9,714 matches
-
în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Dacă avem în vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, într-o proporție covârșitoare de 70%, victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (vezi figura 4). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 4. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de tipul (natura) delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Ca pondere, pe primul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
MSGraph.Chart.8 \s Figura 4. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de tipul (natura) delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Ca pondere, pe primul loc se situează victimele ce au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Astfel, în cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea în totalul victimelor datorate unor vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și în cazul tâlhăriilor (58,9%); în schimb, femeile sunt într-o proporție de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
delictului și mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Mediul rural deține ponderi superioare celui urban în privința victimelor delictelor de omor (65,7%, față de 34,3%), viol (61,1%, față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2%, față de 41,8%), în timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare în privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0%, față de numai 26% în rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor comise cu violență îl
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Pe tipuri de delicte, ponderea cea mai ridicată o dețin victimele violenței intrafamiliale concretizată sub forma delictelor de lovire și alte tipuri de violențe (33,4%), urmată de cea a victimelor care au suferit vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprinde însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise în mediul familial (15,7%), ca și cea a persoanelor ce au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor comise cu violență din afara familiei, în sensul că, într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violență, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (vezi figura 12). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 12. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Cu excepția delictelor de omor în mediul familial, unde majoritatea victimelor sunt bărbați (57,85, față de 42,2% femei), în cazul celorlalte delicte violente, ponderea femeilor este mult mai ridicată: vătămări corporale (68,5% femei și 31,5% bărbați), loviri și alte violențe (58,8% femei și 41,2% bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% femei și 31,3% bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
35% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte în funcție de mediul de locuire al victimei le înregistrează omorurile, în care 72,7% dintre victime domiciliază în mediul rural și doar 27,3% în cel urban, urmate de vătămări corporale simple și grave (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că aceștia au fost ținta, în primul rând, a unor tâlhăriilor, violurilor, vătămărilor corporale simple și grave, lovirilor și violențelor și mai puțin a omorurilor și tentativelor de omor sau lovirilor cauzatoare de moarte (vezi figura 17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București Peste o treime dintre minori au fost victime ale tâlhăriilor, în timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale violurilor. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime în omoruri (1,9% dintre minori) sau tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fost victime ale tâlhăriilor, în timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale violurilor. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime în omoruri (1,9% dintre minori) sau tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de victime ale pruncuciderilor, a căror pondere se ridică la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
simțitor, statisticile evidențiind tot mai multe cazuri în care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către propriii părinți sau de alte rude apropiate și, cel mai grav, în urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale violenței intrafamiliale a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se înregistreze 235 (vezi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deținută de minorii între 14-17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în mediul familial în funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este „ținta” principală a delictelor violurilor, lovirilor și altor violențe, omorurilor și vătămărilor corporale simple și grave (vezi figura 21). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise în mediul familial în funcție de natura delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Cea mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comise comise în mediul familial sunt consecința violurlior (37,4%), aceștia fiind urmați de minori care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%) Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt vătămările corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, în momentul de față, în multe familii există o puternică încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victime predilecte ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă a copiilor sunt actele și delictele violente comise asupra lor în mediul familial care au drept consecințe uciderea sau vătămarea lor gravă de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele cauze ale acestor forme de violență gravă desfășurate în interiorul familiei pot fi menționate: condițiile socioeconomice precare ale unor familii, diferitele conflicte spontane sau repetate între membrii familiei, multe potențate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
