3,027 matches
-
dintre cele mai indicate metode pentru reducerea stress-ului din organism și, în același timp, tonifierea acestuia. Se au în vedere exerciții de respirație, de relaxare a musculaturii, masajul, sau exerciții de tip t'ai chi și qigong . Pregătirea autogenică (Autogenic Training, în limba engleză) o considerăm una dintre cele mai importante tehnici în cazul problemei analizate, drept urmare îi vom acorda un spațiu mai amplu. Concret, vorbim despre o pregătire a organismului, componentelor de bază ale acestuia, pentru a materializa semnificația termenului
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de tratare a bolnavului prin influențarea psihicului adică a activității nervoase superioare, utilizându-se în mod sistematic explicația, îndemnul, persuasiunea (psihoterapie rațională), încadrarea într-un colectiv cu un regim special terapeutic, hipnoza, sugestia sau exerciții de concentrare și de destindere („trainingul autogen”). Psihoterapia și-a îmbunătățit și-și îmbunătățește astăzi tot mai mult conținutul. Definiția trebuie să redea situația terapeutică, atmosfera terapeutică și relația cu caracter interpersonal dintre subiect și psihoterapeut. G. Ionescu, în volumul său „Introducere în psihologia medicală” citează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trebuie să se întemeieze pe cunoașterea exactă a anamnezei. În cazul când aceasta reflectă incorectitudini și neajunsuri, intervenția va fi inevitabilă. d) Încordarea. După ce copilul a înțeles că există un drum care să-l scoată din impas, se începe cu trainingul. Sunt exersate (jucate) diferite situații, ca de pildă: copilul trebuie să ducă învățătorului (dirigintelui) sau altei persoane de respect o scrisoare; mai târziu, lucrul acesta va fi făcut fără a mai avea nota de joc, inițială. Unii autori americani susțin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
extinzând relaxarea și la mușchii spinării și trunchiului. Legătura dintre râs și tensiunea mușchilor este adesea demonstrată în experiența zilnică. Un râs spontan, vesel, contribuie la relaxare. Adesea, terapie destinderii este combinată cu terapia logopedică de respirație. Schilling amintește și „trainingul autogen” al lui Schulz, logopedizat de Krech și denumit „trainingul de destindere” (Entspannungs training) care se folosește cu precădere la adulți, și numai rar și la tineri. Seria de jocuri logopedice a lui Schulze La Schulze, jocul, ocupația și exercițiul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
râs și tensiunea mușchilor este adesea demonstrată în experiența zilnică. Un râs spontan, vesel, contribuie la relaxare. Adesea, terapie destinderii este combinată cu terapia logopedică de respirație. Schilling amintește și „trainingul autogen” al lui Schulz, logopedizat de Krech și denumit „trainingul de destindere” (Entspannungs training) care se folosește cu precădere la adulți, și numai rar și la tineri. Seria de jocuri logopedice a lui Schulze La Schulze, jocul, ocupația și exercițiul formează un tot unitar, un sistem bine rânduit. La început
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este adesea demonstrată în experiența zilnică. Un râs spontan, vesel, contribuie la relaxare. Adesea, terapie destinderii este combinată cu terapia logopedică de respirație. Schilling amintește și „trainingul autogen” al lui Schulz, logopedizat de Krech și denumit „trainingul de destindere” (Entspannungs training) care se folosește cu precădere la adulți, și numai rar și la tineri. Seria de jocuri logopedice a lui Schulze La Schulze, jocul, ocupația și exercițiul formează un tot unitar, un sistem bine rânduit. La început stă jocul liber, executat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
utilizarea ei a fost extinsă și în afara secțiilor de terapie intensiva, având în vedere numărul mare de pacienți din aceste servicii. Studiile mai recente au arătat că nu locul în care se realizează ventilația noninvazivă este cel mai important, ci trainingul și experiența personalului. In România ne confruntăm cu o aglomerare a secțiilor de terapie intensivă și în unele locuri cu o lipsă frecventă de locuri sau de ventilatoare ceea ce face dificil managementul acestor pacienți. Singurele secții în care pacienții pot
VENTILATIA NON-INVAZIVA ÎN UNITATILE DE PRIMIRI URGENTE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Sorana Truță, Boeriu C, Simona Bratu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1068]
-
a sociometriei este legată de interrelațiile intrinsece ale diferitelor grupuri și de activitățile și modalitatea în care aceste activități afectează bunăstarea comunității. Al doilea studiu de referință a fost realizat de Moreno la Școala de fete din Hudson, New York (State Training School for Girls), în toamna anului 1932. Acest studiu este considerat unul dintre momentele de început ale analizei moderne a rețelelor sociale (Borgatti et al., 2009). Folosind sociometria și sociogramele, Moreno reușește să explice fuga a 14 fete de la această
