2,115 matches
-
Hugo până la Th. Mann sau Joyce, a intercalat În acest story și ample digresiuni ce implică elemente esențiale de sociologie, psihologie, istorie și chiar filosofie. Însuși Lev Tolstoi, unul dintre giganții și constructorii nu numai ai romanului, dar și ai uriașului său prestigiu, În modernitate, În epopeea Război și pace, face largi digresiuni ce frizează o nouă și revoluționară filosofie a istoriei. Cred că nu e inutil să adaug că toate aceste „elemente” ale construcției romanești - story-ul, personajele, arta dialogului, polifonicul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
romană sau Mihai Viteazul care a „Îndrăznit” această unire pentru câteva luni. Și nu numai procentul majoritar demografic românesc ce a atârnat În 1918 la Trianon când harta Europei de mijloc și răsăritene a fost „re-desenată”, născându-se din franjurile uriașului și despoticului imperiu habsburgic cele trei noi țări, națiuni: Cehoslovacia, Iugoslavia și România! Dar... șocul acestei visate și nesperate - atît de curând! - „mari uniri” când numai cu un an sau doi Înainte România, cu regele și guvernul refugiate la Iași
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ci... ceea ce se vede! Și, spre slaba noastră consolare, putem să adăugăm că oarecum la fel s-au Întâmplat lucrurile și În țări ceva mai „avansate” din punct de vedere economic și cultural, cum a fost cazul Franței după surparea uriașului și rigidului imperiu feudal și care a avut „nevoie”, cum o spuneam, de Încă trei revoluții succesive, care s-au Întins pe parcursul unui secol, pentru a instaura un regim al egalității În fața justiției și a face legile votate În parlament
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
americane, mai ales! -, nu mai are idealuri de felul celor pe care le aveau și le urmăreau cu pasiune generațiile trecute de tineri, cele care au făcut revoluțiile burgheze sau cele care s-au amăgit cu „visul” de a dărâma uriașul „edificiu” al capitalismului În numele unui „progres social”. Dar... istoria umanității urmează ea, oare, cum cred și au crezut foarte mulți istorici și filosofi, o spirală ascendentă, după principiul și după credința unei perfectibilizări nu numai a individului, dar și a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a operei mele și, În primul rând, a „pretenției” mele - rare, nu numai În prezentul cultural românesc Îmbibat de fragmentarism, de disoluție a regulilor și a ideii de construcție! - de a „face o operă”, după, Încă o dată, marile modele ale uriașului, inegalabilului secol al XIX-lea. Într-adevăr, a reușit oare acel „băiețel” dezordonat, cu mari lacune culturale, incapabil de voință - și care suferea acut de aceasta, impresionat de exemplul unor camarazi ce-și ordonau perfect timpul și energia, imitând cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Nu fac decât să-ți transmit informația, Bret. - Atâta timp cât nu joacă și Keanu Reeves, aș fi încântat să discut cu Harrison. Apoi mi-am amintit de câteva povești pe care le-am auzit. Dar nu-ai adevărat că e un uriaș aerian? - De-aia cred că v-ați potrivi perfect. - Hm, Binky, ce vrei să zici cu asta? - Ascultă, mă grăbesc. Am o zi infernală. Am auzit pe fundal un asistent strigând-o. O să-i spun că te interesează, iar tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
că e foarte dificil să oferim o alternativă la ceea ce a însemnat pentru literatura scrisă în limba spaniolă Rulfo, Carpentier, Neruda, Mazzocchi și alții. Asta e adevărata cauză a perioadei mai liniștite pe care o traversăm. Ei au fost niște uriași și va trebui să treacă o perioadă de timp până vom mai culege o recoltă la fel de bogată. În ceea ce privește Spania, după încheierea Războiului Civil, literatura a trecut printr-un șir de etape: formalistă, politică, simbolistă, hermetistă, personalistă etc. Aș avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de studii și cărți. Soții Ierunca și suita care-i înconjoară (G. Liiceanu sau Grigurcu în țară, de exemplu!Ă au vrut, după revoluție, să arunce mărul discordiei printre literații români, avansând unele concepte precum: colaboraționiști, scriitori comuniști etc., „înfierând” uriași creatori precum Călinescu, Sadoveanu, M. Preda sau Nichita Stănescu și încercând să creeze un microclimat de teroare intelectuală în rândurile scriitorilor sub semnul „revanșei”, al „tribunalului istoriei” sau al „moralei”. Ideea, chiar, că „unii” au publicat sub comuniști era, după
