2,894 matches
-
rug - și așa se pune în mormînt; apoi i se mai pune mei în ochi, în gură, în nas și în urechi, ca să nu se mai facă strigoi. Se face strigoi omul a cărui umbră i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
biserică vegheată de o persoană cu scufie verde; probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă". Involuntar, Ioana continua să descopere detalii noi: verdele trestiilor răsfrânt în apa unui lac adormit, împăcat cu sine, o casă cărămizie și un deal de culoarea casei vegheat de turla altei biserici. Unde mergeau orbii? Spre ce se îndreptau? Bisericile erau departe, casele în urma lor. - Mi-a dăruit-o
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
scufie verde" A doua parte cuprinde excursul intertextual : "[...] probabil că în ea vreun preot îl citează tocmai pe Matei: Când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă". Involuntar, Ioana continua să descopere detalii noi: verdele trestiilor răsfrânt în apa unui lac adormit, împăcat cu sine, o casă cărămizie și un deal de culoarea casei vegheat de turla altei biserici. Unde mergeau orbii? Spre ce se îndreptau? Bisericile erau departe, casele în urma lor. - Mi-a dăruit-o
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
întâlnire cu iahve), misiunea cu care l-a însărcinat Dumnezeu, de a scoate poporul său din Egipt, și revelarea numelui divin; cele zece plăgi provocate de iahve pentru a forța consimțământul faraonului; plecarea israeliților și trecerea lor prin Marea de trestii, ale cărei ape au scufundat carele și pe soldații egipteni care Îi urmăriseră; teofania de pe Muntele Sinai, alianța încheiată de iahve cu poporul său, urmată de instrucțiuni privind conținutul revelației și cultul; în fine, cei patruzeci de ani de mers
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Viața la țară e un poem al vieții câmpenești, o rapsodie a Bărăganului. Existențele omenești se consumă într-un cadru maiestuos, cu lanuri de grâu mișcătoare și cârduri de dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
ne-om prăpădi cu toții, Tu, Oltule, să ne răzbuni!” (O. Goga- Oltul) Asonanța este figura de stil sonoră care constă în repetarea unor sunete în interiorul cuvântului (aceeași vocală accentuată): Exemplu: "Să plutim cuprinși de farmec Sub lumina blândei lune Vântu-n trestii lin foșnească Unduioasa apă sune!” ( M.Eminescu- Lacul) Comparația reprezintă figura de stil care constă în alăturarea a doi termeni, cu scopul de a li se releva trăsăturile asemănătoare. Notele asemănătoare trebuie să fie noi și surprinzătoare, ca să asigure noutatea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
fragmente cu caracter eshatologic. Capitolul 11 Unul dintre motivele mitului creștin al Anticristului, motivul „celor doi martori”, își are, fără îndoială, originea în capitolul 11 (vv. 3‑13) al Apocalipsei. Un înger coborât din cer îi aduce lui Ioan o trestie, dându‑i poruncă să măsoare „templul lui Dumnezeu și altarul și pe cei care se închină în el” (11,1). Curtea exterioară a templului (numită „cetate sfântă”) nu trebuie măsurată deoarece ea va trece pentru un timp - patruzeci și două
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul, monofonismul etc.: „eu domnul trestie de zahăr bocnă pentru copii din flori de styl la ocnă scabia cu vrabia coropijnița cu râjnița...” (în jilțul nevăzut) De asemenea, recunoaștem o zbatere în nesfârșire a ființei în Făutare și întru aventurare în inima cuvântului. și ca o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
portretistul și ne trântește în nas poarta grea a două versuri în teutoneză, despre care nu vă pot spune nimic. Voi scrie în schimb o replică, numai bună pentru a trece la noua secvență onirică, ai cărei nori plutesc deasupra trestiilor gânditoare din Frenchie Lake. De-atunci tot plâng tăcuta mea iubire Și o voi plânge pân'la nemurire. 2. Pitou cel voinic și poamele (din epoca) de aur Un vis cu păzitoarele livezii fermecatecccc De mic luase (ziua sau noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în orizont metafizic. În fond, chiar dacă are aspirația drumului spre stele, M. se compalce în terestru, uneori ascultând adâncurile. Lângă vechi ctitorii, motiv în Poveste tăinuită, lângă bolți de mănăstire în „lumină străvezie”, mișună „crapi negri prin adâncul verde”, foșnesc trestii, bubuie pușca nevăzută. Astfel de detalii senzoriale plasează lucrurile pe o axă a timpului veșnic. Ca în Mănăstirea din adânc, poem antologic, locurile sunt bântuite de duhuri diavolești și de puteri pângăritoare ale sacrului, iar fantezia liberă, tentată de bizantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