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pentru a avea efectul pozitiv scontat. Ea trebuie să conțină câteva elemente obligatorii: * imaginea bibliotecii, ca instituție obiectivă, neutră; * personal calificat în problemele relațiilor cu publicul, cu reale competențe în acest sens, adevărați generatori de competențe; * programe de formare profesională, traininguri, în această direcție; * programe de formare și dezvoltare a competențelor privind relațiile cu utilizatorii cu nevoi speciale, cu grupurile speciale de utilizatori; * mijloace de comunicare cu publicul: web-site, buletine informative, tabele de avizare; * servicii moderne, flexibile, planificate cu exactitate, axate
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
actual, o funcție fundamentală a oricărei instituții școlare, ,,nucleul dur” al procesului didactic, formulând cerințe și exigențe cu privire la ,,ceea ce trebuie să știe” și la ,,ceea ce trebuie să facă” un profesor. Predarea este ,,arta de a învăța pe alții”. Trecerea de la training (a învăța pe alții) la learing face ca învățarea să treacă înaintea predării; în locul elevului care este învățat, apare elevul care învață prin intermediul: acțiunii, interacțiunii, comunicării, procesării informațiilor, etc. În procesul didactic postmodernist (contemporan) predarea este concepută cu foarte multe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
in ROMANIA SILVIA POPESCU COMUNICAREA INTERCULTURALĂ Paradigmă pentru managementul diversității Prefață de TEODOR DIMA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 ACKNOWLEDGMENT This work was supported by the strategic grant POSDRU/89 1.5/S/62259, Project "Applied social, human and political sciences. Postdoctoral training and postdoctoral felowship în social, human, and political sciences" cofinanced by the European Social Fund within the Sectorial Operațional Program Human Resources Development 2007-2013. CUPRINS PREFAȚĂ: Iluminare sau obstrucțuionare prin comunicare (TEODOR DIMA) / 11 I. Comunicarea interculturală repere teoretico-științifice -perspectivă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Ruhly, Orientations to Intercultural Communication (1976); Sitram și Cogdell, Foundations of Intercultural Communication (1976); Dodd, Perspectives on Cross-cultural Communication (1977), Prosser, Cultural Dialogue (1977). Multe organizații noi au apărut în anii `70, cea mai prestigioasă fiind SIETAR (Society for Education, Training and Research), iar cele deja existente (International Communication Association; the Speech Communication Association) au înființat un Departament Intercultural. SIETAR a fost înființată în Statele Unite în 1974, dar s-a dezvoltat rapid în afara granițelor, atrăgând sute de membri din toată lumea, numită
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oamenilor a dus la schimbări demografice, având loc mai multe contacte directe între oameni aparținând unor culturi diferite). Domeniul teoretic al interculturalității a evoluat, teoriile precedente au fost reluate și îmbogățite, cărțile au cunoscut numeroase reeditări, numărul cursurilor și al trainingurilor a crescut, relațiile internaționale și interculturale s-au extins în special prin contactul tinerilor. Tinerii sunt sensibili și deschiși către comunicarea interculturală, prin gustul călătoriei și al interesului arătat pentru întâlnirea celorlalți. Ei se regăsesc în aceeași cultură cosmopolită, definită
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
muncă promovează creativitatea în toate procesele din organizație; grupurile cu membri care au culturi diferite aduc idei și perspective noi asupra sarcinilor de muncă, fapt care conduce spre soluții creative; * organizațiile care sporesc diversitatea angajaților au costuri mai mici de training, costuri reduse asociate cu disputele legale, costuri mai mici pentru relocarea angajaților; * companiile care au o bună reputație privind managementul diversității vor atrage candidați foarte valoroși; * angajați avand culturi diferite pot genera soluții mai bune la diverse probleme ale organizației
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
muncă promovează creativitatea în toate procesele din organizație; grupurile cu membri care au culturi diferite aduc idei și perspective noi asupra sarcinilor de muncă, fapt care conduce spre soluții creative; * organizațiile care sporesc diversitatea angajaților au costuri mai mici de training, costuri reduse asociate cu disputele legale, costuri mai mici pentru relocarea angajaților; * companiile care au o bună reputație privind managementul diversității vor atrage candidați foarte valoroși; * angajații care au culturi diferite pot genera soluții mai bune la diversele probleme ale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
egale: * acțiuni care sprijină angajații să-și dezvolte rețele de suport; * persoane suport pentru angajații cu dizabilități; * includerea în auditul intern al resurselor umane a indicatorilor privind: genul, nivelul de educație, vârsta, etnia angajaților. Recrutare, selecție și promovare a angajaților: * training pentru recruteri privind selecția corectă; * politică formală privind recrutarea de candidați din grupurile subreprezentate; * program de mentorat pentru susținerea noilor angajați; * eliminarea din deciziile de selecție a criteriilor privind vârsta; * stabilirea unor criterii clare de promovare și comunicarea acestora către
