8,280 matches
-
în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de Gäumannomyces și Pseudocercosporella sau doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau facultativ parazită și produce doar o depreciere calitativă a cariopselor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea (1997). Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi confluente, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cerealelor Sitotroga cerealella. Aceasta depune sporii care s-au prins de franjurile aripilor, pe știuleții dezgoliți de către păsări sau pe cei care nu sunt bine înveliți. Sporii pot rezista în natură până la doi ani și germinează numai în condiții de umiditate mare și temperatură între 10-30oC. Hibrizii din varietatea identata și cei foarte tardivi sunt mai puternic afectați. Prevenire și combatere. Se recomandă tratarea semințelor ce ar putea fi infestate cu spori ai ciupercii, distrugerea moliilor care sunt vectori, dezinfectarea depozitelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bruni. Conidiile prezintă 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu epispor gros, brun-verzui, netede și de dimensiuni variabile între 80-150 x 20-24 µm. Epidemiologie. Agentul patogen se răspândește în timpul vegetației prin conidii. La temperaturi optime de 25-30oC și în condiții de umiditate mare germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului apare o nouă generație de conidii. Persistența agentului patogen de la un an la altul este asigurată de conidiile rămase pe resturile vegetale din câmp sau din depozitele de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o dungă brună la sfecla de zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După necrozarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile întreg foliajul este brunificat și uscat, putând apărea pete brune alungite chiar și pe pețioluri. Rădăcinile de la sfeclele atacate rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea germinează la +26...+32oC, în condițiile unei umidități de 60-90 %, formând în 15-18 ore filamente ce produc noi infecții. Epidemiologie. Conidiile rămase pe sol, pe resturile vegetale, rămân viabile după trecerea iernii și pot produce noi infecții în primăvară. Agentul poate fi adus în sol și odată cu glomerulele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un halo galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru iar țesuturile se necrozează, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații. În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la defolierea prematură și stagnarea în creștere a fructelor ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Agentul patogen Alternaria dauci
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu 8-15 pereți transversali și 3-7 longitudinali. Epidemiologie. Răspândirea patogenului de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul și pe, se face prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35oC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții de favorabilitate a atacului. Permanentizarea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliu, conidiile de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate. Agentul patogen se poate răspândi cu ușurință în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantelor și apariția micro și macro-conidiilor, acestea sunt vehiculate de vânt, apa de irigații, apa de ploaie sau de uneltele de lucru. Atacul ciupercii este favorizat de temperaturile ce variază între 27-28oC, de pH-ul acid și de excesul de umiditate din solurile grele. Prevenire și combatere. Rotația culturilor ca factor important în prevenirea bolilor, nu are efect în acest caz, întrucât ciuperca rezistă foarte mulți ani în sol datorită clamidosporilor, așa încât doar distrugerea resturilor vegetale și ale plantelor de Oryzopsis
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de inocul infecțios a scăzut sub nivelul de periculozitate. Una dintre cele mai importante măsuri profilactice este aceea de a planta sau semăna plante și semințe sănătoase testate, iar pe parcursul perioadei de vegetație să se regleze pe cât posibil factorii de umiditate și de temperatură în sere și solarii, pentru a se crea condiții optime de dezvoltare a plantelor, ceea ce micșorează riscul infecțiilor grave. Măsurile de igienă culturală. Acestea presupun distrugerea plantelor sau părților de plantă puternic atacate din zonele cultivate. Prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
parțial atacate; irigarea plantelor cu apă care să nu conțină agenți infecțioși; -sortarea materialului semincer sau materialului de plantat cu eliminarea celui atacat. Măsuri agrofitotehnice. Intervențiile asupra mediului înconjurător pot feri plantele de îmbolnăviri. Astfel, scăderea în spațiile protejate a umidității atmosferice, dublată de creșterea temperaturii mediului, duce la diminuarea atacului unor agenți patogeni foliari ai tomatelor, ca Phytophthora infestans și Cladosporium fulvum și favorizează în schimb instalarea atacului de Leveillula taurica. În condiții de depozitare, produsele vegetale trebuie ținute la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