se știe ce ocean/ Rămaseră fără un ban./ O-la-la”. Câteodată e fantast în genul lui E. A. Poe, exemplul cel mai ilustrativ, poate, fiind imaginea proliferării infinite a lunilor. În permanență e depravat, „sărman” și „blestemat”, ca Paul Verlaine. Iată-l, „trestie sfâșiată de vânt”, într-o tavernă, ce „miroase-a pământ,/ A cer și a fete frumoase”, bând fără contenire, noapte și zi: „Ne-am frânt oasele nedormind și beți/ Am mângâiat, cu pletele desfrânatelor, cupele;/ Vom bea până mâine și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
diferită de orice triumf omenesc.Cuvântul lui Dumnezeu este în Hristos ca și glasul „Mielului luiDumnezeu care ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29): „Nu va striga șinu se va auzi prin piețe glasul lui” (Matei 12, 19). În acest fel:„Trestie strivită nu o va frânge, și făclie abia fumegândă nu o vastinge, până ce va aduce pe pământ dreptatea și de El vor asculta popoarele” (Matei 12, 20-21). Era calea păcii Sale, prin care se împlinea profeția: „Cu arma buneivoiri ne-
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în cazul unei situații resimțite foarte puternic, reacția normală și adaptată este comunicarea verbală. El amintește povestea bărbierului regelui Midas, care, nemaisuportând să păstreze un secret (regele avea urechi de măgar), nu a putut să nu se descarce, confesându-se trestiilor, în absența unui interlocutor veritabil. Freud mai notează rolul binefăcător al acestei „grandioase instituții istorice care este confesiunea”. Studiul experimental al afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor a fost întreprins în primul rând de Salter în 1949 și 1961 (în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
glucoză și una de fructoză, legate ambele prin OH-ul de la carbonul carbonilic (din această cauză nu este o glucidă reducătoare) [5], este foarte răspândit în natură, îndeosebi în regnul vegetal [3.4], constituie zahărul alimentar din sfeclă și din trestia de zahăr [3.4], în afară de utilizarea ca aliment, zaharoza servește pentru îndulcire și ca excipient în unele medicamente [3.4], suferă fermentație alcoolică după scindarea, sub acțiunea drojdiei de bere, în oze, care, ambele sunt fermentescibile [5], solubilitatea în apă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
converti lactoza în acid lactic (fermentație lactică) [3], laptele îmbogățit cu acid lactic ajută la prevenirea dezvoltării bacteriilor generatoare de putrefacție în intestinul gros [3]. Acid glicolitic [1424,2425] compus cu structura: acid hidroxiacetic [1], component al sucului extras din trestia de zahăr [1], unii dintre principalii acizi biliari [2], rezultă din combinarea acidului colic cu glicogenul printr o legătură amidică [2], sărurile sale (glicolați) sunt cele mai abundente în bila adultului [2]. Acid piruvic[2426] antiseptic fenolic utilizat în dermatozele
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
vitregiei timpurilor”. Ideea este susținută de I. Maloș-Râpeanu în articolul Pentru un destin al sângelui și al spiritualității românești. Cu poezie colaborează, în afară aceluiași I. Maloș-Râpeanu (Metamorfoze, Voievodul), si George Popa, redactorul revistei „Lanuri” de la Mediaș (Frunte lângă arbori, Trestia), Ion Oana (Sonet pentru tine), V.I. Spiridon (Fragment de scrisoare), Romeo Dăscălescu (Cântec de leagăn), Gr. P. Poruțiu ( Din lanțul strâns al vremii), Emil Zegreanu (Versurile toamnei) și L. Emandi (Gândul). Slabă reprezentare a prozei este compensata de calitatea ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]
-
mediteraneeană: cereale, soia, susan și produse derivate; orez și produse din orez; legume uscate (fasole, linte etc.); sucuri și concentrate de fructe; fructe și legume proaspete; cafea, ceai, cacao - brut și semiprocesat; plante medicinale și aromatice, uleiuri eterice; zahăr de trestie și derivate; uleiuri culinare și grăsimi (palmier, soia, nucă de cocos, susan și măsline). Franța acoperă cerințele de carne și lactate biologice din producția domestică, dar importă peste 60% din cererea de aditivi proteici și hrană concentrată pentru animale. Prevederi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Le Gant de crin, Flammarion, Paris, 1968, p. 33). 20 Gellu Naum, Athanor, Editura pentru literatură, București, 1968, pp. 61-62. 21 Poetul fiind "filtrul" viu al sensurilor lumii, clarvăzătorul, străbătătorul cu vederea, cel care, ales dintre cei mulți, "vedea printre trestii", acolo unde "de jur împrejur lumina suna" (Filtru, în Gellu Naum, op. cit., p. 14). 22 "Acest ireal, reconstituit - am zice - cu admirabilă știință a vagului, a sugestiei, nu-și are rostul în sine; el e doar emblemă pentru acele nenumărate
