7,183 matches
-
obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, dezlegarea ar semnifica chiar soluționarea fondului, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 49. Prin urmare, lămurirea chestiunii - dacă personalul contractual (paznic) din cadrul Administrației Serviciilor Sociale Comunitare Ploiești poate beneficia de sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază, prevăzut în anexa nr.
DECIZIA nr. 238 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301136]
-
administrativ nr. 554/2004. ... 25. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială (ori a unui recurs în interesul legii) în curs de soluționare care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept. ... 26. În legătură cu acest din urmă aspect, se observă că art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 183 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300559]
-
153/2017. ... 37. Procedând în continuare la examenul deciziilor interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (astfel cum rezultă din jurisprudența evidențiată la pct. VIII din prezenta decizie), instanța supremă subliniază că s-a statuat anterior, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la natura și componentele salariului de bază, acest aspect controversat făcând obiect de analiză a instanței supreme. ... 38. Chiar dacă nu a fost dezlegată explicit o chestiune identică celei ce face obiectul sesizării (dacă majorarea
DECIZIA nr. 183 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300559]
-
15 ianuarie 2009, Decizia nr. 354 din 24 septembrie 2013 și Decizia nr. 140 din 13 martie 2019. Procedura de adoptare a actului normativ criticat golește de conținut rolul constituțional pe care Consiliul Legislativ îl are, și anume cel de unificare și coordonare a întregii legislații. Curtea Constituțională asimilează lipsa avizului și situației când avizul este solicitat după adoptarea actului normativ, iar actul încă nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României pentru a intra în vigoare. Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301201]
-
1 alin. (3) și (5), art. 79 alin. (1) și art. 147 alin. (4). Invocă Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, conform căreia avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. ... 24. Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Invocă Decizia nr. 50 din 15
DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301201]
-
nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție 22. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii relevante: Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 27 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
68 din 3 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 20 mai 2025), evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni asemănătoare, care sunt de natură a oferi instanțelor suficiente repere interpretative pentru rezolvarea cauzelor, inclusiv prin considerente cu caracter de principiu care explicitează nu doar o soluție de admitere, ci și pe una
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019), totuși intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a formula o dezlegare cu privire la norma de drept nu este necesară, având în vedere jurisprudența pronunțată în procedura de unificare până la momentul redactării prezentului raport, dar și hotărârile judecătorești și opiniile teoretice transmise de instanțele naționale, menționate la capitolul VII al acestei decizii, care ilustrează o orientare cvasiunanimă (o singură instanță a exprimat un punct de vedere contrar și
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
persoanelor care s-au înscris la pensie anterior intrării în vigoare a art. I din Legea nr. 234/2019 și care au formulat o cerere de recalculare conform art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. ... 44. Referitor la jurisprudența de unificare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, este de reținut incidența Deciziei nr. 36 din 15 mai 2023, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că locurile de muncă din
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 44. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 36 din 15 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 27 iunie
DECIZIA nr. 222 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301148]
-
urgență a Guvernului nr. 59/2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 234/2019, se încadrează în condiții speciale de muncă, chiar dacă nu se regăsesc printre cele enumerate în art. 30 din Legea nr. 263/2010. ... 61. Or, mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea acelorași texte de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în
DECIZIA nr. 222 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301148]
-
Partea I, nr. 67 din 28 ianuarie 2025, și Decizia nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025). ... 63. Instanța supremă reafirmă că rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată, în interpretarea și aplicarea acelorași texte de lege, întrucât existența unei hotărâri prealabile trebuie văzută nu doar ca un argument cu forță obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările
DECIZIA nr. 222 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301148]
-
verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problemele de drept care formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție 21. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată următoarea decizie relevantă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii: Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 36. În aceste condiții, se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul hotărârii prealabile, ar constitui, în cele din urmă, chiar un act de judecată a speței, prin aplicarea normelor incidente la situația de fapt, ceea ce este nepermis în cadrul prezentei proceduri de unificare. ... 45. În ceea ce privește Dosarul conex nr. 96/1/2025, prin care se solicită a se lămuri dacă personalul silvic, cu statut de funcționar public, beneficiază de acordarea sporului de risc în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 29. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii relevante, în ordine cronologică: – Decizia nr. 1 din 19 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 246 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301214]
-
în acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă actual, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 43. Pe de altă parte, rațiunea instituirii condițiilor formale ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea
DECIZIA nr. 246 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301214]
-
pensiei. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 25. Față de conținutul întrebării adresate instanței supreme, nu a mai fost necesară consultarea instanțelor cu privire la chestiunea de drept sesizată. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 26. Nu au fost identificate decizii relevante pentru soluționarea sesizării. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității textelor de lege supuse interpretării, respingând excepțiile de neconstituționalitate ridicate (de exemplu, Decizia nr. 715 din
DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301269]
-
problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 29. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 30. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 75 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1218 din 4 decembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 197 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299719]
-
hotărâri prealabile se dispune cu titlu imperativ, astfel încât nu este lăsată la latitudinea instanței care judecă procesul evaluarea dificultății chestiunii de drept. ... 18. A mai arătat că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept în mecanismele de unificare a practicii judiciare. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 19. Părțile nu au expus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. ... ... VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
deduse judecății“. ... 44. Astfel, pentru a exista o chestiune de drept veritabilă, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă a constitui izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, cât timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 45. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate este de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 47. Așadar, evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. ... 48. Procedând la verificarea acestei condiții
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
a verifica și respecta jurisprudența cu caracter obligatoriu a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță în soluționarea litigiului dedus judecății. ... 52. De asemenea, instanța supremă reafirmă rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare, care nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată, în interpretarea și aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conțin, în realitate, una și aceeași problemă de drept, întrucât existența unei hotărâri prealabile trebuie văzută
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 58. Ca atare, din încheierea de sesizare trebuie să rezulte atât chestiunea de drept supusă lămuririi, cât și dificultatea lămuririi acesteia, prin prezentarea posibilelor interpretări diferite ale respectivei probleme de drept. ... 59. Or, această exigență
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 35. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 36. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată o decizie care poate prezenta o legătură indirectă cu problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, respectiv Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 103
DECIZIA nr. 195 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299727]