2,309 matches
-
galvanizată dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă”, după modelul rusesc. Cea mai înaltă turlă are înălțimea de 14 m. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Edificiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 1768 a fost construit un turn clopotniță din lemn, cu o turlă în formă de bulb de ceapă acoperită cu tablă, fiind lipit de zidul bisericii. La
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
religioase suferite în timpul dominației poloneze. La început, cazacii s-au aliat cu tătarii crimeeni, cu ajutorul cărora au reușit să-i alunge din țară pe polonezi. În momentul în care polonezii au reușit să-i convingă pe tătari să schimbe tabăra, ucrainenii au căutat un nou aliat, care să-i ajute să-și păstreze independența proaspăt dobândită. Liderul ucrainenilor, Bogdan Hmelnițki, s-a oferit să plaseze Ucraina sub protecția țarului Alexei I. Trecerea Ucrainei sub suzeranitatea Rusiei, act ratificat prin Tratatul de la
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
reușit să-i alunge din țară pe polonezi. În momentul în care polonezii au reușit să-i convingă pe tătari să schimbe tabăra, ucrainenii au căutat un nou aliat, care să-i ajute să-și păstreze independența proaspăt dobândită. Liderul ucrainenilor, Bogdan Hmelnițki, s-a oferit să plaseze Ucraina sub protecția țarului Alexei I. Trecerea Ucrainei sub suzeranitatea Rusiei, act ratificat prin Tratatul de la Pereiaslav, a condus la declanșarea un război prelungit între Rusia și Polonia între anii 1654 - 1667. Pacea
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
trecut din nou sub controlul Poloniei, în vreme ce sectorul răsăritean, (Ucraina de pe malul stâng), a rămas un teritoriu autonom, sub suzeranitatea Rusiei, Hetmanatul cazacilor. Expansiunea către sud-vest a Rusiei și în mod particular incorporarea Ucrainei răsăritene au avut efecte neașteptate. Cei mai mulți ucraineni erau ortodocși, dar contactul lor îndelungat cu catolicismul și contrareforma poloneză i-a pus în contact cu ideile cele mai avansate ale occidentului. Prin intermediul Academiei din Kiev, rușii au luat contact cu influențele poloneze și central-europene și cu restul lumii
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
Mai avea o densitate de 3572 persoane/km² și Raionul Sadagura 355 persoane/km². Recensământul a dezvăluit faptul că Raionul Șevcenko este cel mai cosmopolit dintre cele trei raioane ale Cernăuțiului, aici locuind 58 naționalități. Cele mai numeroase naționalități sunt ucrainenii (78.1%), rușii (12.7%), românii (4.9%), moldovenii (1.5%), polonezii (0.6%), evreii (0.6%), bielorușii (0.4%) etc. Limba maternă a majorității locuitorilor raionului este limba ucraineană, 77.2% din populație declarând acest lucru. Față de datele declarate
Raionul Șevcenko, Cernăuți () [Corola-website/Science/317720_a_319049]
-
Matyas Szabo în finală. Prin urmare a urcat pe locul trei în clasamentul mondial. În luna iunie a ajuns în finală la Jocurile Europene din 2015, după ce a trecut de italianul Luigi Miracco, dar a fost învins în finală de ucraineanul Andrii Iahodka și s-a mulțumit de argint. La Campionatul Mondial din 2014 la Moscova s-a oprit în semifinală, fiind învins la limită de Daryl Homer. Astfel a cucerit medalia de bronz pentru al treilea an la rând. A
Tiberiu Dolniceanu () [Corola-website/Science/317834_a_319163]
-
în cadrul Armatei Voluntarilor. După înfrângerea lui Denikin din 1919, când devenise clar că bolșevicii aveau să ocupe Kubanul, unele grupuri pro-ucrainene au încercat să restaureze Rada, să se distanțeze de Armata Voluntarilor și să lupte cu bolșevicii în alianță cu ucrainenii. Cu toate acestea, pe la începutul anului 1920, Armata Roșie a preluat controlul asupra Kubanului, iar forțele Radei și ale lui Denikin au fost definitiv înfrânte. După victoria sovietică, numeroși cazaci din Kuban au fugit din țară, pentru ca să evite persecuțiile bolșevicilor
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
fost Partidul Revoluționar Ucrainean. Autoritățle austro-ungare au primit rapoarte de la organizație ucraineană din Imperiul Rus confrom cărora 700 de cazaci din Kuban au fost arestați în Galiția de est de către autoritățile militare ruse datorită refuzuluil lor de a lupta împotriva ucrainenilor din armata austriacă. Rada cazacilor din Kuban a proclamat limba ucraineană ca limbă oficială în timpul războiului civil. Albii generalului Denikin a ocupat regiunea și a desființat Rada și au reintrodus limba rusă ca limbă oficială în regiune.. După victoria bolșevicilor
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