creșterea temperaturii mediului, duce la diminuarea atacului unor agenți patogeni foliari ai tomatelor, ca Phytophthora infestans și Cladosporium fulvum și favorizează în schimb instalarea atacului de Leveillula taurica. În condiții de depozitare, produsele vegetale trebuie ținute la o temperatură și umiditate cât mai scăzute, nefavorabilă dezvoltării agenților patogeni. Umiditatea trebuie în așa fel reglată încât să se evite deshidratarea produselor depozitate ca legume și fructe, dar să nu favorizeze putrezirea umedă a acestora, produsă de bacteria Erwinia carotovora. Aplicarea sistemului de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agenți patogeni foliari ai tomatelor, ca Phytophthora infestans și Cladosporium fulvum și favorizează în schimb instalarea atacului de Leveillula taurica. În condiții de depozitare, produsele vegetale trebuie ținute la o temperatură și umiditate cât mai scăzute, nefavorabilă dezvoltării agenților patogeni. Umiditatea trebuie în așa fel reglată încât să se evite deshidratarea produselor depozitate ca legume și fructe, dar să nu favorizeze putrezirea umedă a acestora, produsă de bacteria Erwinia carotovora. Aplicarea sistemului de nutriție minerală al plantelor în exces a dus
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce pot fi vectoare ale unor virusuri și producția scade din lipsă de apă. Loturile semincere trebuiesc amplasate la anumite distanțe de culturile obișnuite pentru a se asigura izolarea spațială, însă tot în cadrul zonelor de favorabilitate maximă a culturii respective. Umiditatea necesară unor culturi semincere va fi asigurată prin diferite sisteme de irigație, prin brazdă și mai puțin irigarea prin aspersiune care favorizează difuzarea sporilor agenților patogeni ai bolilor foliare. Materialul inițial de la care se pleacă în munca de producere a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mărire a rezistenței plantelor la îmbolnăvire, însă irigarea excesivă poate produce asfixia rădăcinilor și de asemenea favorizează apariția în soluția solului a unor toxine ce provin din fermentațiile anaerobe. Rădăcinile suferă și sunt apoi invadate de microorganismele solului. Excesul de umiditate din sol duce la vehicularea rapidă a zoosporilor de Pythium, Aphanomyces și Phythophthora. În zonele cu exces de umiditate cultivând unele plante pe straturi sau pe biloane, ușurăm drenarea solului și micșorăm riscurile de apariție a putrezirii rădăcinilor. O irigare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
soluția solului a unor toxine ce provin din fermentațiile anaerobe. Rădăcinile suferă și sunt apoi invadate de microorganismele solului. Excesul de umiditate din sol duce la vehicularea rapidă a zoosporilor de Pythium, Aphanomyces și Phythophthora. În zonele cu exces de umiditate cultivând unele plante pe straturi sau pe biloane, ușurăm drenarea solului și micșorăm riscurile de apariție a putrezirii rădăcinilor. O irigare prea abundentă și aplicată tardiv spre sfârșitul perioadei de vegetație mărește posibilitatea apariției putrezirilor date de Botrytis sau a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tratamentul pe cale umedă este foarte eficace dar necesită uscarea imediată a semințelor și de asemenea însămânțarea la scurt interval după tratare. Tratamentul pe cale uscată se execută cu mașini speciale de tratat dar, este eficient doar dacă după semănat solul are umiditate suficientă spre a solubiliza pulberile. Tratarea pe cale umedă se face spre exemplu prin scufundarea semințelor în soluție de formalină 0,15 % (350 cm3 formalină 40 % diluată în 100 l apă). La unele semințe cu tegumentul gros se practică tratarea prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
etc. Culoarea se datorează prezenței diferiților pigmenți în coaja sau chiar pulpa fructului. Aceștia se găsesc în proporții diferite în funcție de specie, soi, condiții agropedoclimatice, gradul de maturare. Intensitatea pigmentației poate fi influențată și de către unii factori externi precum lumina, temperatura, umiditatea atmosferei, profilul nutritiv al solului. Culoarea servește la stabilirea autenticității soiurilor și la evaluarea gradului de maturitate. Consistența sau fermitatea structuro-texturală reprezintă rezistența opusă de legume și fructe la acțiunile mecanice și evoluează pe măsura maturizării legumelor și fructelor, diminuîndu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
calitatea glutenului, conținutul în substanțe minerale, capacitatea de formare a gazelor, însușirile reologice ale aluatului și calitatea produsului finit. I.4.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE Principalele criterii de apreciere a calității făinii sunt proprietățile organoleptice (culoarea, aspectul, gustul, mirosul), proprietățile fizico-chimice (umiditatea, aciditatea, conținutul de cenușă raportat la substanța uscată, conținutul de cenușă insolubilă în HCl 10 %, conținutul de substanțe proteice raportat la substanța uscată, conținutul de glutem umed, indicele de deformare a glutenului, granulozitatea și impuritățile metalice) și proprietățile igienico-sanitare (natura
