43,783 matches
-
Tonkli-Komel în slovenă. Recordul de rapiditate este deținut tot de japonezi: prima traducere japoneză provine din 1939, așadar după 12 ani de la publicarea originalului german. Urmează versiunea spaniolă (1951), cea italiană (1953) și apoi cea engleză (1962). În limba română, traducerea integrală a fost publicată în 2004 (traducători: Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă), la fel ca versiunea bulgară (Bitie e vreme). Relatările traducătorilor sînt publicate în limba în care a ales fiecare să scrie: germană, engleză sau franceză. Caleidoscopul acestor mărturisiri
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
spus cam așa: "Circumcizia a avut dimensiunile obișnuite". Voia să spună, desigur, incizia. Ce și-or fi spus bieții ascultători care cunosc sensul cuvîntului circumcizie? Că Traian Băsescu vrea să treacă la iudaism? Știm că nu e ușor să faci traducere simultană, știm că traduttore, traditore, dar de la traducerea lui shoulder to shoulder prin "șold la șold" în loc de "umăr la umăr", cu prilejul vizitei Președintelui SUA la București, n-am auzit o gafă mai freudiană. A propos, la Spitalul cu pricina
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
Voia să spună, desigur, incizia. Ce și-or fi spus bieții ascultători care cunosc sensul cuvîntului circumcizie? Că Traian Băsescu vrea să treacă la iudaism? Știm că nu e ușor să faci traducere simultană, știm că traduttore, traditore, dar de la traducerea lui shoulder to shoulder prin "șold la șold" în loc de "umăr la umăr", cu prilejul vizitei Președintelui SUA la București, n-am auzit o gafă mai freudiană. A propos, la Spitalul cu pricina, aflăm din Evenimentul Zilei (10 mai), a lucrat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
absența unei viziuni coerente în privința viitorului imediat. Imaginarul românilor privind etica muncii în țările occidentale este unul fragmentar și confuz (creionat pe baza "poveștilor" celor care au lucrat "afară" în societăți mai mult sau mai puțin reprezentative, articole de ziar, traducerea unor cărți de referință de acum o sută de ani sau a unor ghiduri care propun rețeta sigură a succesului în ziua de azi) și el se referă mai degrabă la anii de început ai capitalismului decît la realitatea contemporană
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
care indică la amiază nordul...), referința literară obligatorie poartă numele Alinei Diaconu. Pe 21 aprilie 2006, în locuința sa din cartierul San Telmo, cunoscuta scriitoare argentiniană a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu legat de trecutul său românesc. Traducerea îmi aparține. - Ați scris undeva că, pentru dumneavoastră, realitatea este doar o sursă de inspirație. Aș vrea să vă întreb dacă romanul Penultima călătorie, tradus și în română, este sau nu un roman autobiografic? - într-adevăr, toată lumea mă întreba dacă
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
din urmă, cam după doi ani, am început să scriu în spaniolă. în 62-63 scriam deja în spaniolă. Primul roman l-am publicat în 1975. - Este foarte cunoscut interviul pe care i l-ați luat lui Borges, recent republicat în traducere franceză. Aș vrea să vă întreb ce impresie v-a făcut atunci celebrul scriitor. Sunt unul dintre marii săi admiratori, dar citind acel interviu mi-am spus că cei care spun că era "reacționar" au dreptate. Afirmațiile despre rase, cele
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
se află semnificația primordială, cea de ordin sacral, chiar dacă distorsionată, acoperită de straturile sofisticate, nu o dată derutante ale elaborării estetice. Cu atari reflecții ne-am apropiat de volumul de versuri bilingv al lui Dan Damaschin (textele românești sînt însoțite de traducerea lor în limba franceză semnată de Letiția Ilea), intitulat Rugăciunile pictorilor. Socotindu-i ucenici ai Sfîntului Luca, evanghelistul dar și pictorul care, potrivit tradiției, ar fi fost primul care a zugrăvit chipul Maicii Domnului, autorul e atras de caracterul de
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
nici să nu fie./ Calea această (ți-o spun) cercetată nu poate să fie,/Căci Neființă nu poți s-o cunoști (să încerci e zadarnic)/ Nici să vorbești despre ea.” (Fragmentul 4, Diels, Vorso cratiker 4, I, 152 - redat în traducere proprie de St. Bezdechi în Introducerea să la Parmenide, ediția 1943, p. 9) Într-o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
transtemporal, spre deosebire de intratemporalul cucerit de Faust. 1. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Critică (1967), membru al Uniunii Scriitorilor din România (1970), profesor de medicină internă... George Popa a confirmat în toate cele înfăptuite. A obținut premiul pentru traducerea din Omar Khayyam la Salonul Național de Carte (1999), Diplomă of Honor, The 3rd World Congress of Poets for Poetry Research, Iași (2001), premiul U.S.R., Filiala Iași pentru Opera omnia (2003), premiul revistei Convorbiri literare pentru creația eseistica (2004); Doctor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fi odihnă din partea lor, câtă vreme e săturare de pâine, apă și somn și suntem aproape de lucruri care ne stârnesc prin simțuri<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte către singuratici, partea a II-a, recent descoperită, cuv. 31, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 432. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care se poate realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza are un aspect și un efect pozitiv, fiindcă duce la
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> intră în suflet, trebuie să li se pună o puternică stavilă, pentru că dacă nu ești desfrânat cu ochii, nu vei fi desfrânat cu mintea!<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 23, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994, p. 220. footnote>. Trebuie să precizăm că nu privitul în sine spre
