KorAP: Find »[drukola/base=usturoi & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...182 >

4,529 matches

Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879

ziua de Sf. Andrei se ung țîțînile ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile necurate de casă. Cînd se răsădește usturoiul, e bine a face aceasta într-o cușmă, și apoi căciuliile* vor fi mari. Toamna, cînd pui usturoi în pămînt, după ce l-ai gătit de pus, să se deie de-a tumba peste el, ca să crească căpățînile mari; tot ca să crească căpățînile mari, trebuie să răsădești usturoiul din căciulă. Cozile de usturoi sau de ceapă care au fost

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
o cușmă, și apoi căciuliile* vor fi mari. Toamna, cînd pui usturoi în pămînt, după ce l-ai gătit de pus, să se deie de-a tumba peste el, ca să crească căpățînile mari; tot ca să crească căpățînile mari, trebuie să răsădești usturoiul din căciulă. Cozile de usturoi sau de ceapă care au fost legate cunună după rupe rea usturoiului sau cepei se aruncă în drum, crezîndu-se că apoi vor rodi acele legume în vara viitoare. Cine pune pe foc crenguțele verzi de

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
vor fi mari. Toamna, cînd pui usturoi în pămînt, după ce l-ai gătit de pus, să se deie de-a tumba peste el, ca să crească căpățînile mari; tot ca să crească căpățînile mari, trebuie să răsădești usturoiul din căciulă. Cozile de usturoi sau de ceapă care au fost legate cunună după rupe rea usturoiului sau cepei se aruncă în drum, crezîndu-se că apoi vor rodi acele legume în vara viitoare. Cine pune pe foc crenguțele verzi de fag adunate de Sf. Gheorghe

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
gătit de pus, să se deie de-a tumba peste el, ca să crească căpățînile mari; tot ca să crească căpățînile mari, trebuie să răsădești usturoiul din căciulă. Cozile de usturoi sau de ceapă care au fost legate cunună după rupe rea usturoiului sau cepei se aruncă în drum, crezîndu-se că apoi vor rodi acele legume în vara viitoare. Cine pune pe foc crenguțele verzi de fag adunate de Sf. Gheorghe are rău de moarte. E bine să le pui în stratul de

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
aruncă în drum, crezîndu-se că apoi vor rodi acele legume în vara viitoare. Cine pune pe foc crenguțele verzi de fag adunate de Sf. Gheorghe are rău de moarte. E bine să le pui în stratul de ceapă și de usturoi. (Gh.F.C.) De Crăciun și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De Rusalii, poartă la brîu și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
pe foc crenguțele verzi de fag adunate de Sf. Gheorghe are rău de moarte. E bine să le pui în stratul de ceapă și de usturoi. (Gh.F.C.) De Crăciun și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De Rusalii, poartă la brîu și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
are rău de moarte. E bine să le pui în stratul de ceapă și de usturoi. (Gh.F.C.) De Crăciun și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De Rusalii, poartă la brîu și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
de ceapă și de usturoi. (Gh.F.C.) De Crăciun și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De Rusalii, poartă la brîu și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung ugerul și coada vacilor

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung ugerul și coada vacilor cu usturoi, ca ele să nu piardă laptele. (Gh.F.C.) Usturoiul e folosit de femeile care vor să aibă copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung ugerul și coada vacilor cu usturoi, ca ele să nu piardă laptele. (Gh.F.C.) Usturoiul e folosit de femeile care vor să aibă copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și e păcat să-l calci în picioare. (Gh.F.C.) Usturoiul se samănă pînă la Sf. Dumitru. Moare

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung ugerul și coada vacilor cu usturoi, ca ele să nu piardă laptele. (Gh.F.C.) Usturoiul e folosit de femeile care vor să aibă copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și e păcat să-l calci în picioare. (Gh.F.C.) Usturoiul se samănă pînă la Sf. Dumitru. Moare cine îl samănă mai tîrziu. Usturoiul e cap

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung ugerul și coada vacilor cu usturoi, ca ele să nu piardă laptele. (Gh.F.C.) Usturoiul e folosit de femeile care vor să aibă copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și e păcat să-l calci în picioare. (Gh.F.C.) Usturoiul se samănă pînă la Sf. Dumitru. Moare cine îl samănă mai tîrziu. Usturoiul e cap și cere cap (de om). (Gh.F.C.) Cine fură usturoi miroase rău

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Femeile ung ugerul și coada vacilor cu usturoi, ca ele să nu piardă laptele. (Gh.F.C.) Usturoiul e folosit de femeile care vor să aibă copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și e păcat să-l calci în picioare. (Gh.F.C.) Usturoiul se samănă pînă la Sf. Dumitru. Moare cine îl samănă mai tîrziu. Usturoiul e cap și cere cap (de om). (Gh.F.C.) Cine fură usturoi miroase rău după moarte. (Gh.F.C.) Ferești copilul nebotezat de duhuri necurate dacă i pui usturoi sub

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
laptele. (Gh.F.C.) Usturoiul e folosit de femeile care vor să aibă copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și e păcat să-l calci în picioare. (Gh.F.C.) Usturoiul se samănă pînă la Sf. Dumitru. Moare cine îl samănă mai tîrziu. Usturoiul e cap și cere cap (de om). (Gh.F.C.) Cine fură usturoi miroase rău după moarte. (Gh.F.C.) Ferești copilul nebotezat de duhuri necurate dacă i pui usturoi sub limbă. (Gh.F.C.) Ielele sînt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Ele nu vin

