10,199 matches
-
devastat Țara ca niște lăcuste și au dat-o spre hrană și termitelor străine, acești frecători de legi virtuale, care umilesc și batjocoresc poporul, oferindu-i un nivel de trai sub cel minim de civilizație, cu mult sub nivelul de trai ceaușist, se îndreaptă acum spre destinații de lux. Din nefericire pentru România, cei mai mulți dintre conducători și parlamentari sînt niște ciocli cu haine de demnitari. Maria Diana Popescu
Îndrăzneşte careva să le strice socotelile? [Corola-blog/BlogPost/93476_a_94768]
-
în memoria colectivă, drept act terorist împotriva poporului român! O altă măgărie a tuturor europarlamentarilor români a fost semnarea, la începutul acestui an, a documentului privind desființarea industriei cărbunelui din țara noastră. Românii i-au votat ca să le asigure un trai mai bun și o Românie prosperă, nu să distrugă puținul care a mai rămas dintr-o Românie furată metodic de un sfert de veac! Din păcate, cretinii ăștia care ne conduc și cei care ne reprezintă în forurile europene s-
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
și omenie Și nu se mai susține-n fapt Cinstea, viața de familie. Doar sloganuri, interese De tot soiuri pe pământ, Ignorându-se chiar lesne Tot ce-i trainic, tot ce-i sfânt. Vrem salvare? Vrem mai bine? Vrem un trai mai luminat? Vrem iubire, pace-n lume Și un trai decent, curat? Tot ce-n viață avem nevoie Să putem trăi frumos Și să avem în lume pace E credința în Hristos. Vrem iubire și Adevăr? Cinste, milă și dreptate
CUPRINZÂND INFINITUL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383167_a_384496]
-
viața de familie. Doar sloganuri, interese De tot soiuri pe pământ, Ignorându-se chiar lesne Tot ce-i trainic, tot ce-i sfânt. Vrem salvare? Vrem mai bine? Vrem un trai mai luminat? Vrem iubire, pace-n lume Și un trai decent, curat? Tot ce-n viață avem nevoie Să putem trăi frumos Și să avem în lume pace E credința în Hristos. Vrem iubire și Adevăr? Cinste, milă și dreptate? Numa-n Biblie găsim Ce înseamnă libertate. Cluj Napoca 26 februarie
CUPRINZÂND INFINITUL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383167_a_384496]
-
de dor ascuțit Să te gândești că toate au o noimă De la-nceput, și până la sfârșit Adeseori, mă-ntreb dacă ești bine Cu sănătatea, tată, cum mai stai? Iar viața mea e goală fără tine Sunt surghiunit în viață fără trai Trecut-au anii, și-ai îmbătrânit Eu am zburat deja din cuibul tău Dar taicule, eu n-am întinerit Și pentru toate, să nu-ți pară rău Asemeni ție, o să-mi vină rândul Să-l văd pe-al meu fecior
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era și coana moașă (soția domnului Arsu), așa că... trai pe plai! Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să se joace neîngrădit în acel rai
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
pe care cred că îl avem ca români, de inferioritate și superioritate. Și cum, spre deosebire de noi cei fugiți în timpul comunismului, cei din generațiile noi se vor putea întoarce fără teamă, și vor dori să se întoarcă la ei acasă (caci traiul cel mai bun este, fără doar și poate, printre ai tăi), așa cum fac azi maramureșenii plecați la muncă, așa cum făceau cei de la sfârșitul secolului 19 si începutul secolului 20 plecați la studii, și vor construi o țară frumoasă, etică, cu
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
bun este, fără doar și poate, printre ai tăi), așa cum fac azi maramureșenii plecați la muncă, așa cum făceau cei de la sfârșitul secolului 19 si începutul secolului 20 plecați la studii, și vor construi o țară frumoasă, etică, cu oportunități de trai bun, de înaintare în profesie pe bază de strădanie și capacitate proprie, o Românie de care toți să fie/fim mândri. - Ce împliniri, realizări ne poți destăinui? Ce gânduri pentru viitor ai? - Despre împliniri, consider că cel mai important lucru
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
atât de încercat de-a lungul istoriei sale, dar, iată, și în zilele noastre... Personajul principal al cărții, Violeta, de etnie rromă, urmează un destin marcat de însăși originea sa etnică. Frumoasă, dar dintr-o familie cu posibilități reduse de trai, cade victimă, încă de la o vârstă fragedă, abuzului unui personaj de joasă speță, Mișu Diaconescu, băiat de bani gata, dar depravat până în măduva oaselor, individ fără srupule, ce profită de naivitatea și puritatea acestei fete inocente. Aceasta va suporta consecințele
