3,247 matches
-
fete, întrupări terestre ale miticelor ondine ori sirene, extratereștri cu simțiri pământene. Uneori aceste narațiuni inocente, perfect circumscrise genului, trimit spre realități cu posibile semnificații grave. Astfel, Astralofagul sau Lupta solarienilor cu electropirații (din volumul Taina Sfinxului de pe Marte) descrie tulburător drama unei lumi căzute sub dominația unei rase care o înrobește dezumanizând-o, golind creierele, în imagini de infern dantesc. Salvarea nu poate veni însă numai dinafară, avertizează autoarea, ci doar din organizarea unei rezistențe interne, în rândurile tinerilor, cu ajutorul
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
celebre despre Nil, într-o ironică paradă livrescă, se relatează o plimbare prin „orașul mort”; mormintele califilor și mamelucilor apar, în crepuscul, ca un labirint straniu. Impresionează poezia realității, insolitul cotidianului, amănuntele prozaice dospind de umor sau, dimpotrivă, de sentimentul tulburător al diversității infinite, de acela al precarității omului și a civilizațiilor, a „tărâmurilor”. În două rânduri e descrisă insula Helgolanda, iar fotografia plină de cețuri nordice rămâne în memorie pentru totdeauna. Textul își extrage poeticitatea din banalitate, din prozaism, din
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
acului va declanșa un atac întețit al altor albine în același punct; multe vor muri, colonia - inclusiv regina - va rămâne.) Oricâte analogii sau chiar mecanisme formale s-ar evidenția între nivelul uman și cel infrauman, rămâne problema crucială epistemic și tulburătoare uman, și anume dacă datul conștiinței nu aduce ceva fundamental diferit în ceea ce privește altruismul: în prima împrejurare el este „instinctiv”, în cea de-a doua e deliberativ. Distincția este notată și de Wilson (1979): „Capacitatea comună pentru sacrificiul suprem nu înseamnă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în căutarea miraculosului, în inventarea iubirii și în admirabila dialectică a negării morții. Ca toți suprarealiștii, Luca sugerează „o oră mediumnică, permanent mediumnică”, un timp și un spațiu permeabile la mister, aflate în așteptarea tensionată a unor «mesaje» tainice. [...] Stranietății tulburătoare a unor imagini tipic suprarealiste i se adaugă [...] acel proces de remodelare și transformare a plasmei sonore a cuvintelor antrenate în jocul complex al combinărilor (pe bază de paronomasii, omonimii, redistribuiri spectaculoase ale grupurilor de litere (sunete), sugerând acea „permanentă
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
sigur că, prin el, va obține mult jinduita fericire statornică. Erosul e văzut aici ca o forță irațională a naturii. Principala realizare a romancierei rămâne Între zi și noapte (1941), cel mai substanțial, mai adânc dostoievskian dintre romanele ei: exemplificare tulburătoare a fatalității unor determinisme interioare decise de factori abisali. Ana Stavri, o adolescentă, elevă, se simte, într-o zi de primăvară a anului 1916, la dentist, irezistibil atrasă de altă pacientă cam de vârsta ei, de o frumusețe stranie. Abordând
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
și polonă, iar în periodice versuri din bielorusă, cehă, georgiană și bulgară. A fost distinsă în 2002 cu Premiul Asociației „Iulia Hasdeu”. Paginile din Zăpezile de jertfă (1974) dezvăluie la S. un discurs poetic în care consistența lirică, contopind o tulburătoare sinceritate, intuiție feminină capabilă de ipostazieri, dar și o imagistică bogată, este dublată de o anume tensiune intelectuală, sesizabilă chiar și în versurile de dragoste. Predomină tonalitățile grave, vorbind despre dăruirea de sine a poetului hărăzit să refacă perpetuu datele
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
și treburile Bisericii, iar sinoadele cele mai importante s-au ținut și se țin în continuare după voința lor. Biserica și imperiul sînt strîns legate între ele, așa cum s-a dovedit și în unele momente importante din perioada tragicelor și tulburătoarelor întîmplări din viața lui Atanasie, care s-au desfășurat în paralel cu gravele tulburări ale păcii sociale a imperiului, provocate de uzurpări și revolte. Așadar, istoria oamenilor e de inspirație divină; sarcina fundamentală a istoricului este de a descoperi prezența
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prieten Mircea Eliade se convertește spre legionarism (sau, păstrîndu-ne în termenii vestitei piese de teatru a lui Eugen Ionescu, se "rinocerizează"). A fost această observație a lui Sebastian despre convertirea lui Eliade la legionarism o efectivă tragedie, o rupere dramatic tulburătoare. Își dădea seama, disperat, că pierde un prieten de inimă, drag cu totul. Nu e un lucru oarecare o astfel de lovitură primită în adîncul sufletului de un tînăr aflat în al treilea lustru de viață, pe care o trăise
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
