4,948 matches
-
1997, coordonatori Aurora Toea și Anca Butucă, Editura Bălgrad, Alba Iulia), prezintă următorii determinanți structurali ai capacității de învățare: 1. Resurse intelectuale: - informația stocată în memoria de lungă durată; - algoritmi de operare cu informația; - strategii de gândire. 2. Resurse reglatorii: - trebuințe de diferite niveluri; - motive de diferite intensități și forme; - interese; - însușiri ale voinței (calități). 3. Resurse comportamental-instrumentale: - deprinderi; - comportamente; - conduite. Resursele învățării anterior prezentate pot fi exploatate în plan managerial de cadrul didactic, care, prin cunoașterea și distribuirea rațională a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acceptată în acest context ca o rezistență a grupului la destructurare, la factori care ar putea scinda organizația grupală. Factorii care favorizează coeziunea grupului în raport cu problematica normativă sunt următorii: - măsura în care grupul este un spațiu de satisfacere a unor trebuințe afective și intelectuale; - atitudinea celorlalte grupuri din școală față de clasa respectivă, deoarece o imagine exterioară negativă poate determina și o înrăutățire a situației interioare; - tehnicile de motivare a elevilor pentru viața de grup constituie pârghii importante ale instaurării unei forme
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sale, duce la dezbinarea, fragmentarea grupului-clasă. Interacțiunea educațională este un aspect, o formă din multitudinea și varietatea relațiilor interpersonale în clasa de elevi. În ceea ce privește o posibilă clasificare a relațiilor interpersonale în clasa de elevi, criteriul utilizat îl reprezintă nevoile și trebuințele psihologice resimțite de elevi atunci când se raportează unii la alții. Prin exploatarea acestui criteriu, rezultă următoarele tipuri de relații interpersonale în clasa de elevi: - relații de intercunoaștere; - relații de intercomunicare; - relații socio-afective (afectiv-simpatetice); - relații de influențare. 4.1.1. Relații
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reconstruite, reechilibrate. O cercetare a lui Fred Fiedler introduce o departajare între comportament și stil. Comportamentul este înțeles ca un set de acte specifice, care-l angajează pe individ în activitatea didactică atunci când direcționează, conduce colectivul, critică etc. Stilul reprezintă trebuințele fundamentale ale unui „lider” (spre exemplu), care motivează comportamentul. Astfel, comportamentul se schimbă prin modificarea situațiilor externe, în timp ce stilul rămâne constant. Considerăm ca simplistă și puțin întemeiată concluzia anterioară, datorată unei absențe de raportare la personalitate și a unei interpretări
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
considerat „normal”, când diversitatea personalității umane poate fi considerată drept apanaj al normalității, atunci nu mai avem nevoie de a tinde către aparența omogenității, și astfel, anumiți oameni nu vor mai fi izolați, selecționați. În acest caz este drept ca trebuințele individuale și problemele descrise anterior să ia într-un timp cât mai scurt locul noțiunii stigmatizate, fără a simplifica prin aceasta acțiunile pedagogice, dar mai ales substratul teoretic, argumentativ. Tot astfel nu va mai fi creată o a doua categorie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și Anca Butucă coord., Ghidul directorului, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1997), prezintă următorii determinanți structurali ai capacității de învățare: 1. resurse intelectuale: informația stocată în memoria de lungă durată, algoritmi de operare cu informația, strategii de gândire; 2. resurse reglatorii: trebuințe de diferite niveluri, motive de diferite intensități și forme, interese și însușiri ale voinței; 3. resurse comportamental-instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite. 2.2.2. Fundamentele psihologice ale competențelor socio-relaționale • Structural, elementul motivațional care coagulează întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologică a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