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
care-l plasează personajelor sale, dând culoare și chiar o individualitate proprie acestora. Romanul se încheie simetric, unitar, prin frânturi din discuțiile oamenilor obișnuiți, discuții ce apar și la început, referitoare la subiecte ce macină societatea (politică, pensii, nivel de trai), sugerându-se faptul că drame precum cea trăită de Violeta trec în plan secund, lumea neînțelegând ori nefiind capabilă să înțeleagă sau chiar să intervină în aplanarea unor asemenea conflicte. Cu alte cuvinte, lumea nu se oprește în loc dacă această
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
noi teorii asupra educației. Dar tot membrii claselor înstărite erau cei care beneficiau de educația clasică, de învățarea literaturii, a mitologiei, a istoriei. Ceilalți erau nevoiți să se mulțumească doar cu o educație religioasă rudimentara și cu învățarea deprinderilor necesare traiului de zi cu zi. În rest, analfabetism, obscurantism... că în timpul Evului Mediu. Mișcarea protestanta din secolul al XVI-lea a avut, din acest punct de vedere, un rol extrem de benefic. În dorința lor de a-i face pe credincioși să
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BUNĂTATEA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Bunătatea Bunătatea-și poartă straiul Și discret îi este traiul! N-are tobă să răsune Pentru faptele din lume. Unii cred că e prostie Să dai cu mărinimie Fără să aștepți răsplată Pentr-o lacrimă vărsată... Bunătatea este pâinea Ce-a hrănit atâtea guri Ea se-mparte cu blândețe Nu
BUNĂTATEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383231_a_384560]
-
pentru ea, care vor și pot susține dialogul democratic, pentru că democrația nu este un monolog, nu este doar discursul celor care dețin puterea în stat, ci este un dialog menit ca - în suplețea oferită de cadrul democratic - să edifice acel „trai bun”, pentru toți cetățenii țarii. Din păcate, acum - la fel ca întotdeauna - contează doar interesele economice ale celor puternici, pentru a căror materializare sacrifică totul - inclusiv valorile democratice pe care susțin că le apără - calcând în picioare aspirațiile celorlalți. Dar
RETROSPECTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383230_a_384559]
-
e la fel ca înainte; unul râde și ne minte, pentru că-i ține isonul (în loc să-i verse bulionul!) tot norodul cel cuminte. iar în seara de ajun, aburiți și fără minte, ne vrăjește moș crăciun, că numai pe lumea aia traiul ne va fi mai bun! dar nu mai cred în moș crăciun! (fiindcă-s lămurit și eu) doar în ce a spus Isaia: că... ”ne mântuiește dumnezeu”. Referință Bibliografică: nu mai cred în moș crăciun! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN
NU MAI CRED ÎN MOŞ CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383241_a_384570]
-
experienței și a modului în care trăim - , un filozof strălucitor al secolului XX, ce se afirmase dintru început ca un gânditor original printr-o etică fenomenologică originală centrată pe figura Celuilalt și a alterității. Realizând mediul în care ne ducem traiul alături de ceilalți, adică într-o lume a singurătății și alienării, a indiferenței și egoismului, a prezentului dând uitării trecutul, Lévinas a propus deci, redescoperirea Celuilalt, a unei lumi fundamentate pe grijă și altruism. Unii au spus că Lévinas a făcut
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
fierbinți? Expresia vie a „Eu și Celălalt”! Cum să nu te emoționezi văzând pe ecranele televiziunilor sute de mii de oameni în stradă, unul lângă altul și să nu empatizezi cu ei - Ceilalți - care și-au exprimat dorința pentru un trai al copiilor într-o societate mai curată? Cum să nu empatizezi cu Ceilalți când vezi cum credința și speranța îi unește? Pe toți acei oameni, tineri, bătrâni i-a scos în stradă din casele lor calde sentimentul pe care îl
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
familia în comună! Tovarășa secretară, ai grijă să faci planul la contracte de la producători! Tovarășa secretară, repară drumurile! Tovarășa secretară, de ce nu ai scos țăranii la făcut șanțurile pe marginea șoselei? Tovarășa secretară, ai grijă să asiguri condiții bune de trai pentru specialiști, ca să nu plece din comună! Tovarășa secretară, mai pune câteva kilograme pe mata ca să fii mai impunătoare!”... Activitatea de zi cu zi era dinainte planificată. La instruirea lunară cu primarii primeam sarcini pentru fiecare zi, pe baza cărora