însă în considerare nu numai ființa umană, ci toate entitățile raționale existente în univers. Scriitorul configurează, cu o imaginație îndrăzneață, lumi neumane, care seamănă totuși cu lumea noastră prin ceva și anume prin problemele lor. O povestire de acest fel, tulburător poem SF în proză, este Hephron. Iată cu câtă forță plastică și cu cât dramatism îi descrie autorul pe hephronieni: " În epoca vieții primitive, hephronienii erau niște cupe enorme, deschise spre cer, situate la capătul unui stâlp musculos care permitea
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
Luminița Marcu După copertă, cartea lui Valentin Rasputin promite să fie o poveste de dragoste cu toate atributele sentimentalismului patetic slav: un autor rus (siberian), cu un nume aproape folcloric, un titlu cel puțin tulburător, dar înșelător în același timp, . Înșelător pentru că romanul nu este o poveste de dragoste, oricum nu în înțelesul comun. E vorba despre un sat care urmează să fie inundat în urma unei mărețe realizări a statului sovietic, o hidrocentrală în amontele
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
frumuseții planetei. • Incompetentă natura a făcut din nud o capodoperă pentru toate tipurile de civilizație. • Ca să placă, nudul trebuie să aibă forme armonioase, nu să fie doar carne și oase. • Toată arta vestimentației este de a da nudului un aer tulburător. • Din grație în grație, nudul face salturi dincolo de imaginație. • Bătrânețea este o mare hoață. Îți ia și acel puțin care te leagă de viață. • Pacea este prima victimă a războiului. • Adesea cuvântul are lungimi, nu și adâncimi. • Pacea e doar
GÂNDURI REBELE (19) – ARMONII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381299_a_382628]
-
umbrire de chipul mamei. Fără zâmbet, fără înlăcrimare. Doar o tăcere prin mărturiile copilăriei mele. O caut mereu în momentele cerșinde de mângâiere. Nicicând nu întârzie să apară. Mă petrece peste durere o clipă, o zi, o eternitate. O cuprindere tulburătoare intensifică bucuria strădaniei mele. Fiecare nouă stare de conștiință fermentează în ființa mea solidă, rezistentă, pregătită să se armonizeze cu Cerul. Revederile... puține, pasagere, străine, în pas cu oprelile prin stațiile încărcate de ședere. Și... pulsul îngreunatelor suflări de amintiri
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
lui Constantin Noica despre Goethe, al doilea e o nouă filipică împotriva singuraticului filosof, o denunțare a „fenomenului Noica” în totalitate. În opinia polemistei, „Noica aduce în cultura română exact ce n-ar trebui sau contrariul a ceea ce ar trebui”. Tulburător e articolul inedit (nepublicabil înainte de 1989 nici în țară, nici în presa română din afară) Exilul literaturii și literatura de exil, ce destăinuie drama intelectualului emigrant din Est, căruia i se pretindea, în Occident, o „angajare” identică - deși în sens
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
nebulos, spre stări de opresiune, angoasă sau teroare”, ci se configurează mai degrabă în zona miraculosului de tipul celui propriu basmului, fățiș „neverosimil”, dar acceptat prin convenție, învestit cu o funcție parabolică, eventual burlescă sau satirică, ori în cadrele enigmaticului tulburător, marcat de irupția inexplicabilului în cotidian. În aproape toate cazurile se manifestă ceea ce S. definește ca „italianitate”, adică o „aspirație organică spre luminos, spre claritatea imaginii și echilibrul formelor, care alungă teroarea mistică și irațională”. Examinarea subiectului, efectuată în analize
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
vigilență. „Privegheați pentru viața voastră; candelele voastre să nu se stingă, coapsele voastre să nu le descingeți, ci fiți gata, că nu știți ceasul în care Domnul nostru va veni”* (16,1). Acest îndemn este urmat de un scurt, dar tulburător scenariu eshatologic, alcătuit din mai multe episoade, unul dintre ele consacrat special „înșelătorul lumii” (16,4): 5∀ℜ ϑϑγ ν∀<ΖΦγϑ∀4 ® 6≅Φ:≅Β8∀<←Η 〉Η Λ⊇∈Η 2γ≅¬ 6∀ℜ Β≅4ΖΦγ4 Φ0:γ ℘∀ 6∀ℜ ϑΞΔ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ci și surogate ale cultului. De exemplu, ei au imitat grosier botezul sau descălțarea rituală la intrarea în lăcașul de cult (1 Apol. 62). Sacrificiile lor nu sunt nimic altceva decât expresii ale terorii iraționale. Demonii inspiră oamenilor viziuni onirice tulburătoare și robesc sufletele lor prin intermediul magiei. Aceleași creaturi malefice se găsesc la originea persecuțiilor: cea a profeților, a lui Socrate și a filozofilor păgâni, în fine cea a creștinilor. Aici, instrumentele nu mai sunt poeții sau creatorii miturilor, ci oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și ornamentele, fără de care eforturile noastre anterioare rămân zadarnice și lipsite de sens” (57, 1). De uita beata dezvoltă două teme majore: nemurirea sufletului (cap. 1‑13) și sfârșitul lumii (cap. 14‑26). Tratatul se încheie cu o frumoasă și tulburătoare exortație. Secțiunea anticristologică se află în partea a doua a tratatului, dar trebuie neapărat pusă în legătură cu tema nemuririi sufletului. Într‑adevăr, ideea unei judecăți finale, urmată de o pedeapsă sau o răsplată veșnică, decurge strict din ideea nemuririi. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