o populație mixtă din punct de vedere etnic, cu o majoritate ucraineană. Pentru contacararea „șovinismul națiunii dominante” a fost introdusă în regiune politica de „korenizație” (ucrainizare). Rezultatele recensământului din 1926 arătau că în okrugul Kuban exista aproape un milion de ucraineni (62% din populație). Corespunzător acestei realități naționale au fost deschise aproximativ 700 de școli cu limba de predare limba ucraineană, iar la Institutul Pedagogic din Kuban a fost creat o catedră ucraineană. Au fost publicate numeroase ziare în limba ucrainenaă
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
afirmat că a existat chiar o încercare de organizare a unui referendum având ca subiect unirea Kubanului cu RSS Ucraineană. La sfârșitul anului 1932, politica de ucrainizare a încetat, fiind înlocuită de cea de rusificare, astfel încât la sfârșitul deceniului, majoritatea ucrainenilor din Kuban alegeau să se declarea mai degrabă ruși decât ucraineni.Ca urmare, în cadrul recensământului din 1939, majoritatea populației din Kuban era reprezentată de ruși (86*). Marea Enciclopedie Sovietică (ediția a 2-a) îi numea în mod explicit pe cazacii
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
comunități mici de români și de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.427 locuitori din sat, 1.286 erau bulgari (90.12%), 88 români (6.17%), 37 ruși (2.59%), 7 greci și 6 ucraineni. La 1 ianuarie 1940, din cei 1.694 locuitori ai satului, 1.658 erau bulgari (97.84%), 14 ruși (0.83%), 8 români (0.47%), 7 polonezi și 7 greci. În anul 1924, o parte dintre locuitorii bulgari din sat
Cairaclia, Ismail () [Corola-website/Science/317996_a_319325]
-
prin reorganizarea județului, comuna Sărata (noua denumire a localității) a fost inclusă în Plasa Sărata, dar nu a avut rolul de reședință de plasă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din germani, existând și comunități mai mari de evrei și ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.661 locuitori din sat, 1.948 erau germani (73.21%), 316 evrei (11.88%), 173 ucraineni (6.50%), 89 ruși (3.34%), 75 români (2.82%), 38 bulgari (1
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
populației era formată din germani, existând și comunități mai mari de evrei și ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.661 locuitori din sat, 1.948 erau germani (73.21%), 316 evrei (11.88%), 173 ucraineni (6.50%), 89 ruși (3.34%), 75 români (2.82%), 38 bulgari (1.43%), 13 polonezi, 3 cehi, 2 armeni, 1 ungur și 1 sârb. În perioada interbelică, au funcționat aici o gară de cale ferată, un spital de stat
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
În septembrie 1940, la apelul lansat de Germania nazistă, membrii comunității germanilor basarabeni s-au repatriat în Germania. În Basarabia au rămas numai 2.000 din cei aproximativ 93.000 de germani. Rămase pustii, satele germane au fost populate cu ucraineni sosiți din România sau din alte zone . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. În anul 1944, URSS a reocupat cele trei teritorii anexate în urma ultimatumului din 26 iunie 1940, iar sudul Basarabiei
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
URSS a hotărât reînființarea mai multor raioane, printre care și raionul Sărata. Începând din anul 1991, orașul Sărata a devenit centru administrativ al raionului omonim al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, populația orașului este formată în principal din ucraineni. În Sărata există o întreprindere mecanică, o turnătorie, ferme agricole individuale, precum și un combinat vinicol. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Sărata era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), bulgară (%) și română
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
în Delta Dunării. Aici ei au format sate cu 1.095 familii (în 1830).. În cursul timpului, acestor cazaci li s-au alăturat țărani-iobagi care fugeau de pe moșiile din Imperiul Rus. În zilele noastre există încă o mică comunitate a ucrainenilor în Dobrogea. Această comunitate număra în 2002 1.465 de persoane, în conformitate cu datele statistice oficiale și peste 20.000 de persoane, în conformitate cu aprecierile organizațiilor ucrainenilor . Acești ucraineni, cunoscuți și cu numele de „rusnaci”, continuă modul tradițional de viață al cazacilor
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
fugeau de pe moșiile din Imperiul Rus. În zilele noastre există încă o mică comunitate a ucrainenilor în Dobrogea. Această comunitate număra în 2002 1.465 de persoane, în conformitate cu datele statistice oficiale și peste 20.000 de persoane, în conformitate cu aprecierile organizațiilor ucrainenilor . Acești ucraineni, cunoscuți și cu numele de „rusnaci”, continuă modul tradițional de viață al cazacilor, trăind din pescuti și vânătoare.
