2,479 matches
-
revine statelor părți potrivit art. 9 paragraful 1, orice cerere depusă de un copil sau de părinții acestuia, în vederea intrării într-un stat parte sau a părăsirii acestuia în scopul reîntregirii familiei, va fi examinată de statele părți cu bunăvoință, umanism și cu operativitate. Statele părți vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri să nu antreneze consecințe nefaste asupra solicitanților și membrilor familiei acestora. 2. Copilul ai cărui părinți își au re��edința în state diferite va avea
CONVENŢIE din 20 noiembrie 1989 (*republicată*) cu privire la drepturile copilului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135027_a_136356]
-
în orice moment și în toate mediile pentru a evita accentuarea fenomenelor, precum și a recidivelor foarte frecvente. 7. Succesul se obține cu mari eforturi, dar ele sunt răsplătite de o dublă satisfacție aceea a recuperării într-o ambianță de cald umanism a logopatului și aceea a logopedului care-și trăiește astfel satisfacția deplină a muncii sale. Rezumat Problema cristalizării personalității puberului logonevrotic prezintă interes atât pentru profesioniști (medici, logopezi, psihologi) cât și pentru părinți. Logonevroticii trec prin anii pubertății cu unele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
recuperării eșecului școlar și al adaptării și orientării școlare și profesionale. Reușita în tratamentul acestor tulburări se obține numai prin efortul conjugat al tuturor factorilor interesați și este răsplătită prin satisfacția dublă: aceea a recuperării, într o ambianță de cald umanism a logopedului și a specialistului care-și trăiește satisfacția deplină a muncii sale. Prezentarea unui caz (preșcolar) de dizartrie pe parcursul terapiei logopedice Vârsta preșcolară este cunoscută ca vârstă a copilăriei în care se înregistrează o dezvoltare intensă a limbajului sub
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diverse alte dereglări de ritm (Tumultus Sermonis) dislexo disgrafia, debilitatea mintală, afazia etc. De altfel, Constantin Păunescu a optat pentru denumirea științifică a logopediei (vorbirea copilului) ca „logologie” (știința comunicării prin limbaj). Constantin Păunescu ne-a prezentat sensul unui înalt umanism al preocupărilor logopezilor ca fiind „sensul devenirii ființei umane”, deoarece noi nu suntem niște simpli reeducatori, ci modelatori ai întregului sistem psihic al copilului. Constantin Păunescu susține că limbajul, ca sistem al gândirii, cu funcții de structurare și restructurare continuă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
crescu nasul la locu, de s-au tămăduit. Iară când au vinit aice în țară la domnie lui Ilieș Vodă, numai de abie s-a fost cunoscut nasul că-i tăiet. În secolul al XVII-lea ajung în Moldova ecourile umanismului European, reprezentantul de frunte fiind Dimitrie Cantemir, originar din 18 ținutul Fălciului. El și-a atras la Curtea sa de la Iași pe Jean Baptiste von Helmont, medic naturalist și chimist Belgian. Cunoștințele medicale ale lui Cantemir sunt evidente în “Istoria
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
laboratorul fiind condus de dr. Sorin Moldoveanu. Strânsa colaborare cu Institutul de Medicină Legală Iași s-a concretizat prin mai multe întruniri cu caracter științific, printre care menționăm o frumoasă manifestare științifică organizată la Vaslui în anul 1977 sub genericul “Umanismul cadrelor medicale în relațiile cu bolnavii” condusă de prof. dr. Gheorghe Scripcaru, rectorul Institutului de Medicină și Farmacie Iași, și prof. dr. Tadeus Pirojinschi, șeful Clinicii de Psihiatrie Socola Iași. La această manifestare au prezentat lucrări de substanță, pe lângă colectivele
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
două căi fundamentale: spre noi înșine, în tot mai adâncul nostru (unde s-ar putea să-L descoperim pe Dumnezeu) sau spre Dumnezeu, spre divin, în tot mai profundul lui (unde s-ar putea să ne descoperim pe noi înșine). Umanismul se revarsă din iubire. Iubirea alimentează și întreține umanismul. Trăim printre lucruri autentice, veritabile și lucruri inautentice, surogat. Trăim printre originale și imitații. Trăim printre oameni adevărați și oameni falși, printre oameni care-și urmează sufletul și cugetul - creându-și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
adâncul nostru (unde s-ar putea să-L descoperim pe Dumnezeu) sau spre Dumnezeu, spre divin, în tot mai profundul lui (unde s-ar putea să ne descoperim pe noi înșine). Umanismul se revarsă din iubire. Iubirea alimentează și întreține umanismul. Trăim printre lucruri autentice, veritabile și lucruri inautentice, surogat. Trăim printre originale și imitații. Trăim printre oameni adevărați și oameni falși, printre oameni care-și urmează sufletul și cugetul - creându-și destinul pe măsura lor - și oameni care trag doar