școală obișnuită. Învățământul românesc actual, cu toate transformările și măsurile reformiste din perioada postdecembristă, nu putea să ignore sau să nu abordeze de pe poziții moderne studiul particularităților de dezvoltare a elevilor și identificarea de noi strategii educaționale mai bine adaptate trebuințelor lor, indiferent de categoriile de elevi cărora ne adresăm. Printre provocările școlilor incluzive s-a numărat și necesitatea schimbării mentalităților și atitudinilor referitoare la elevii diferiți de cei „normali”, schimbarea reprezentărilor sociale asupra acestui segment de populație școlară și renunțarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și de a se putea menține la un nivel acceptabil de Învățare; - fiecare copil posedă caracteristici, interese, aptitudini și necesități de Învățare proprii; - proiectarea sistemelor educaționale și implementarea programelor educaționale trebuie să țină seama de marea diversitate a caracteristicilor și trebuințelor copiilor incluși În procesul educațional; - persoanele cu cerințe speciale trebuie să aibă acces În școlile obișnuite (școlile de masă), care trebuie să-și adapteze procesul didactic conform unei pedagogii centrate asupra copilului, capabilă de a veni În Întâmpinarea nevoilor de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
reducerea capacității de adaptare socială etc. Ca o reacție compensatorie, copilul adoptă un atașament exagerat față de anumite persoane adulte din jur, considerând că lângă acestea Își găsesc securitatea afectivă de care au nevoie. Copilul cu cerințe educaționale speciale la care trebuințele (mai ales cele de securitate afectivă, apartenență și identitate) nu sunt satisfăcute În mod constant va resimți În permanență stări de frustrare afectivă, concretizate În stări puternice de tensiune, reacții fiziologice și psihologice dezagreabile (enurezisul nocturn chiar și la vârste
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
lor de predare - cu alte cuvinte, ceea ce ei consideră ca fiind calea „naturală” și obișnuită de abordare a unui subiect - este marcat de o atitudine părtinitoare, generată de propriul stil de Învățare, care s-ar putea să nu corespundă cu trebuințele unor elevi. În mod similar, școlile ar trebui să știe că, dacă se permite ca anumite stiluri de Învățare să domine În cultura lor, vor continua să Îndepărteze grupuri considerabile din comunitățile pe care le deservesc. Trăsăturile temperamentale constituie, de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
literatura pedagogică actuală se folosește din ce În ce mai mult conceptul de ameliorare/dezvoltare școlară (school improvement), care presupune: „orientarea către acțiune și o continuă dezvoltare profesională a școlii, schimbări concrete În curriculum, parteneriat activ cu alte școli sau instituții comunitare, deschidere spre trebuințele reale ale elevilor și comunității, crearea unui mediu școlar favorabil Înțelegerii și acceptării celorlalți colegi de școală, indiferent de cultura, experiența sau potențialul de Învățare al acestora” (Stoll și Fink, 1996). Practica școlară În domeniul educației incluzive a demonstrat faptul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
vârstei, a incapacității de discernământ și autoservire (vinderea locuinței, escrocare materială, internare forțată în centre, abandonare, lipsa de considerație față de persoanele vârstnice în diverse situații - în magazine, mijloace de transport, instituții de stat, pe stradă etc.Ă. Pornind de la piramida trebuințelor lui Maslow, politicile sociale practicate în domeniul problematicii vârstei a treia trebuie să urmărească necesitatea satisfacerii trebuințelor: fiziologice (mâncare, băutură, adăpost, lipsă a dureriiă, de siguranță și securitate, de dragoste și apartenență (prietenie, afiliere, interacțiune și dragosteă, de respect de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de considerație față de persoanele vârstnice în diverse situații - în magazine, mijloace de transport, instituții de stat, pe stradă etc.Ă. Pornind de la piramida trebuințelor lui Maslow, politicile sociale practicate în domeniul problematicii vârstei a treia trebuie să urmărească necesitatea satisfacerii trebuințelor: fiziologice (mâncare, băutură, adăpost, lipsă a dureriiă, de siguranță și securitate, de dragoste și apartenență (prietenie, afiliere, interacțiune și dragosteă, de respect de sine și de auto-actualizare. Legislația în domeniul protecției persoanelor vârstnice a fost adoptată în anul 2000 sub