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Nu trebuie să se uite că cine privește la altcineva primește în sine ceva din însușirile aceluia. Prin privire are loc o comunicare; ea nu e numai un act de la distanță<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în vol. Scrieri Partea I, colecția Părinți și Scriitori bisericești, vol. 29, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991, p.178. footnote>. Cu alte cuvinte, primești otravă sau
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
o vezi. Acum spunemi, poți să cazi de uimire în fața unui depozit care ține înăuntru atâta murdărie?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 355. footnote> De la avva Ammona aflăm următorul sfat: Dacă te luptă cu plăcere dorința de femei, gândește
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
păstrarea ei obține cunună, căsătoria o laudă moderat, iar desfrânarea corecție și pedeapsă<footnote Georges Habra, op. cit., p. 175. footnote>. Pentru a evita pedeapsa se cere ca fiecare să fie în inima lui călugăr și ascet<footnote Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Traducere de Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172. footnote>, adică să-și înfrâneze poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos se bucură și de ajutorul cel de sus<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sfinților Părinți spunea că, dacă în momentele în care ispita te îndeamnă a păcătui din cauza altei femei, în minte îți vei avea amintirea neîncetată a soției, niciodată nu vei păcătui<footnote Herma, Păstorul, Porunca IV, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, București, 1979, p. 300. footnote>. În privința aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur menționează: Dacă cineva își iubește femeia după cum trebuie a o iubi, apoi chiar de ar fi cât de stricat, totuși pentru
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
I, p. 97. footnote>. Totuși, aceste ajutoare duhovnicești nu trebuie folosite abuziv, ci cu măsură, de aceea este nevoie de cumpătare în psalmodie, pentru că în situație de asimetrie se ațâță senzualitatea<footnote Mitropolitul Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă continuare și dezbateri -, Traducere din limba greacă: prof. Ion Diaconescu și prof. Nicolae Ionescu, Edit. Sofia, București, 2001, p. 83. footnote> și se cere să se facă o deosebire a plăcerii în timpul cântărilor religioase din harul și puterea aflătoare în ele<footnote Sf. Ioan
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă Știința Sfinților Părinți -, traducere în limba română de irina Luminița Niculescu, Edit. Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 320. footnote>, iar Dumnezeu nu se va întoarce de la tine<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, p. 330. footnote>. Având această încredințare, știind că
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din învățătura Părintelui Epifanie I. Teodoropulos, traducere de ieroschimonahul Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine potrivnică patimii curviei, fiind înstrăinarea trupului de căderea cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
înstrăinarea minții de gândurile și de visările curvești, iar a inimii de simțămintele și de înclinările curvești, după care urmează și înstrăinarea trupului de pofta trupească<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei ce vor să se mântuiască. Experiențe ascetice, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, vol. II, Edit. Sofia, București, 2000, p. 43. footnote>. Pe lângă acestea mai menționăm și datoria părinților de a se îngriji de castitatea tinerilor. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Atâta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 178. footnote>. Vindecarea de patima desfrânării presupune paza inimii și a minții, prin trezvie duhovnicească și discernământ spiritual, respingerea gândurilor, amintirilor și a fanteziilor de această natură, lectura duhovnicească
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că dorește să devină Dumnezeu, pentru că în realitate aceasta era destinația lui. Eroarea o reprezintă faptul că dorește să ajungă ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul fără Dumnezeu și în afara Lui<footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 87. footnote>. Iar hrana necesară creșterii omului în comuniunea cu Dumnezeu, Pomul Vieții este Dumnezeu Însuși, care era și atunci, pâinea care se coboară din cer<footnote Ibidem. footnote>. Primul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
înțelege că i-a făcut să simtă goliciunea lor și că au căzut din slava de care se bucurau înainte de mâncarea din pom<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 183-184. footnote>. Păcatul a lipsit pe om de prezența în el a harului dumnezeiesc, care pătrunzând și umplând toată
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care de asemenea servea pentru ei ca un acoperământ; acum însă erau pierdute, goi de dominația peste stihii și lumea văzută, care începu să stea în raporturi dușmănoase cu ființa lor trupească<footnote Cuvânt de învățătură despre căderea lui Adam, traducere după Inocențiu, Arhiepiscopul Odessei, Edit. Pelerinul, Iași, p. 52. footnote>. Acest simț dureros al privațiunii și goliciunii a fost așa de puternic încât strămoșii noștri începură să caute mijloace, dacă nu să se izbăvească de el cu totul, cel puțin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pieilor moarte, după aceasta el și-a ascuns goliciunea de jur împrejur cu piei moarte<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre feciorie, 12. P.G. 46, 373 C, apud Panayotis Nellas, Omul - animal îndumnezeit, Ediția a II-a, Studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 87. footnote>. Dar, nu e vorba de moarte ci de mortalitatea biologică, de o nouă stare în care se găsește omul, de o viață în moarte. Schimbarea este mare, reprezintă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]