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Peter Schubert, de la Ludwig van Beethoven la Hector Berlioz, de la Franz Liszt la Giuseppe Fortunino Fran‑ cesco Verdi - care ne‑au dat opere de o foarte mare inspirație în acest dome‑ niu al muzicii sacre. În perioada modernă alături de acest umanism creștin care a continuat să producă expresii semnificative de cultură și de artă, s‑a afirmat progresiv și o formă de umanism caracterizat prin absența lui Dumnezeu și adesea prin opo‑ ziție față de el, fapt ce a condus uneori la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
opere de o foarte mare inspirație în acest dome‑ niu al muzicii sacre. În perioada modernă alături de acest umanism creștin care a continuat să producă expresii semnificative de cultură și de artă, s‑a afirmat progresiv și o formă de umanism caracterizat prin absența lui Dumnezeu și adesea prin opo‑ ziție față de el, fapt ce a condus uneori la o anumită separare între lumea artei și cea a credinței cel puțin în sensul unui interes scăzut al multor artiști față de temele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Peter Schubert, de la Ludwig van Beethoven la Hector Berlioz, de la Franz Liszt la Giuseppe Fortunino Fran‑ cesco Verdi - care ne‑au dat opere de o foarte mare inspirație în acest dome‑ niu al muzicii sacre. În perioada modernă alături de acest umanism creștin care a continuat să producă expresii semnificative de cultură și de artă, s‑a afirmat progresiv și o formă de umanism caracterizat prin absența lui Dumnezeu și adesea prin opo‑ ziție față de el, fapt ce a condus uneori la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
opere de o foarte mare inspirație în acest dome‑ niu al muzicii sacre. În perioada modernă alături de acest umanism creștin care a continuat să producă expresii semnificative de cultură și de artă, s‑a afirmat progresiv și o formă de umanism caracterizat prin absența lui Dumnezeu și adesea prin opo‑ ziție față de el, fapt ce a condus uneori la o anumită separare între lumea artei și cea a credinței cel puțin în sensul unui interes scăzut al multor artiști față de temele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Național în parteneriat cu Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași, Muzeul Literaturii Române, Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” Iași, Centrul de Cercetare Interdisciplinară Avansată în Religie și Știință Iași. Spre un nou tip de umanism? Simpozionul „Literatura și celelalte arte”, organizat de Colegiul Național din Iași, are toate ingredientele necesare pentru a fi cu adevărat o piatră unghiulară la temelia unei noi construcții. Și asta pentru că cea veche, pe care se tot clatină învățământul românesc
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și cum să mai îndrăznim să abordăm global interogațiile esențiale ale existenței noastre care, fundamental, nici nu s-au schimbat, nici nu s-au înmulțit de la crearea lumii ? Sigur că idealul renascenstist este, astăzi, utopic. Dar un nou tip de umanism este perfect posibil, iar pentru asta nu e nevoie de un «uomo universale», care stăpânește și cunoaște toate disciplinele, ci de unul care vede, acceptă și explorează punțile și interacțiunile dintre ele, care îmbrățișează o viziune unitară, holistică, ceea ce nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a X-a Ilinca Busuioc, clasa a X-a Anca Ioana Toma, clasa a X-a coord. prof. Carmen Martinuș Colegiul Național, Iași Personalitate enciclopedică de tip renascentist, Mircea Eliade savantul și scriitorul a creat o operă caracteristică printrun profund umanism. El face parte din familia spirituală a lui Dimitrie Cantemir, B. P. Hașdeu, N. Iorga. Istoric al religiilor, orientalist , etnolog, sociolog, folclorist, eseist, nuvelist, romancier, dramaturg, memorialist iată câteva dintre multiplele laturi ale activității sale. Istoricul american al religiilor, Robert
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
să mențină controlul resurselor de dominare. Plătesc prin faptul că o femeie dependentă se simte adesea mizerabil și când nu mai poate, transferă starea ei mizerabilă celor din jur. Altele, uneori în colaborare cu bărbați parteneriali care cred că un umanism fără femei competitoare și partenere nu este umanism deloc, au ales calea feministă: cea a competiției deschise pentru resurse, susținând, asemenea Harrietei Taylor (1851) și lui John Stuart Mill (1869), că, odată ce competiția este sursa progresului, este o crimă să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