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
diferențele dintre personalitățile subiecților umani influențează puternic dorințele lor, modul de acțiune pentru a le atinge. De aici nu numai diversitatea motivelor conduitei umane, ci, mai ales, diversitatea rezultatelor. Gama motivelor umane poate fi descrisă printr-o serie de noțiuni: trebuință, impuls, dorință, intenție, scop, expectație, aspirație, ideal ș.a., asupra cărora nu ne vom opri în acest demers. Preocupările pentru motivație au făcut obiectul specialiștilor din diferite domenii. Au fost dezvoltate o serie de teorii care ne conduc la explicarea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
sus, vom rămâne totuși, în principal, la terminologia clasică. Realitatea subiectivă înseamnă, în coordonatele ei esențiale, următoarele aspecte. Actorii sociali acționează în virtutea unei motivații care nu se reduce la nevoile de bază (hrană, somn, sex, îmbrăcăminte, locuință), ci cuprinde și trebuințe de ordin superior, cum ar fi realizarea plenară a personalității, norma reciprocității în relațiile interpersonale, atașamentul față de valori general umane (solidaritate, dreptate, adevăr etc.). Pe lângă motivația propriu-zisă, care implică nevoile, trebuințele și scopurile, subiectivitatea mai presupune un aspect, și anume
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
bază (hrană, somn, sex, îmbrăcăminte, locuință), ci cuprinde și trebuințe de ordin superior, cum ar fi realizarea plenară a personalității, norma reciprocității în relațiile interpersonale, atașamentul față de valori general umane (solidaritate, dreptate, adevăr etc.). Pe lângă motivația propriu-zisă, care implică nevoile, trebuințele și scopurile, subiectivitatea mai presupune un aspect, și anume acela că oamenii nu se raportează direct la lume și semenii lor, ci o fac prin intermediul simbolurilor, al codurilor, de mai mică sau mai mare generalitate, de la limba comună până la argouri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
poeți de ocazie aveau sau nu o conștiință a scrisului. Întrebarea se repetă și În celelalte cazuri. Conștiința scrisului antrenează, de regulă, o experiență a scriiturii, termen, iarăși, imposibil pentru mulți. Cum se manifestă ea la poeții care scriu pentru „trebuințele” lor și rareori (și mult mai tîrziu) pentru a fi cunoscuți, citiți, comentați...? Poetul de la Începutul secolului al XIX-lea n-are Încă ambiția de a fi autor. „Autorlîcul” apare mai tîrziu și se răspîndește repede din moment ce Heliade scrie deîndată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că scrie nu pentru el Însuși (ceea ce ar trăda un sentiment al gratuității și o conștiință a lirismului pur, de neconcepul la această epocă!), ci pentru nevoile lui sentimentale: „eu n-am fost un stihurgos pentru gustul lumii, decît pentru trebuințele mele”. Notează, În consecință, mici poezii ocazionale prin condice pe care, apoi, le pierde, nedîndu-și osteneala să le regăsească sau măcar să le transcrie din memorie. E prea leneș sau prea filozof pentru a reveni asupra unor lucruri care n-au
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În consecință, mici poezii ocazionale prin condice pe care, apoi, le pierde, nedîndu-și osteneala să le regăsească sau măcar să le transcrie din memorie. E prea leneș sau prea filozof pentru a reveni asupra unor lucruri care n-au valoare În afara trebuințelor sale. Se gîndește, totuși, la un posibil cititor din afară (la circulația și receptarea poeziei) din moment ce roagă pe cititorul său să nu se grăbească să-l „criticarisească” dacă va intîlni „vreo noimă ori neplăcută sau nepotrivită atît la ideea sa
