7,043 matches
-
de procesul din 1524, cu argintarul incorect, de măritișul fetelor și de cele două tentative de a se întorce în țară, când pe tron se aflau, în succesiune, ginerii ei, soții Ruxandrei, Radu de la Afumați și Radu Paisie), Despina Milița, văduva lui Neagoe Basarab, monahia Platonida acum (semnificativ, între călugărițele de la Mănăstirea Ostrov din Călimănești este încă vie tradiția, potrivit căreia Platonida ar fi trăit aici treizeci și trei de ani), s-a „întors” în țara Românească în 1556 (rămășițele pământești i-au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a săvârșit în Sibiu în anul 7062 [1554] luna ianuarie 30 zile; și după 2 ani a adus-o preasfințitul mitropolit chir Anania”582 - și că le va fi știută și urmașilor. Pregătindu-și singure mormintele (așa cum a făcut Caplea, văduva marelui spătar Dragomir, aflată la Brașov prin 1545-1546, care a poruncit să i se lucreze piatra de mormânt de la Schitul Verbia; inscripția a rămas cu lacunele respective: (trad.) „A răposat roaba lui Dumnezeu, jupâneasa Caplea marea... s-a scris în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
când era mare serdar [n.m., D.H.M.] - „pus-am și am așăzat această cinstită piatră pe cinstita groapă pe oasele maicii mele Elini [o ipoteză spune că mama lui Constantin Șerban a fost soția preotului din Dobreni - nu știu dacă era văduvă -n.m., D.H.M.] și se-au prestăvit în zilele Io[an] Mathei Voevod msț Avgust 6 dni, vă leat 7150 [1642] și se-au pus această piatră în zilele Io[an] Costantin Voevod, vă leat 7164 [1656]”), văduvele (nespunându-ne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dacă era văduvă -n.m., D.H.M.] și se-au prestăvit în zilele Io[an] Mathei Voevod msț Avgust 6 dni, vă leat 7150 [1642] și se-au pus această piatră în zilele Io[an] Costantin Voevod, vă leat 7164 [1656]”), văduvele (nespunându-ne câteodată, din inscripții, prea multe despre ele: (trad.) „S-au pristăvit roaba lui Dumnezeu jupanița Dobra, fostă mare băneasă, veșnica ei pomenire...”584 - glăsuiește o piatră funerară fostă la Mănăstirea Bucovăț) își conjurau urmașii, rude ori străini, spunându
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
584 - glăsuiește o piatră funerară fostă la Mănăstirea Bucovăț) își conjurau urmașii, rude ori străini, spunându-le că vor să-și afle odihna eternă lângă defuncții lor soți585. Pe muchia din stânga a acelei pietre de mormânt faimoase (lucrată, la cererea văduvei stolnicului de un meșter local atent și la pretențiile tradiției, dar deschis către nou586), a lui Stroe Buzescu de la Mănăstirea Stănești (unde gloria privată a stolnicului, cu care se măritase prin 1570 era brodată pe gloria timpului), jupâneasa Sima Buzeasca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de doamna mării sale Mariia, carea și măriia sa nădăjduiește în Domnul, iarăș aici să i să odihnească oasele. Iulie în 12 zile, leat 7228 [1720]”589. Aproape aceleași cuvinte ne comunică dorința similară a Bălașei, fiica lui Constantin Brâncoveanu, văduva marelui ban Manolache Lambrino (cu care o cununase, în 1708, stolnicul Constantin Cantacuzino). Și ea a atârnat o candelă de argint la mormântul (se prăpădise chiar în acel an; ea va răposa în 1752) fostului ei soț din biserica Sf.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei” - răposase în anul „7050 [1542], luna lui iulie 31, într-o Duminecă” -, Iorga presupune că trebuie să aparțină soției „nenorocitului de Ștefan Lăcustă, ucis de boieri”. Gestul lui Petru Rareș, care o înmormântează pe văduvă (Ștefan Lăcustă murise în preajma zilei de 20 decembrie 1540), deși soțul ei fusese cel care îi luase tronul în 1638592, ține de aceeași „solidaritate”. Jupâneasa Elina, văduva marelui postelnic Constantin Cantacuzino (Stoica Ludescu - am văzut - îi zice din când în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan Lăcustă, ucis de boieri”. Gestul lui Petru Rareș, care o înmormântează pe văduvă (Ștefan Lăcustă murise în preajma zilei de 20 decembrie 1540), deși soțul ei fusese cel care îi luase tronul în 1638592, ține de aceeași „solidaritate”. Jupâneasa Elina, văduva marelui postelnic Constantin Cantacuzino (Stoica Ludescu - am văzut - îi zice din când în când „Doamna”), a cerut cu limbă de moarte să fie îngropată lângă soțul ei, la Mărgineni (ne amintim că îl conduseseră acolo „cu mare cinste” „jupâneasa lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă săracă de soțul ei i-[au] petrecut creștinește, s-au săvărșit la anul de la Zidirea Lumii 7207 și de la Spăsenia ei 1699, fev. 10, într-al unsprezecelea an al Domniei fiului său mai sus numitului Io[an] Costandin B[râncoveanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vechi