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
valorile, abilitățile, comportamentele dezirabile și cunoștințele esențiale pentru îndeplinirea rolului lor din organizație și pentru participarea lor, ca membri ai organizației. Prin aceste programe angajații noi încep să înțeleagă regulile și normele nespuse ale organizației (programe de mentorat, programe de training pe post). Evaluare: * introducerea în evaluarea performanței managerilor de indicatori specifici privind oportunitățile egale acordate angajaților, privind gestionarea adecvată a nevoilor și a comportamentelor diferite ale angajaților; * identificarea nevoilor angajaților (de apreciere, de recunoaștere, de control, de dezvoltare) și a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și integrate în decizii și acțiuni; * stabilirea unor indicatori măsurabili de evaluare a performanței angajaților, includerea acestora în sistemul de salarizare și recompensare; * alocarea sarcinilor și a proiectelor pe baze obiective și nu pe baza unor preferințe sau divergențe personale. Training și dezvoltare: * programe de mentorat pentru angajații din grupurile subreprezentate; * workshopuri pentru manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor stereotipuri care se regăsesc la angajați și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri, prin care să învețe să identifice nevoi diferite ale angajaților și modalități de a-i face pe aceștia să se simtă valorizați; * formarea managerilor pentru a gestiona adecvat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor stereotipuri care se regăsesc la angajați și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri, prin care să învețe să identifice nevoi diferite ale angajaților și modalități de a-i face pe aceștia să se simtă valorizați; * formarea managerilor pentru a gestiona adecvat situații în care un angajat are opinii diferite decât cele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de maternitate. Ce fac companiile în Europa? Strategii și politici de promovare a echilibrului dintre viața profesională și cea de familie/privată oferite angajaților Cele mai frecvente măsuri sau politici privesc flexibilizarea programului de muncă și serviciile de asistență și training pentru angajați. Programele care susțin un timp de muncă flexibil au diverse variante: * timp parțial de muncă; * munca acasă (pentru un astfel de program optează angajații cu copii mici sau cei cu responsabilități ce pot fi realizate și în afara locului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
persoană. Ce beneficii aduc programele flexibile de muncă? * recrutarea și păstrarea unor angajați foarte performanți, mai ales în rândul femeilor, care optează pentru un astfel de program; * timp, costuri financiare și resurse umane câștigate prin eliminarea implicării în recrutarea și training-ul noilor angajați, în special ca urmare a revenirii femeilor la locul de muncă după concediul de maternitate; * angajate foarte bine pregătite, care se întorc la locul de muncă după concediul de maternitate; * reducerea absenteismului angajaților cu copii; * în "job
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de riscuri în mediul privat influențează în mod pozitiv asumarea de riscuri din mediul profesional. Cu cât un manager își asumă mai multe riscuri în mediul privat cu atât va manifesta acest comportament și în mediul profesional. Compania care oferă training în dezvoltarea unor abilități cum ar fi managementul comportamental sau autocontrolul emoțional are un câștig dublu prin faptul că dezvoltarea acestor abilități crește semnificativ probabilitatea dezvoltării performanței în muncă și în același timp ajută angajatul să își gestioneze mai eficient
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de management al performanței aduc măsuri (= context favorabile) care să ajute angajatul să performeze mai bine. Din păcate, de multe ori acestea nu aduc rezultatele așteptate sau aceste rezultate nu se mențin. De câte ori nu ne-am pus întrebarea dacă un training a adus vreo schimbare? Angajații au dobândit noi informații și abilități care să-i ajute să performeze mai bine, dar atunci când au ajuns la birou au aplicat tot mai puțin ceea ce au învățat la curs. Pentru că aceste contexte determină rezultate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
aceste contexte determină rezultate doar pe termen scurt, avem tendința să găsim tot mai multe astfel de contexte. E foarte costisitor însă să găsim de fiecare dată noi contexte care să favorizeze apariția unui comportament noi echipamente, noi proceduri, noi traininguri, noi sisteme de evaluare a performanței, o nouă metodă de management etc. Mai eficienți suntem dacă urmărim ce anume menține un comportament, decât ce îl face să apară. Comportamentul este o funcție a consecințelor sale. Motivația trebuie s-o căutăm
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]