzit-o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a apărut Sophie, care și-a luat rolul de gazdă în primire, a apărut și Ștefan, dar, cum a văzut despre ce este vorba, s-a retras repede cu corespondența în cabinetul său. A apărut și Titi Ialomițeanu, venise cu trăsura cu muscalul Mișa să le ia la Șosea după cum conveniseră ; până la urmă, a întovărășit-o doar pe ea, și la tenis nici n-au intrat... — Mais qui sont ces dames ? a întrebat-o Titi în trăsură. — Ce sont des Vaï-madames
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Titi Ialomițeanu, venise cu trăsura cu muscalul Mișa să le ia la Șosea după cum conveniseră ; până la urmă, a întovărășit-o doar pe ea, și la tenis nici n-au intrat... — Mais qui sont ces dames ? a întrebat-o Titi în trăsură. — Ce sont des Vaï-madames, i-a explicat ea, după cunoscuta expresie a reginei. Și Titi : cum-cum ? Până să înțeleagă el ceva !... Așa că a trebuit să-i explice în amănunțime cum aceste dame consideră de bonton să se converseze astfel : — Vaaai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce nu se cade să-l rostească o domnișoară. Nu se cade să vorbească amândoi despre ceea ce începe a se petrece la etajul de sus, deși dincolo de ușă se aud voci estompate și pași, iar în stradă se aud roțile trăsurii cu care Ștefan însuși a plecat după doctorul mamoș aflat, ca de obicei, la Spitalul Colțea. Nu se cade să-i spună așa ceva, dar, cum vor mai rămâne în tête-à-tête destul timp în salon, va găsi ea modalitatea să i-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am murit pe loc de spaimă ? Hii, stați binișor, stați binișor, donșoară, nu vă mai tot ițiți la geam, ce-oți fi având de văzut acolo ? Nu vă spusei că musafirii vin toți diseară ? Musafirii vin toți diseară, dar o trăsură s-a ivit pe strada lor, uite-o tocmai în capăt, hurducându-se, ocolind grămezile de piatră cubică verde-cenușie, puse ca să se repare strada, oare de ce să-i fi spus Sophie lui Titi Ialomițeanu vino mai devreme mâine ? Și de ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
smuciți, c-acu fieru e rece, da dacă-i fierbinte, pot și să vă arz, Doamne-ferește... Uuuuf, a dat Dumnezeu și-a ieșit, s-a dus să încălzească iarăși fierul ! Uf ! poate să se repeadă din nou la geam, uite trăsura, uite trăsura, atâta doar că a trecut de casa lor, deci nu este Titi, oare de ce să-i fi spus Sophie lui să vii mai devreme mâine ? Dar ce bine poate fi în vacanță, fără mademoiselle Bastien, care-prive ghează-orișice-aplecare-spre-lux-a-elevelor și-priveghează-ori
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acu fieru e rece, da dacă-i fierbinte, pot și să vă arz, Doamne-ferește... Uuuuf, a dat Dumnezeu și-a ieșit, s-a dus să încălzească iarăși fierul ! Uf ! poate să se repeadă din nou la geam, uite trăsura, uite trăsura, atâta doar că a trecut de casa lor, deci nu este Titi, oare de ce să-i fi spus Sophie lui să vii mai devreme mâine ? Dar ce bine poate fi în vacanță, fără mademoiselle Bastien, care-prive ghează-orișice-aplecare-spre-lux-a-elevelor și-priveghează-ori șice-contact-cu-servitoarele-școalei !... Așa
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
orișice, căruțe, automobile... — Ești, ca de obicei, exagerat... Și nu i se putuse smulge nimic, decât promisiunea acestei seri de excepție : o seară cu musafiri, ca altădată. Așa că repede, la geam, până apare din nou madam Ana ! Ce ciudățenie, altă trăsură vine, însă din capul celălalt al străzii ! Când pe toată strada casa lor este singura spre care vin de obicei cupeuri, ce poate să însemneze toată vânzoleala asta ? Trăsura vine din celălalt sens spre casa lor, uite și o pălărie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la geam, până apare din nou madam Ana ! Ce ciudățenie, altă trăsură vine, însă din capul celălalt al străzii ! Când pe toată strada casa lor este singura spre care vin de obicei cupeuri, ce poate să însemneze toată vânzoleala asta ? Trăsura vine din celălalt sens spre casa lor, uite și o pălărie de panama ce se zărește o clipă prin coșul trăsurii, oare de ce să-i fi spus Sophie dragului de Titi vino mai devreme mâine ? Repede, înapoi, la oglindă, repede
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]