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
din urbe - mai sunt vreo trei-patru - le-aș interzice categoric o asemenea îndeletnicire. Pe teritoriul meu nu am nevoie de poeți, de filozofi, de prozatori. De critici. De istorici. De angoasele lor puse pe hârtie. Tipărite. Vândute. Devenite surse de trai. Dacă m-ar fi împiedicat cineva să scriu, la vreme, nu acum, când sunt nărăvit, aș fi fost un om folositor acestui loc. Zidar. Felcer. Bărbier. Locotenent în Garnizoană: căpitan, la vârsta mea. Aș fi apărat Stațiunea, în loc să o distrug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să treacă până la urmă cineva - răspunse celălalt. Primul oftă și se răsuci cu efort pe-o parte. — Ia te uită ce s-au mai îngrășat și ăștia! - spuse el privind spre cai. Mare minune să mai poată fugi! — La așa trai, așa cai - zise celălalt zdrobind o ceapă. — Stau câteodată și mă gândesc: mare lucru și frica! - făcu primul. E destul să-i ieși omului în cale, să-l întrebi de sănătate și-ți dă tot. Dacă ar ști și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lună, să zicem, timp în care, să fiu drept, nu ne lipsea nimic: femeile roiau, mâncam numai banane, mă rog, belșug. La sfârșitul lunii împrumuta de la alt cămătar dublu sumei și al dobânzii, plătea datoria celui dintâi și cu restul - trai neneacă! în scurtă vreme se zvonise printre cămătari că bunul conte Tresoro e atât de bogat, că plătește orice dobândă. Se înghesuiau care mai de care să-l împrumute. Străbunicul a reparat palatul și gondola, a mai cumpărat o flotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dragă. Ai să vezi că lucrurile se rezolvă pînă la urmă. — Ce să se rezolve, doamnă Norico, că d-asta venii să-mi scrii și mie la mașină o cerere s-o bag la azil că altfel nu mai am trai cu nepoată-mea. Cum s-o internați la azil? Tot n-o mai duce mult; abia se mai ține pe picioare și are o vîrstă, nu? Cred că e trecută de optzeci. — Da cin’ mai stă să numere cîți ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mult mai târziu. Pe vremea aceea, nu aveam încă nevoie de ea și nici nu aș fi putut s-o fac, pentru că nu dețineam cele trei cuvinte necesare: părăsită, stațiune, cabine nu erau încă în posesia mea. După-amiaza își duceau traiul pe acolo mai multe pisici. Uneori, pe acoperișul gudronat, erau chiar câte cinci. De altfel, urmând soarele de pe cer, noaptea se suiau în pod, iar ziua se refugiau în fundul grădinii. Acolo creștea grămada aceea de usturoi care puțea și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
vie. Acum părea o țintă pentru squat-eri. Spiritul comunității se dusese de râpă. în fața ușii era o ladă galbenă din plastic plină cu sticle de bere. Pisica stătea pe ea, mieunând patetic. M-am lăsat pe vine să o mângâi. Traiul în comun o învățase să fie prietenoasă fără să discrimineze și imediat a început să lingă tot ce apuca, gudurându-se la picioarele mele ca și cum eu aș fi fost mama pierdută de mult. Prostituție ieftină. S-ar fi dat oricui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
când citisem Divina Comedie a lui Dante. Se scria în prefața traducerii că Dante însuși vizitase grotele, primind acolo imaginile pentru realizarea viziunii lui extraordinare. În povești și legende era vorba mereu despre un spațiu subteran în care își ducea traiul o lume fantastică, după cum ni se sugera că ar exista o altă viață chiar în interiorul vieții noastre. Existau lumi concentrice în tot ce ochii noștri imperfecți puteau să vadă. Undeva la suprafață existau deschizături către lumea subterană - în așa fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
cel lacom e mai avantajat decât cel bun, cel crud găsește mai multă cruțare decât cel slab, cel orgolios e înconjurat de mai mare abundență decât cel smerit, mincinosul e mai sătul decât cel care spune adevărul, desfrânatul are un trai mai dulce decât virtuosul. Eram convinși că așa a fost și așa va fi în veci, cât timp va exista omul pe pământ. Clasa își ținea respirația. În sală eram aproape treizeci de elevi, dar auzeam clar cum în buzunarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]