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Am mai spus-o, una dintre „dovezile” cele mai peremptorii, mai indiscutabile ale existenței românești în Ardeal, chiar și în „acele secole” din care nu s-au găsit probe directe, materiale, a fost marele filozof și poet Lucian Blaga, un uriaș „stejar” al etniei sale, or, spuneam eu, „stejarii nu cresc din nisip!”, Blaga, ca orice fenomenalitate ideologică și sentimentală, se naște din straturi adânci etnice, comunitare, iar Gândul, în formele sale ample și sistematice precum dovedesc sistemele sale filozofice, dă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
într-una sau alta din coteriile radicale ale emigrației. Și totuși, istoria avea să dea dreptate acestei „öst-politik” și chiar Genscher urma să fie acela care, alături de Helmuth Kohl, de data aceasta, să obțină unificarea Germaniei și, până la urmă, dezmembrarea uriașului și, în aparență, inexpugnabilului stat sovietic!... ...Pe la orele două sau trei după-amiaza, mă întorceam acasă, Tante mă aștepta cu masa - trecuse de 75 de ani, dar era încă energică, fericită de a-l putea îngriji „ihren kleinen Goldi!”, mă culcam
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nouă americani din zece. 11% dintre americani se declară fără religie, ca și 16% dintre ruși, cel puțin așa susțin institutele specializate. Ironia istoriei: omul sovietic a produs în mod laborios americani mijlocii. Sfârșitul unei curse nebunești între cei doi uriași și după câteva zeci de milioane de morți, se ajunge, de o parte și de cealaltă, la nivelul de cucernicie care va fi fost cel din secolul al XII-lea european. Toate astea pentru a se ajunge aici... Theophilos se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
construi moschei în Europa. Frivolă Europă, care se eschivează mereu! Ne așteptam să devină mai puternică pe măsură ce crește. Dar ea cu cât avansează în vârstă, cu atât își pleacă fruntea. Cu cât e mai bogată, cu atât devine mai insipidă. "Uriașii scrutează ambele părți ale frontierei" (Edouard Glissant). Piticii fixează vârful bocănceilor. * * * Deci a venit la o cetate a Samarei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacob l-a dat lui Iosif, fiul său; și era acolo fântâna lui Iacob. Iar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
atâtea nepoate. Fetele învață sau au învățat la școli; una din fete e medicinistă chiar. O nepoată e moașă. Se bea, se petrece, se danțează, se râde. Într-un târziu se joacă și pocher și popa Guțan de la Iași un uriaș cu părul creț și cu glas de bas profund se așează în capul mesei de joc, și încă n-am văzut om căruia să-i scânteie ochii și să-i tremure de patimă mânile așa de tare în asemenea împrejurări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de molidvău,/ Fost-ai viteaz rău”. Cioban muntean și voinic, tatăl său îi transmite lui Iovan energiile necesare pentru depășirea probei și găsirea punctului de intersecție între cele trei dimen¬siuni, unde „e posibilă ruperea de nivel” și apar hierofaniile. Uriaș anterior apariției oamenilor de azi, Iovan este caracterizat în balade hiperbolic, în sintagme devenite aproape fixe: „Iovan Iorgovan/ Braț de buzdugan”. El este însoțit de animale de nădejde, și ele alese: „Boldei/ Și dulăi,/ Șoimei/ Ș-ogărei,/ Șoimi de la Bogaz,/ Ogari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
crucial: „Cărucioara Sâliei,/ Coș mare de jidăvoaică;/ Căpățâna de la roată/ Sînt dește de jidăvoaică...”. Impresia sporită „de sinistru și de funebru” se încarcă și de sugestia atemporalității acestei apariții terifiante, știut fiind că pământul a fost mai întâi locuit de uriași („jidovi”). Este Sâla vinovată de dispariția lor, sau pur și simplu și ei au încercat să o răpună pentru a echilibra Lumea și au pierdut? Și mai important este că fetișurile din care e făcută căruța aparțin unei ,jidăvoaice”, ceea ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
va face,/ Cu oasele casa-și va clădi,/ Cu pielea-și va coperi”. Valoarea arhetipală a ritului este subliniată de Mircea Eliade: „sacrificiul de regenerare este o «repetare» rituală a Creației. Mitul cosmogonic implică moartea rituală (adică violentă) a unui uriaș primordial, din trupul căruia au fost constituite lumile, au crescut ierburile”. Nu numai familia viteazului bene¬ficiază de infuzia cu energiile fiarei, ci și meșteșugurile și vegetația întreagă: „Dragi de urechiuși auzitoare,/ Vedea-v-aș prin livezi verzi,/ Livezi verzi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zugrăvesc”. În altă variantă este vorba despre un singur pește uriaș, adus de vidră de pe fundul apei; el e capabil să îndestuleze o nuntă și să formeze o casă cu căpriorii din oase. Același mit, al „creației prin uciderea unui Uriaș primordial” și al renașterii „provocate prin imolare” este raportat aici la microcosmosul uman. Așa cum întregul univers se transformă după uciderea Șarpelui de către Iorgovan, sacrificiul peștelui mitic întemeiază o nouă familie sub auspiciile cele mai favorabile. Sub aspect totemic, a locui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cornu’ tău ș’om fașe?