3,613 matches
-
plapuma sclipitoare de zăpadă, continuă ea, sania aluneca repede lăsând în urmă o cărare, pe care fulgii rebeli o acopereau iute. Spectacolul iernii era întregit de bătrânul Crivăț, care sufla cu putere și-și aduna vama cea grea din brațele văzduhului, aproape prevestind a jale. Înfofolită într-un cojoc gros, pentru a se proteja de ger, mireasa stătea ghemuită în sanie, dar inima ei nu se temea, simțea că destinul deschide acum calea ei spre fericire. Se simțea în siguranță alături de
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
mi înfig dinții în ea - e pură, gustoasă, Un pic amară, uneori, Ca soarele strivit de nori... Ș i, apoi, fericirea mai este... REALITATEA De cîteva ori mi-am imaginat C ă sînt fata unui împărat Care stăpînea pămîntul și văzduhul, De i s-a dus duhul! Dar, dincolo de aparențe, Este realitatea îmbrăcată în zdrențe! LUPUL PEDEPSIT DE CAPRĂ Este palpitant să visezi, Ca în povestea „Capra cu trei iezi”, C ă lupul va fi, într-un sfîrșit, At ît de
DEFINITII POEME de CRISTINA LILA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346852_a_348181]
-
a celui decedat sau icoana cu patronul numelui. • Atunci când se fac opriri pentru a rosti preotul ectenia, unii credincioși desemnați din vreme așează sub carul mortuar ori înaintea acestuia bucăți de pânză albă numite poduri sau punți. Ele reprezintă "vămile văzduhului", peste care trebuie să treacă sufletul celui decedat, în ascensiunea lui spre scaunul ori tronul de judecată al lui Dumnezeu și au menirea de a uni cele văzute cu cele nevăzute. Tot acum se împart daruri și bani celor săraci
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
În acest fel fiecare suflet despărțit de trupul lui ori va fi în rai ori in iad. Când? Astăzi , a zis Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ce înțelegem prin cuvântul astăzi și cum împăcăm această expresie cu învățătura Bisericii despre Vămile Văzduhului și despre a treia, a noua și a patruzecea zi după moarte? Pe pământ sunt zile, nopți, și ani; dincolo de mormânt nu este decât veșnicie, luminoasă sau întunecată. Deci, cuvântul astăzi desemnează timpul de după moarte, adică veșnicia. A treia, a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
m-am rugat lui Dumnezeu pentru el și Dumnezeu m-a ascultat și mi l-a dat.". Zicând aceste cuvinte, a scos de la sân o pungă plină cu aur și a dat-o îngerilor, spunând: Când veți trece prin vămile văzduhului și duhurile rele vor începe a chinui sufletul său, răscumpărați-l cu aceasta. Eu sunt bogat din mila lui Dumnezeu, am adunat mari visterii prin munca și sudoarea mea și acum dau această pungă pentru acest suflet, care m-a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
copilului flămând Nu-i nimeni s-o asculte - și ca-ntr-un trist mormânt Se stinge și copilul, și mama lăcrimând. Și nimeni nu-nțelege, de-atâta răutate, - Că-n ochii lor e drama întregului pământ! IV Alt heruvim străbate văzduhul săgetând Și-n trâmbița de aur ascunde noi peceți Fiori și întuneric din cupă fremătând, Întunecă de groază și soarele pe cer. ...Un vaier ca de moarte în urma lui veni-va, Și-n clipa-aceea care, de printre cei ce pier
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
părea că transmite cu disperare mesaje de pace și prietenie, nu era băgată în seamă de nimeni. Apoi o explozie formidabilă îi asurzi și orbi pe toți preț de câteva secunde și după asta văzură cum nava se pierdea în văzduhul azuriu. - Splendet et ascendent, mugi patetic domnul senator în microfon citind de pe o hârtie strecurată de consilierul pe probleme de cultură. - Bă, ce crucea mă-tii m-ai pus să spun aici-șa că dacă-i dă nasoale îți crăp capu
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
și contrazis de prea multe ipoteze. O bucurie inimaginabilă, mai ales de partea publicului, este acum aceea că a cântat din nou, după nouăsprezece ani, cu Romina, la Moscova. Mirabil eveniment, Al Bano poartă în suflet un epos încărcat de văzduh... A revenit la București singur în 2013, dar peste numai câteva cuvinte de la acest concert avea să vină, spre extazul publicului din România, cu Romina. Pentru cei ce și-au recâștigat de la viață un surâs, o lacrimă, o dragoste, o
ALBANO! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346999_a_348328]
-
Acasa > Orizont > Portret > FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Antiromantismul și-ar consolida zidul dintre suflet și floarea sufletului dacă s-ar reitera permanent o falsă consonanță a sunetului muzical
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
contemplative! Etichetările și epitetele unei zugrăviri a unei astfel de stări în comuniune umană ideală sunt una: fericirea! O fericire care interferează cu adevărata melodie și adevărata voce, prin excelență creatoare de repertoriu valoros, de spectacol la care este receptiv văzduhul, mistuindu-se în el. Un spectacol de sinteză artistică și de explozie spirituală! Un spectacol de infiltrare în contemporaneitate a poeziei și muzicii înstelate de fior! Să ne aducem aminte: „Te voi răpi la noapte”, „Corăbierii”, „Am fost prin lume