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și reveriile voinței, București, 1998, Pământul și reveriile odihnei, București, 1999; Albert Cohen, Cartea mamei, București, 1995, Frumoasa Domnului, București, 2000; Vadime Elisseeff, Danielle Elisseeff, Civilizația japoneză, București, 1996 (în colaborare cu Irina Diana Izverna); Nina Berberova, Acompaniatoarea. Boala neagră. Trestia revoltată, București, 1996, André Pieyre de Mandiargues, Marginea, București, 1998; Jean Cocteau, Scrisoare către americani, București, 1999; Patrick Rambaud, Bătălia, București, 2001; P.-L. Courier, Pamphlet de pamphlets - Pamfletul pamfletelor, ed. bilingvă, București, 2002; Camille Laurens, Carnet de bal, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
presus de om"... "Statul ... ucide"; "Omul e Dumnezeu"; O crimă monstruoasă trebuie să nască o pornire uriașă de răzvrătire universală"), pacifismul "disprețuitor de moarte", în numele suferinței mîntuitoare, al iubirii (Cervenco, "inimă îngerească", "mergea la lupte numai cu un băț de trestie și cîntînd cîntece bisericești": "Patria noastră e moartea...pretutindeni și mereu moartea..."), supunerea la rigorile statale, oficiale (Varga: " Noi apărăm patria"), dar și lașitatea asumată, recunoscută cu durere autoflagelatoare de Klapka. Cel din urmă se supune și tace (în discuția
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în egală măsură necesare, deoarece asigură etanșeitatea celulelor și izolarea electrică a neuronilor; în țările bogate, mai dăunător este, desigur, excesul de lipide, decât lipsa acestora, însă atragem atenția asupra tinerelor care, pentru a semăna cu manechinele zvelte ca niște trestii, sunt tentate să țină regim într-un mod exagerat. Aceeași situație este valabilă în cazul glucidelor (zaharurile): în Franța, excesul constituie mai curând o normă, dar atenție la regimurile prea severe, căci glucoza este carburantul creierului (și al mușchilor). Se
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
încă din neoliticul timpuriu au fost identificate vestigiile unor locuințe de suprafață, de formă dreptunghiulară, construite dintr-un schelet de trunchiuri subțiri, din împletitură de nuiele, din lipitură de lut amestecat cu paie, iar deasupra se punea un acoperiș din trestie realizat în două ape. Paralel s-au folosit însă, și bordeiele până la mijlocul neoliticului, după care au predominat locuințele de suprafață. În neoliticul mijlociu se renunță la bordeie ca locuințe permanente și se adoptă locuințele de suprafață, care au predominat
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pentru arta românească veche („albastrul suav” de Voroneț), accentuează nota meditativă. SCRIERI: Rostiri tari (în colaborare cu Arcadie Cerneanu), Rădăuți, 1933; Afania, pref. Vera Marian [Ghedeon Coca], Rădăuți, 1933; Apoteoz, Cernăuți, 1933; Eu-s virgină, Rădăuți, 1934; Minois, Rădăuți, 1934; Trestia Barcan, pref. George Demetru Pan, Rădăuți, 1934; Hora holdelor, Rădăuți, 1935; Stihuri, metafore și imagini românești, Rădăuți, 1935; Marathon, București, 1936; Acteon, Fălticeni, 1938; Artur Gorovei, Brașov, 1938; Insurgențe, Fălticeni, 1938; Nord, Fălticeni, 1938; Portrait de la Bucovine, Paris, 1939; Nerv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
am constatat că sînt două haplea ce n-a văzut Parisul. Nu am fost impresionat de ele ca femei, ci doar de imensele cantități de hrană care încăpeau în pîntecuțele lor mici și delicate, ascunse în niște corpușoare ca niște trestii. Amabilitatea și zîmbetele lor nu diminuau frica mea de a invita la o masă două așchii asiatice, capabile să-mi mănînce și părul din cap. Momente pline de haz am trăit și la o masă cu VIP-uri foarte VIP
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca o floare de mac printre buruieni și avea un corp strașnic de bine plămădit, că noi, băietanii, ne înghesuiam să-i facem curte. Cînd plînsetele în casa Anghelinei erau în toi, numai ce își face intrarea, plecat ca o trestie în vînt ca să poată intra pe ușă, moș Vasile. După ce s-a dumirit moșul de ce se plînge, a găsit și soluția. Ileana va duce în față Sfînta Cruce. Ferească Dumnezeu, eu nu mă duc deloc! Abia atunci pricepe moșul cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]