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
aspectul grăsimii, aspectul măduvei osoase, aspectul tendoanelor și suprafețelor articulare, aspectul bulionului obținut prin fierbere . La carne, aspectul și culoarea se apreciază la lumina zilei. Pentru aprecierea în straturi profunde se fac tăieturi adânci, care să cuprindă toate straturile musculare. Umiditatea se apreciază prin apăsare și cu ajutorul hârtiei de filtru. Consistența se apreciază prin apăsare cu degetul pe suprafață și pe secțiune. Pentru aprecierea gradului de frăgezime (textură) se pot utiliza atât metode subiective, cât și metode obiective (chimice, histologice, mecanice
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de sodiu) variază între 120-170 mg ( media 140) la 100 ml lapte. Depășirea acestei limite poate fi întâlnită în următoarele situații: * Laptele provenit de la vaci cu mastite; * Lapte colostral. DETERMINAREA PRINCIPALELOR PROPRIETĂȚI FIZICO CHIMICE A SUBSTRATURILOR ALIMENTARE CAPITOLUL V DETERMINAREA UMIDITĂȚII Determinarea umidității este una din cele mai importante investigații analitice pentru substraturile alimentare de origine vegetală și animală. Determinarea umidității oferă informații utile privind: * aprecierea valorii alimentare (conținutul ridicat în apă semnifică valoare alimentară scăzută); * aprecierea puterii de conservare (conținutul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
variază între 120-170 mg ( media 140) la 100 ml lapte. Depășirea acestei limite poate fi întâlnită în următoarele situații: * Laptele provenit de la vaci cu mastite; * Lapte colostral. DETERMINAREA PRINCIPALELOR PROPRIETĂȚI FIZICO CHIMICE A SUBSTRATURILOR ALIMENTARE CAPITOLUL V DETERMINAREA UMIDITĂȚII Determinarea umidității este una din cele mai importante investigații analitice pentru substraturile alimentare de origine vegetală și animală. Determinarea umidității oferă informații utile privind: * aprecierea valorii alimentare (conținutul ridicat în apă semnifică valoare alimentară scăzută); * aprecierea puterii de conservare (conținutul scăzut în
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
situații: * Laptele provenit de la vaci cu mastite; * Lapte colostral. DETERMINAREA PRINCIPALELOR PROPRIETĂȚI FIZICO CHIMICE A SUBSTRATURILOR ALIMENTARE CAPITOLUL V DETERMINAREA UMIDITĂȚII Determinarea umidității este una din cele mai importante investigații analitice pentru substraturile alimentare de origine vegetală și animală. Determinarea umidității oferă informații utile privind: * aprecierea valorii alimentare (conținutul ridicat în apă semnifică valoare alimentară scăzută); * aprecierea puterii de conservare (conținutul scăzut în apă permite o conservare bună); * verificarea măsurii în care s-a respectat rețeta oficială de fabricație (în cazul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
conservare (conținutul scăzut în apă permite o conservare bună); * verificarea măsurii în care s-a respectat rețeta oficială de fabricație (în cazul în care este permis adaosul unei anumite cantități de apă) precum și decelarea adaosurilor nepermise. Metodele utilizate pentru (determinarea umidității) variază în funcție de tipul substratului alimentar, de viteza de execuție urmărită și de acuratețea rezultatelor dorită. Determinarea cu acuratețe a umidității este dificil de realizat deoarece îndepărtarea tuturor formelor de apă prezente în alimente antrenează și alte substanțe volatile. De aceea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în cazul în care este permis adaosul unei anumite cantități de apă) precum și decelarea adaosurilor nepermise. Metodele utilizate pentru (determinarea umidității) variază în funcție de tipul substratului alimentar, de viteza de execuție urmărită și de acuratețea rezultatelor dorită. Determinarea cu acuratețe a umidității este dificil de realizat deoarece îndepărtarea tuturor formelor de apă prezente în alimente antrenează și alte substanțe volatile. De aceea pentru fiecare substrat alimentar există metoda standard recomandată în caz de litigiu. V.1. METODE PRIN USCARE Principiul metodei O
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
repetă operația până când nisipul nu se mai îngălbenește după fierbere. Se spală nisipul cu apă distilată și se usucă la etuvă la temperatura de 150 °C. Se păstrează într-un flacon închis; * alcool etilic 97 %; V.1.1.1. Determinarea umidității pentru carne Mod de lucru într-o fiolă de cântărire cu capac și baghetă de sticlă se introduc 10-15 g nisip de mare calcinat și se usucă timp de 30 minute în etuvă la temperatura de 103 ± 2 °C. După
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]