referim la maltratare sau abuz. Maltratarea sau abuzul face trimitere mai ales la experiența copilăriei, deși termenul de violență este la fel de frecvent folosit. Totuși, când ne referim la adult, se preferă conceptul de violență. Orice act prin care se produc vătămări corporale, tulburări psihoemoționale și expuneri la situații periculoase sau percepute ca fiind periculoase de către copil constituie maltratare sau abuz. O distincție importantă se operează între: violența directă sau abuzul direct: victima este copilul (agresorul este unul dintre părinți, cel mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sexual, dar în realitate este întotdeauna vorba despre o întrepătrundere a acestor forme. După nivelul la care se produce abuzul, putem vorbi despre abuz familial, instituțional și societal. Cea mai evidentă formă de abuz este cea fizică. Acesta constă în vătămarea corporală a copilului de către persoana care are responsabilitatea de a-i oferi protecție și îngrijire. Abuzul fizic reprezintă folosirea forței fizice asupra copilului, traumatizarea și maltratarea lui, indiferent de motivația adultului, expunerea la situații care îi pun în pericol viața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
psihologică (îmbrâncire, lovire cu palmele, picioarele, cu diverse obiecte, legare, punerea copilului în genunchi, trasul de păr și de urechi, strangulare, otrăvire, arsuri etc.). Semnele uzuale ale abuzului fizic sunt contuziile, arsurile, traumatismele craniene și osoase. Abuzul fizic presupune ca vătămarea copilului să se producă în mod deliberat, însă acest lucru este adesea neclar chiar părinților. Adulții, în general, consideră că au dreptul să-și pedepsească propriul copil sau pe cel avut în grijă. Tot în categoria abuzului fizic se încadrează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trunchi; urme de mușcături sau pierderea părului; escoriații sau rupturi ale gurii, buzelor, gingiilor, ochilor sau aparatului genital extern; fracturarea craniului, nasului, coastelor sau structurii faciale în diverse stadii de vindecare; fracturi multiple sau în spirală; hematoame, hemoragii de retină, vătămări interne; foame persistentă, igienă precară, îmbrăcăminte neadecvată; lipsa constantă a supravegherii; tulburări de vorbire, întârzieri în dezvoltarea fizică; dificultăți de mers și șezut; lenjerie de corp murdară, ruptă sau pătată cu sânge; durere fizică sau mâncărimi în zona genitală; sângerări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comportament exagerat condescendent, pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale masive; teama de a merge acasă, frica față de părinți; caracteristici distructive, antisociale sau nevrotice; relatări neconcludente în legătură cu o vătămare suferită; cerșește, fură sau depozitează alimente; extinderea timpului de stat la școală (sosiri mult mai devreme și plecări mult mai târzii); oboseală constantă, lipsa atenției sau adoarme în clasă; abuz de droguri sau alcool. Cauzele abuzului sunt multiple: contextul socio-economic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
răspunzători de identificarea copiilor aflați în situație de risc de a fi abuzați. Conform acestei legislații, victima abuzului este considerată o persoană sub 18 ani, care a suferit una sau mai multe dintre următoarele șase categorii de abuz: abuz fizic, vătămare mentală, abuz sexual, neglijare și nerecunoașterea îngrijirii necorespunzătoare, prostituție, prezența drogurilor. Abuzatorii provin din toate categoriile sociale, indiferent de rasă, religie sau naționalitate, din toate profesiile și reprezintă toate mediile culturale și toate standardele de viață. Unii abuzatori au probleme
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cuplată cu neputința copilului de a îndeplini așteptările nerealiste pot conduce la abuz asupra copilului. Stresul (inclusiv cel de natură financiară) reprezintă un alt factor întâlnit în mod frecvent. Sistemul legislativ operează cu șase categorii de abuz: - abuz fizic (orice vătămare fizică neaccidentală sau vătămarea suferită de un copil ca rezultat al acțiunilor sau omisiei unei persoane responsabile de îngrijirea copilului); - vătămare mentală (orice vătămare a capacității psihice sau intelectuale a copilului, evidențiată printr-o deteriorare observabilă și substanțială în capacitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de a îndeplini așteptările nerealiste pot conduce la abuz asupra copilului. Stresul (inclusiv cel de natură financiară) reprezintă un alt factor întâlnit în mod frecvent. Sistemul legislativ operează cu șase categorii de abuz: - abuz fizic (orice vătămare fizică neaccidentală sau vătămarea suferită de un copil ca rezultat al acțiunilor sau omisiei unei persoane responsabile de îngrijirea copilului); - vătămare mentală (orice vătămare a capacității psihice sau intelectuale a copilului, evidențiată printr-o deteriorare observabilă și substanțială în capacitatea copilului de a funcționa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]