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și e păcat să-l calci în picioare. (Gh.F.C.) Usturoiul se samănă pînă la Sf. Dumitru. Moare cine îl samănă mai tîrziu. Usturoiul e cap și cere cap (de om). (Gh.F.C.) Cine fură usturoi miroase rău după moarte. (Gh.F.C.) Ferești copilul nebotezat de duhuri necurate dacă i pui usturoi sub limbă. (Gh.F.C.) Ielele sînt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Ele nu vin la casele cu usturoi și cîntă: „Nup, cusnup, în casă c-

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Gh.F.C.) Usturoiul se samănă pînă la Sf. Dumitru. Moare cine îl samănă mai tîrziu. Usturoiul e cap și cere cap (de om). (Gh.F.C.) Cine fură usturoi miroase rău după moarte. (Gh.F.C.) Ferești copilul nebotezat de duhuri necurate dacă i pui usturoi sub limbă. (Gh.F.C.) Ielele sînt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Ele nu vin la casele cu usturoi și cîntă: „Nup, cusnup, în casă c-usturoi nu mă duc!“ (Gh.F.C.) Ușă Cînd ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
cere cap (de om). (Gh.F.C.) Cine fură usturoi miroase rău după moarte. (Gh.F.C.) Ferești copilul nebotezat de duhuri necurate dacă i pui usturoi sub limbă. (Gh.F.C.) Ielele sînt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Ele nu vin la casele cu usturoi și cîntă: „Nup, cusnup, în casă c-usturoi nu mă duc!“ (Gh.F.C.) Ușă Cînd ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva. Cînd trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
miroase rău după moarte. (Gh.F.C.) Ferești copilul nebotezat de duhuri necurate dacă i pui usturoi sub limbă. (Gh.F.C.) Ielele sînt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Ele nu vin la casele cu usturoi și cîntă: „Nup, cusnup, în casă c-usturoi nu mă duc!“ (Gh.F.C.) Ușă Cînd ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva. Cînd trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori pe picioare, dacă vrei să-ți intre șarpele

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
la casele cu usturoi și cîntă: „Nup, cusnup, în casă c-usturoi nu mă duc!“ (Gh.F.C.) Ușă Cînd ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva. Cînd trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori pe picioare, dacă vrei să-ți intre șarpele pe ușă. Vacă Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca cu coada lungă e bună de lapte. Dacă șede preutul cînd umblă cu

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a mulge, se udă, se zice că este stricată și că i-a luat mana. Cînd laptele de la vacă ți se întinde*, i-a luat mana. în Stratul Rusaliilor, stropește-ți vacile cu usturoi, ca să nu le piară laptele. Se crede că, dacă o vacă dă mai puțin lapte ca de obicei sau ceva crușit, cineva i-a luat laptele. Cînd ți-a muri vițelul de la vacă e semn că vacii i s-a

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
vita, iară nu și norocul. Cînd vinzi o vită, păstrează un smoc de păr de la dînsa, ca să ai no roc la altele. Să nu dai luni borș, că-i rău de vite. Luni să nu dai cu împrumut sare, gaz, usturoi, că i rău de vite. Să nu mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Sf. Varvara - 4 decembrie Zilele (sabele) bubatului - 4-6 decembrie (sărbătoare populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178

alături de vinete, morcovi, ceapă, mazăre și roșii. Bostanul Se cultivă bine alături de salată, porumb, mazăre, ridichi. Nu e recomandat să fie cultivată lângă varză și cartofi. Broccoli Se cultivă bine alături de țelină, ceapă și cartofi. Cartofii Se cultivă bine alături de usturoi, vinete, varză, fasole, porumb, mazăre și cimbrișor. Castravetele Se cultivă bine alături de mușețel, țelină, varză, gulie, spanac, fasole, salată, porumb, ceapă, mazăre, ridichi și roșii. Nu e recomandat să fie cultivat lângă plantele aromatice în general și cartofi. Ceapa Se

ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
și ceapă. Dovlecel Se cultivă bine alături de porumb și ridichi. Nu e recomandat să fie cultivat alături de varză și de cartofi. Fasolea agățătoare Se cultivă bine alături de morcovi, porumb, mazăre, ridichi și rozmarin. Nu e recomandat să fie cultivată alături de usturoi și de ceapă. Fasole pitică Se cultivă bine alături de vinete, sfeclă, sleclă roșie, țelină, țelină de rădăcină, varză, castraveți, porumb, mazăre, cartofi, ridichi, cimbru și roșii. Nu e recomandat să fie cultivată alături de usturoi, mărar și ceapă. Gulia Se cultivă

ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
e recomandat să fie cultivată alături de usturoi și de ceapă. Fasole pitică Se cultivă bine alături de vinete, sfeclă, sleclă roșie, țelină, țelină de rădăcină, varză, castraveți, porumb, mazăre, cartofi, ridichi, cimbru și roșii. Nu e recomandat să fie cultivată alături de usturoi, mărar și ceapă. Gulia Se cultivă bine alături de sfeclă roșie, castraveți și ceapă. Mazărea Se cultivă bine alături de vinete, sfeclă roșie, morcovi, chimion, bostan, castraveți, bostan alb, spanac, fasole, porumb, nap, ardei iute, cartofi și ridichi. Nu e recomandat să

ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]