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
moșiile din Imperiul Rus. În zilele noastre există încă o mică comunitate a ucrainenilor în Dobrogea. Această comunitate număra în 2002 1.465 de persoane, în conformitate cu datele statistice oficiale și peste 20.000 de persoane, în conformitate cu aprecierile organizațiilor ucrainenilor . Acești ucraineni, cunoscuți și cu numele de „rusnaci”, continuă modul tradițional de viață al cazacilor, trăind din pescuti și vânătoare.
Siciul Dunărean () [Corola-website/Science/318018_a_319347]
-
cele mai mari șanse să câștige alegerile, calificându-se în turul al doilea alături de Iulia Tîmoșeko (19%). Toți ceilalți candidați au mai puțin de 5% din intențiile de vot, Viktor Yușcenko având doar 3,5%. Sondajul a indicat și că ucrainenii sunt pesimiști în ce privește situația socio-politică din țară. Șaptezeci și patru la sută considerau că Ucraina este pe calea spre instabilitate și peste 90% din ucraineni erau nemulțumiți de situația economică (96%) și de cea politică (92%) din țară. Conform altor
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
din intențiile de vot, Viktor Yușcenko având doar 3,5%. Sondajul a indicat și că ucrainenii sunt pesimiști în ce privește situația socio-politică din țară. Șaptezeci și patru la sută considerau că Ucraina este pe calea spre instabilitate și peste 90% din ucraineni erau nemulțumiți de situația economică (96%) și de cea politică (92%) din țară. Conform altor sondaje de opinie, candidatul Partidului Regiunilor Viktor Ianukovici (25,0% - 33,3%) este primul între candidații prezidențiali în preferințele alegătorilor, urmat de Primul Ministru Iulia
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
1812. În 1812, populația locală de greci, români moldoveni și tătari (căreia i se alăturaseră lipovenii în sec XVII), este atunci în mare parte strămutată în Dobrogea, în locul ei venind de acolo bulgari și găgăuzi, iar din Rusia, ruși și ucraineni. Dintre vechii locuitori rămân doar o parte dintre greci și dintre lipoveni, care își continuă îndeletnicirea de pescari.
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.404 locuitori din sat, 2.119 erau bulgari (91.10%), 134 găgăuzi (5.57%), 69 români (2.87%), 64 ruși (2.66%), 7 evrei, 6 greci, 3 ucraineni și 3 evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel
Bulgărica, Bolgrad () [Corola-website/Science/318247_a_319576]
-
din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.365 locuitori din sat, 4.273 erau bulgari (97.89%), 31 ruși (0.71%), 29 români (0.66%), 9 ucraineni și 1 găgăuz. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aceștia distribuind clandestin țăranilor pliante și arme cu scopul de a pregăti o insurecție armată. În iunie 1918, locuitorii din Pandaclia
Pandaclia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318252_a_319581]
-
din bulgari, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.388 locuitori din sat, 3.319 erau bulgari (97.96%), 25 români (0.74%), 19 ruși (0.56%) și 3 ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august
Golița, Bolgrad () [Corola-website/Science/318263_a_319592]