faptul că o femeie dependentă se simte adesea mizerabil și când nu mai poate, transferă starea ei mizerabilă celor din jur. Altele, uneori în colaborare cu bărbați parteneriali care cred că un umanism fără femei competitoare și partenere nu este umanism deloc, au ales calea feministă: cea a competiției deschise pentru resurse, susținând, asemenea Harrietei Taylor (1851) și lui John Stuart Mill (1869), că, odată ce competiția este sursa progresului, este o crimă să înlături jumătate din competitori fiindcă s-au născut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de interpretarea lor într-un mod original și de asimilarea lor creatoare în concepția proprie a unui pedagog. "Izvoarele intelectuale ale doctrinei pedagogice a lui Rousseau descind mai cu seamă din: filosofia lui Platon, lucrările scriitorilor și moraliștilor antici romani, umanismul lui Montaigne, scrierile lui Locke și Fénelon despre educație, precum și unele scrieri de căpătîi, contemporane lui, ca cea a oratorianului cartezian Bernard Lamy. La confluența acestor izvoare se situează experiența lui educațională, care, deși limitată, se înscria pe orbita gîndirii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
unor bariere înseamnă limitarea și mutilarea ei. Rabelais crede că în sînul Naturii, fundamental armonioase, omul este și poate fi bun. Suprema expresie a încrederii sale în om este înscrisă la intrarea mănăstirii Thélème: "Fă ce-ți place!" Inspirat de umanismul Renașterii, Comenius vedea omul ca pe o ființă perfectă, capabilă să se transforme pe sine și, odată cu acesta, să transforme și societatea. Comenius a avut drept ideal progresul întregii omeniri prin intermediul educației, acesta fiind principala cale de luptă pentru bunăstarea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
București, 1996 9. Ciocîrlie, Livius, Negru și alb. De la simbolul romantic la textul modern, Editura Cartea Românească, f.l., 1979 10. Claparède, Edouard, Educația funcțională, EDP, București, 1973 11. Comenius, Jan Amos, Didactica magna, EDP, București, 1970 12. Comorovski, Cornelia, Literatura Umanismului și Renașterii. Ilustrată cu texte, vol. I, II, III, Editura Albatros, București, 1972 13. Compayré, Gabriel, J.-J. Rousseau și educația naturii, Editura Librăriei "ALCALAY" & COMP, București, 1919 14. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminița (coord.), Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași, 1998
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
fără a ține cont, în citarea lor, de orientarea doctrinară pe care au avut-o. Nu doctrina este, până la urmă, foarte importantă, ci modul în care a fost văzută problematica banului. Abordarea este una liberă, trecând uneori pragul spre un umanism literar, menit a vizualiza, mai clar, tematica pe care am ilustrat-o în acele momente. Tehnica aleasă este o sinteză între interpretare și explicație, situându-se la granița dintre științele spiritului (geisteswissenschaften) și științele naturii (naturwissenschaften), în sensul oferit termenilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din dorința de a umaniza capitalismul. Este vorba aici despre o generozitate a timpului, dată de ideea că oamenii pot fi mai mult decât muncitori care "suferă" pe proprietățile altor oameni. De altfel, prin această idee, a confuziei socialismului cu umanismul etic și social, foarte mulți oameni s-au apropiat de socialism fără a fi socialiști. Oamenii începeau să devină mai independenți, gândirea umană începea să fie mai elaborată. În context nu este rău că gânditorii doreau ca omul să ajungă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
omul să ajungă s-o ducă mai bine, într-un viitor mai bun. Era epoca tuturor fanteziilor și entuziasmelor pe care tot capitalismul o pornise prin descoperirea Americii, dezvoltarea comerțului global, industrializarea și descoperirile tehnice uluitoare. Avusese loc Renașterea, iar umanismul pusese deja în centrul preocupărilor sale omul, cu tot ceea ce ține de el. Socialismul a venit din acest fals mit al mizeriei, mit cultivat cu grijă de către apologeții săi, teoreticieni sau practicieni. Marx și Engels 1131 arată: "Rapida dezvoltare a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
găsit în mod natural soluția prosperității larg difuzate în interiorul societății. Fernand Braudel arată că "Meritul occidentului este de a fi căutat cu îndârjire o ripostă socială, umană, destul de eficientă și valabilă la duritățile multiple ale industrializării. El a fabricat un umanism social, am spune, dacă nu am abuzat deja de acest cuvânt comod"1136 (...). "Această elaborare a avut loc de-a lungul tristului, genialului și dramaticului secol al XIX-lea: - trist - dacă ne gândim la urâțenia vieții cotidiene; - dramatic - dacă avem
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
întotdeauna ocazia de a-și ajuta semenii, dar este inutil pentru ei să o facă doar din bunăvoință... Nu din bunăvoința măcelarului, a berarului sau a brutarului ne primim cina, ci din grija lor față de propriul interes. Nu ne adresăm umanismului lor, ci faptului că se iubesc pe sine și nu discutăm cu ei despre necesitățile noastre, ci despre avantajele lor" (A. Smith, The Wealth of Nations, Modern Library Edition, 1937, p. 14). Apud Anthony Downs, O teorie economică a democrației
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]