și premodern - Neagoe Basarab, Toader din Feldru, Miron Costin, Ioan Zoba din Vinț, Antim Ivireanul, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu, Petru Maior - s-au exersat în jurul acestei teme - unii dintre ei făcând loc în discursul funebru și morții femeilor, unele văduve -, încercând (prin utilizarea unor motive literare faimoase: vanitas vanitatum, fortuna labilis, ubi sunt qui ante nos, roata vieții etc.) să-și pregătească semenii pentru „marea trecere”, să-i obișnuiască să reflecteze asupra sfârșitului ineluctabil, să le plângă - inevitabil - dispariția. Românii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduv” sau femeia rămasă fără soț („VIII. Când moare cineva care iaste singur, de i-au murit toată făméia lui” - predicatorul profitând de ocazie și dăscălindu-i pe cei vii în întâia și A doua învățătură a cazaniei) și nici văduvele (în ipostaza de „țintă” în viață) cu o „stare” agravată în plus de pribegie („XII. Când rămâne muiarea în țară streină, săracă, fără bărbat și fără de prunci, singură”, predică în care „lemma” este asigurată de un pasaj din Ruth 1
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un nou „gen” literar Prima orație funebră din literatura română a fost prilejuită de înmormântarea rămășițelor pământești (de fapt era vorba de o reînhumare, căci, între timp, în 1517, Mănăstirea de la Argeș fusese terminată) ale Neagăi, mama lui Neagoe Basarab, văduvă - mai bine zis de două ori văduvă - văduvă „nenuntită”, întâi după Basarab ce Tânăr, zis și țepeluș (mort în anul 1482, „l-au ucis Mehedinții în satul Glogova”), tatăl natural - se spune - al lui Neagoe Basarab (născut tot în 1482
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin vădita funcție de localizare ce le este încredințată, învățăturilor... și întregii opere a lui Neagoe Basarab. * Mai rezerv câteva rânduri unui alt discurs funebru (specia s-a arătat a fi productivă în literatura română) compus tot la înmormântarea unei femei (văduvă, se pare) - Sofronia, sora marelui vistier Dumitru Buhuș, măritată cu Pătrașcu Ciogolea din Calafendeștii Sucevei, despre care Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că a fost pârcălab de Orhei și apoi de Hotin (prin 1619). Un fiu al său, rămas
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
501-502. 16. Vezi Șarolta Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu, Editura Universității din București, București, 2005, p. 73. 17. Nicolae Stoicescu, Dicționarul ..., p. 62. 18. DIR. B. țara Românească, veacul XVI, vol., IV, p. 477; Șarolta Solcan, „Văduva în societatea medievală din țările Române”, în vol. In memoriam profesor Radu Manolescu, Editura Universității din București, București, 2006, p. 228. 19. Nicolae Stoicescu, loc. cit. 20. D.R.H. B. țara Românească, vol. II, pp. 412-416; Șarolta Solcan, op cit., p. 227
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
19. Nicolae Stoicescu, loc. cit. 20. D.R.H. B. țara Românească, vol. II, pp. 412-416; Șarolta Solcan, op cit., p. 227. 21. DIR. B. țara Românească, veacul XVI, vol. IV, p. 478; D.R.H. B. țara Românească, vol. VIII, București, 1996, p. 306; Șarolta Solcan, Văduva ..., p. 227. 22. DRH. A. Moldova, vol XXII (1634), p. 226, doc. nr. 198 (datat 18 iulie 1634). 23. După Șarolta Solcan, Văduva ..., p. 227. 24. D.R.H. B. țara Românească, vol. III, p. 183. 25. Șarolta Solcan, op. cit., p. 228. 26
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veacul XVI, vol. IV, p. 478; D.R.H. B. țara Românească, vol. VIII, București, 1996, p. 306; Șarolta Solcan, Văduva ..., p. 227. 22. DRH. A. Moldova, vol XXII (1634), p. 226, doc. nr. 198 (datat 18 iulie 1634). 23. După Șarolta Solcan, Văduva ..., p. 227. 24. D.R.H. B. țara Românească, vol. III, p. 183. 25. Șarolta Solcan, op. cit., p. 228. 26. Ibidem, p. 227. 27. După cum, la fel, au existat și cazuri în care absența restricțiilor la recăsătorire erau limpede specificate, spre a înlătura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căci Neacșa va ajunge nevasta logofătului Radu Mihăescu (Nicolae Stoicescu, Dicționarul ..., p. 91. 28. D.R.H. B. țara Românească, vol., VII, pp. 239-241; Șarolta Solcan, op. cit., p. 228. 29. După Violeta Barbu, Câteva diate muntenești ..., pp. 501, 502. 30. Vezi Șarolta Solcan, Văduvele ..., p. 229. 31. Șarolta Solcan, op. cit., p. 228. 32. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 437. 33. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 399. 34. Ibidem, pp. 407-408. 35. Ibidem, p. 381. 36. Ibidem, p. 349. Restul se află la Arhivele Statului București, fond
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