același timp. Anticriștii nu se opun numai logosului, ei nesocotesc deopotrivă praxis‑ul, cu alte cuvinte, privează modelul evanghelic de una dintre dimensiunile sale fundamentale. Capitolul 9 este o diatribă împotriva potențialilor anticriști ascunși în sânul Bisericii, încheiată cu un tulburător îndemn: Unusquisque considerans conscientiam suam, si mundi amator est mutetur; fiat amator Christi, ne sit Antichristus („Fiecare să‑și cerceteze conștiința: de este prieten al lumii, să se schimbe, să se facă prieten al lui Cristos, să nu fie cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
numai planul fizic, ci și pe cel psihic. Peisajul devine un uriaș ecran de proiecție pentru stările sufletești ale personajelor, sclipește vesel ori se posomorăște, după cum oamenii trec prin momente fericite ori apăsătoare, își schimbă luminile și culorile, cu o tulburătoare empatie, vorbește mai ales printr-o muzică secretă - foșniri, murmure, clipoceli, gâlgâituri, vuiete îndepărtate; vântul - remarcă Tudor Vianu - este un adevărat personaj al povestirilor lui S. Tablourile de natură nu sunt doar états d’âme ca în literatura romantică, ci
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a vrut să profite de unul dintre războaiele purtate de viteazul Domn cu turcii („când s-a bătut răposatul Radul voievod cu păgânii turci, cu Mehmet beg”). (Să observăm că acei care acordau ajutor unui pretendent erau, de regulă, „răufăcători” - tulburători ai Ordinei -, „adunătură”, „lotri”: „Iar Ion-vodă [cel Cumplit - n.m.] și cu moldovenii au trimis în țara Românească pre Vintilă Vornecul, care au fost pribeag la moldovéni, cu mulți lotri, ca să fie domnu” [Cronica Bălenilor]. Marele spătar Iurie s-a făcut și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reflectă lumea și se reflectă pe sine Însăși. Dar dincolo de aceste reflecții cu caracter constatativ, persoana Își pune Întrebarea, ieșită din neliniștea sa existențială: „Cine sunt? Care este destinul meu? De ce am venit pe lume?” și, mai ales, cea mai tulburătoare și importantă dintre toate: „De ce trebuie să mor?”. Cunoscându-se pe sine și cunoscând lumea, Eul personal realizează raporturile sale directe și imediate cu sine și cu ceilalți, dar cu toate acestea el va continua să fie neliniștit. Această neliniște
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
logică și firească. Însă naratorul e și mai mult atras de Zerlendi, căci descoperise totuși, Înaintând În lectura caietelor, „o simplă Însemnare, pe prima pagină a unui caiet de exerciții”, care i-a „atras o clipă atenția. Erau câteva cuvinte, tulburătoare Însă pentru mine. Ïambhala= Agarttha = tărâmul nevăzut. Toate celelalte file erau acoperite cu exerciții școlărești”. Însemnarea Îi atrage atenția și de aici, dar mai ales după ce descoperă jurnalul lui Zerlendi, Încă un „instrument de cunoaștere”1 - naratorul intră complet În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
după ce descoperă jurnalul lui Zerlendi, Încă un „instrument de cunoaștere”1 - naratorul intră complet În dimensiunea fantastică și secretă a experiențelor sale culminând cu dispariția. O dată substituit lui Zerlendi, se va Întâlni de fapt cu el Însuși, pentru că acele cuvinte tulburătoare sunt Întâlnirea pe care și-o oferă cu propriul secret. Trebuie reținut faptul că tot de la acest punct Încolo există o versatilitate a referințelor la Ïambhala și Agarttha: nu poți ști dacă tulburarea provine din experiența de la Rishikesh sau din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Note”, se relatează cum alcătuia Coșbuc petiții în limba germană pentru refugiați, în timpul ocupației. După un timp apare și studiul Coșbuc traducător de B. Nemțeanu. Dintre prozatori, cel mai important este Liviu Rebreanu care, în numărul 9/1917, într-un tulburător articol, Puia, își exprimă dragostea pe care i-o purta fiicei sale adoptive. După plecarea, în 1918, a lui Liviu Rebreanu la Iași, figura cea mai importantă de la S. rămâne Gala Galaction, secondat de V. Demetrius. Sarina Cassvan semnează povestiri
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
și-a împușcat umbra, unde cazului de alienare i se atribuie o motivație puerilă (un sublocotenent care urma să plece pe front își împușcă, preventiv, umbra). Ș. a scris și câteva piese de teatru scurt, mai toate mediocre. Spre exemplu, Tulburătorul vis (1970), supralicitată tematic în indicațiile de regie (motivul central ar fi „vânarea de himere”), prezintă, în fapt, o întâlnire peste ani a unor foști îndrăgostiți, prilej ratat din cauza femeii care dezamăgește. În Dialog cu sfârșitul (1970) tentația moralizatoare devine
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]