/ Om fașe uși la curți domniești-u,/ Curți domniești, împărătești-u./ Da’ din chielea ta ș’om fașe?/ Om fașe curăli la șăli”. Sărbătoarea ce deschide seria celor douăsprezece zile ale timpului primordial actualizat primește din trupul uriașului cosmogonic toate energiile fecunde. Celelalte două etape ale înnoirii sub puterea bourului tunans vizează universul ordonat al gospodăriilor ajunse pe treapta de sus a bunăstării și dimensiunea propriu-zis umană. Cureaua din pielea cornutei se așază ca un brâu magic, dându
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de constrângeri arbitrare, neatinsă de formele răului. Personajele ce se prind tovarăși cu flăcăul, uneori după o măsurare a forțelor în luptă, constituie o grupă distinctă, care materializează instinctele și forța primară, cu rezidență în id. Analizați sub eticheta de uriași sau monstruozități, adjuvanții care constituie hiperbola simțurilor, necesităților și abilităților umane poartă nume expresive: Ochilă, Fomilă, Alergător, Setilă, „frigurosul”. Funcția acestor personaje este de a compensa caracteristicile organice ale neofitului, de a completa calitățile lui morale și sufletești în plan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din Scheiu de Sus, Dâmbovița, de haine de fier, menite să protejeze la contactul primejdios cu sacrul. Veștmintele augmentează natura specială a pribeagului pe lumea cealaltă și au o imagine similară în mitologia laponă, în care eroul aflat în stomacul uriașului Antero „își făurește o îmbrăcăminte de fier”. Pătrunderea în infern este neutralizată prin hainele apotropaice, a căror putere datorată metalului a fost conștientizată de civilizații aflate la distanțe considerabile. Motivul aducerii leului legat se apropie la nivel simbolic de practica
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Reluând cu încetinitorul filmul, mi-am amintit că și eu am pășit de multe ori pe drumurile lui Che. Trecusem Anzii în mașină la Mendoza, le admirasem culmile veșnic înzăpezite, mă aplecasem de atâtea ori în semn de salut în preajma uriașului Aconcagua... Trăisem ani buni ca șef de misiune în Chile, o țară superbă cu oameni minunați, dar din păcate mandatul meu a fost pe vremea dictaturii militare a lui Pinochet. Bătusem în mai multe rânduri deșertul Atacama și El Norte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
toate, fiind un admirator al lui "Papa" din adolescență, devorându-i nuvelele și romanele, uitând sa mai plec din sălile de cinema unde rulau "Adio Arme", " Pentru cine bat clopotele", "Bătrânul și marea"... Eram fascinat de bărbatul cu trup de uriaș și suflet de copil, care și-a pus în pericol viața pentru cauze nobile în anii primului război mondial și în războiul civil din Spania, care a colindat ca un Tarzan modern hățișurile din Kenya și Tanzania, de americanul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
agravarea stării de sănătate, a decis să se reîntoarcă în SUA, în statul Idaho, internat în Clinica Hermanos Mayo, supus la tratamente cu electroșocuri și la un regim de slăbire foarte dur, cu frecvente stări depresive și bănuit de Alzheimer. Uriașul de altă dată a fost găsit mort în dimineața de 2 iulie 1961, în casa sa din Ketchum, Idaho. Ieșise din spital în urmă cu două zile, slăbit de la 110 la 86 kilograme! Decesul a fost provocat de împușcarea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
surioara, să vezi minunea minunilor! Ei, lasă, ce minune poate să fie? Prichinduța nici nu se obosi să ridice privirea de pe coronița care creștea văzând cu ochii. Spun adevărul, vino mai repede, se necăji Prichindel de nepăsarea surioarei. E ceva uriaș printre flori! Prichinduța așeza atentă coronița pe patul moale de iarbă și se ridică vrând-nevrând pentru a-i face plăcere gălăgiosului. Ce poate fi așa de uriaș? Poate a crescut vreo floare și-acum crezi că-i uriașă! Dar amuți
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Spun adevărul, vino mai repede, se necăji Prichindel de nepăsarea surioarei. E ceva uriaș printre flori! Prichinduța așeza atentă coronița pe patul moale de iarbă și se ridică vrând-nevrând pentru a-i face plăcere gălăgiosului. Ce poate fi așa de uriaș? Poate a crescut vreo floare și-acum crezi că-i uriașă! Dar amuți de uimire când privi în direcția degetului arătător al fratelui ei. E uriașă, nu vezi? Se smiorcăi Prichindel. Ai dreptate, e uriașă! Ar fi bună pentru o
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]