46. îndreptarea legii, ed. cit., p. 266, glava 265. 47. Ibidem, loc. cit. (Glava: Pentru prețuirea zéstrelor și neprețuire; și pentru zéstrele de afară). 48. Șarolta Solcan, op. cit., pp. 40-41. 49. îndreptarea legii, ed. cit., pp. 265-266. 50. Șarolta Solcan, Văduva..., p. 224. 51. îndreptarea legii, ed. cit., p. 269, gl. 272. Principii păstrate și în legislația modernă: „Legea nr. 319 din 10 iunie 1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, Art. 1. Soțul supraviețuitor moștenește din averea celuilalt soț
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de France, Paris, 1996. 135. Vezi Shulamith Shahar, The fourth estate: a history of women în the Middle Ages, Londra, 1983, pp. 93-98. 136. Vezi Scarlett Beauvalet-Boutouyrie, Être veuve sous l’Ancien Régime, Belia, Paris, 2000, cap. „Concluzii”; Șarolta Solcan, Văduvele..., p. 221. 137. Pe Antemia, văduva logofătului Cârstian, o reclama, prin 1635, Tofana, cumnata ei, soția lui Constantin uricar, cu fii ei, pentru un sat din preajma Sucevei. Vodă va întări proprietatea Antemiei (DRH. A. Moldova, vol. XXIII, București, 1996, pp.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Shulamith Shahar, The fourth estate: a history of women în the Middle Ages, Londra, 1983, pp. 93-98. 136. Vezi Scarlett Beauvalet-Boutouyrie, Être veuve sous l’Ancien Régime, Belia, Paris, 2000, cap. „Concluzii”; Șarolta Solcan, Văduvele..., p. 221. 137. Pe Antemia, văduva logofătului Cârstian, o reclama, prin 1635, Tofana, cumnata ei, soția lui Constantin uricar, cu fii ei, pentru un sat din preajma Sucevei. Vodă va întări proprietatea Antemiei (DRH. A. Moldova, vol. XXIII, București, 1996, pp. 144-145, actul nr. 106; Șarolta Solcan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și I. Caproșu, Editura Academiei Române, București, 1998, p. 197, doc. nr. 216; vezi și Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 401-402. 192. în al IV-lea volum al Documentelor bârlădene, pp. 145-146, doc. nr. LXXXVIII; Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 492; Șarolta Solcan, Văduva..., p. 236. 193. Vezi Șarolta Solcan, loc. cit. 194. Documente bârlădene, vol. IV, pp. 165-167, doc. nr. CII. 195. Acte judiciare..., pp. 984-986. 196. DRH. A. Moldova, vol. XXIII, Editura Academiei Române, București, 1996, pp. 528-529, doc. nr. 468; vezi și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veacul XVII, vol. II, pp. 209-211, doc. nr 194. 205. Vezi și documentele adunate în Acte judiciare..., între ele cel (cu nr. 928) de la pp. 984-985. în aceste acte apar referiri precise la starea postconjugală a unor femei (ex. „Ioana, văduva din Văleni, sud. Mușcel”). 206. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 388. 207. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 387-390. 208. Ibidem, p. 385. 209. Șarolta Solcan, Văduvele..., p. 230 (trimite la Documente bârlădene, vol. III, p. 70, doc. nr. LII). 210. Nicolae Stoicescu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 984-985. în aceste acte apar referiri precise la starea postconjugală a unor femei (ex. „Ioana, văduva din Văleni, sud. Mușcel”). 206. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 388. 207. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 387-390. 208. Ibidem, p. 385. 209. Șarolta Solcan, Văduvele..., p. 230 (trimite la Documente bârlădene, vol. III, p. 70, doc. nr. LII). 210. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 391. 211. Ibidem, pp. 91-92 212 Ibidem, p. 238. 213. Ibidem, p. 79. 214. Ibidem, p. 80. 215. Ibidem, pp. 171-172. 216
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 391. 211. Ibidem, pp. 91-92 212 Ibidem, p. 238. 213. Ibidem, p. 79. 214. Ibidem, p. 80. 215. Ibidem, pp. 171-172. 216. Ibidem, p. 190. 217. Ibidem, p. 223. 218. Ibidem, p. 254. 219. Șarolta Solcan, Văduvele..., p. 232 (trimite la Catalogul documentelor țării Românești, vol. V, p. 27, doc. nr.7) 220. Nicolae Iorga, Studii și documente..., vol. IV, București, 1902, p. 123; Șarolta Solcan, op. cit., p. 232. 221. Șarolta Solcan, op. cit., p. 230. în Transilvania
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
privitoare la familia Cantacuzinilor, p. 81). 293. Nicolae Iorga publică două astfel de „zapise de iertăciune”, unul (transcris și mai sus, la nota 292) din 1756 (în Studii și documente..., vol. VI, p. 495, nr. 201) - „[...], mergândǔ omul mieu - scria văduva lui Petru Boroiu din Cârligel - cu vrăjmășie de ucidere asupra lui Bran și a fiiu-său Sandu, noaptea, fiindǔ îndemnatǔ omul mieu și de așți dușmani a lu Bran, déci Bran, văzăndǔ groză la capul lui, s-au apăratǔ de moarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]