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
său cu acelea ale nașterii unei culturi. Sentimentul lui profund este că scrie prima literă a alfabetului, stabilește table morale, fundează o logică și o estetică. Sentiment, Încă o dată, de Întemeietor, hărăzit să devină model. Poezia nevoită să exprime asemenea trebuințe este, fatalmente, didactică și sentențioasă, fără contact cu obiectele materiale. Programatică la acest prim nivel, ea se silește să Îndoaie abstracțiunile și să le dea un ritm care să izbească mai plăcut urechea și să fie mai ușor de reținut
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Valeriu Cristea SUMAR I. Iendchiță Văcărescu. Dificultatea de a Începe. Neliniștile spiritului Întemeietor. O mitologie a suspinului și a jertfei. Complexul „amărîtă turturea”. Un scenariu erotic și un scenariu „scriptual”. II. Alecu Vdcdrescu. Un discurs Îndrăgostit la 1800. Poezia ca „trebuință”. Robia ca stare de grație. Petrecerea cu necazuri. Proba focului și proba discreției. „Miluirea” ca formă de extaz. Un „nu știu ce prea dulce” și inefabilul feminin. Vicleșugurile „simbadiei”. Triada lui Alecu: apa, verdeața și frumusețea. III. Nicolae Vdcdrescu. Spiritul auster și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și de a se putea menține la un nivel acceptabil de Învățare; fiecare copil posedă caracteristici, interese, aptitudini și necesități de Învățare proprii; proiectarea sistemelor educaționale și implementarea programelor educaționale trebuie să țină seama de marea diversitate a caracteristicilor și trebuințelor copiilor incluși În procesul educațional; persoanele cu cerințe speciale trebuie să aibă acces În școlile obișnuite (școlile de masă), iar aceste școli trebuie să se adapteze unei pedagogii centrate asupra copilului, capabilă de a veni În Întâmpinarea trebuințelor fiecărui copil
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
caracteristicilor și trebuințelor copiilor incluși În procesul educațional; persoanele cu cerințe speciale trebuie să aibă acces În școlile obișnuite (școlile de masă), iar aceste școli trebuie să se adapteze unei pedagogii centrate asupra copilului, capabilă de a veni În Întâmpinarea trebuințelor fiecărui copil În parte; școlile obișnuite, care au adoptat această orientare, sunt cele mai utile mijloace de combatere a atitudinilor discriminatorii, construind o societate bazată pe spiritul de toleranță și acceptare și oferind șanse egale la educație pentru toți; mai
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
Înseamnă muncă În echipă atât pentru elevi cât și pentru profesori, Înseamnă răspuns pozitiv la diversitate și individualitate, Înseamnă șanse egale pentru toți copiii și pentru fiecare În parte din moment ce și copiii cu deficiențe sau handicap au și ei aceleași trebuințe fundamentale de creștere și dezvoltare ca toți ceilalți copii. Au nevoie de aceeași afecțiune, de securitate, de un mediu Înconjurător sănătos și de experiențe stimulative, de apreciere și susținere. Integrarea individuală a copilului cu nevoi speciale În clasa obișnuită mai
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
se simtă bine și competenți. Este unanim acceptată ideea că un om motivat pentru ceea ce face realizează acțiunea respectivă la maximul capacității sale. Motivația reprezintă modalitatea fundamentală de mobilizare și autodeterminare a persoanei. Asupra motivației acționează trei tipuri de factori: trebuințele prin latura lor de energizare; relațiile afective și atitudinale; obiectivele și Împrejurările imediate, reale sau imaginare ce Îndeplinesc funcția de sopuri. Pentru elev, motivația reprezintă o condiție necesară succesului școlar. Dacă la Început, școlarul Învață din motive colaterale obiectului (motivație
PERFORMANȚA ŞCOLARĂ – MOTIVAȚIE ŞI PERSPECTIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]