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
pentru un artist de valoare, dimpotrivă, e corelată în raportul artist-public! De altfel prezența sa în spectacol e antriteoretică. Aplauzele și muzica sunt tot ceea ce îl descriu mai bine! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Florin Georgescu. Văzduhul mistuit în cântec / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
satul de goana Pe câmp talanii Rânduiala Ecou înfundat Strămoșii cheamă la rand Pe fiecare Erodare Coarne de ciuta Ziua împunge munții Dislocând creasta Pastel Fără plug și cal Cerul n-ar fi albastru Nici târna de lut Ad compositum Văzduh pritocit Din aripe de păseri Cad stelele Zarva Stare confuză În lunca liniștită Greier posedat Referință Bibliografica: Zarva / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul ÎI, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae
ZARVĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346342_a_347671]
-
meu despre aer și despre lumină. De unde începe nu vei ști vreodată, Ea, Poezia, nu are hotar... Cuvintele, la fel. Ele vindecă rănile, deschid ochii orbilor, cuvintele adevărate mântuie durerea și întunericul din noi. Vânt și cu-vânt, duh și văzduh! încât uneori surd și mut de ne-nțelegere, te întreb nedumerit: omule, de unde vine cuvântul?! Pâinea e cuvânt, lumina, la fel, ura și întunericul cuvinte sunt... Cuvinte care vindecă și cuvinte care ucid, cuvinte care luminează și cuvinte care întunecă
NICOLAE NICOARĂ-HORIA de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346370_a_347699]
-
învățătură creștină care îndeamnă la Iertare, ca principală condiție a mânturirii, și care merită împărtășită și aproapelui: „De sincer tu nu ești, pleacă-ți privirea, fruntea / Și-nvață de la viață ce-i cinstea, ce-i virtutea, / Și-aleargă spre câmpie, văzduhul să-l cuprinzi, / De floare și de soare ființa-ți să o prinzi. // Și răcorește-ți fața cu apa cristalină, / Încredere-te în oameni și-n pronia divină. Greșeala ți-o alină în rugă și în lacrimi / Și crede în
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
falezelor, poetul descoperă nimicnicia (“ÎNVEȘMÂNTEAZĂ-TE cu acest nimic, trup din umbră”). Într-un succint cuvânt de prezentare a creației lui Andrés Sánchez Robayna, Eugen Dorcescu vorbește despre “trei nemărginiri”, ce întemeiază versurile acestuia: elementele (“marea, oceanul, dar și cerul, văzduhul”), cultura (“antică îndeosebi”), și adâncurile conștiinței (“sondată...până la ultimile ei profunzimi, până la lumina bazală, până la fundamente, până la intuiția non-dualității a tot ce există, până la întrezărirea vacuității”)*. La convergența acestor trei borne, aparținând deopotrivă lumii materiale, fizice, și celei spirituale, supramundane
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
din 09 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Eram singur la " Masă Tăcerii” tânjind cu buzele însetate la "Poartă Sărutului”. Îmi spuneam "Rugăciunea” de seară având privirea îndreptată către "Coloana Infinitului”. De acolo se pregătea să-și ia zborul "Pasărea în Văzduh”. Nu era orice pasăre ci o "Pasăre Măiastra” care ducea cu ea " Visul” - visul meu către...Cel de Sus. Referință Bibliografica: Sculptând un...vis / Viorel Vintilă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1105, Anul IV, 09 ianuarie 2014. Drepturi de
SCULPTÂND UN...VIS de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346513_a_347842]
-
rămasă în urma pașilor tăi... Pierdută în lacrimi încet mă mistui. Apoi renasc cu o nouă dragoste pe chip E primăvară! E primăvara sufletului meu. ÎN GÂND Hoinăresc... Sunt iar singură! Uneori, mă uit sub umbra unui plop eminescian ascultând clinchetul văzduhului care parcă rostește numele tău. Atunci, te simt atât de aproape încât, dacă aș întinde mâna ți-aș mângâia părul. AMINTIRI Ascultă tăcerile care trec Culege din ce-a rămas O ramură și prinde-mi-o în păr... Plouă sau
ILUZII PIERDUTE (POEZII) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346514_a_347843]
-
2012, Sfânta Duminică a Învierii! Hristos a Înviat și pentru tine, Oriunde ești Adame pe pământ, Din câți hristoși mai sunt în zări străine- Hristos a Înviat! Hristos cel Sfânt! Hristos a Înviat! sunt trei cuvinte Ce luminează, încă, în văzduh, Hristos a Înviat! luați aminte- A înviat în adevăr și-n duh! Hristos a Înviat! și nu uita Să nu te temi de noapte niciodată- E ziuă, să ne bucurăm de ea, E Ziua Paștelui, adevărată! Hristos a Înviat! luați
HRISTOS A ÎNVIAT! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348322_a_349651]
-
din acest moment, spre bucurie și mândrie, se ridică, lângă vrednica de laudă mănăstire, Rohia, la nici 13 kilometri de orașul Târgul Lăpuș, frumoasa mănăstire Rohița - două mănăstiri surori - una într-o parte a Lăpușului iar alta într-alta, străjuind văzduhul cu lumina harului, chemând credincioșii din cele patru zări la închinare și rugăciune, ocrotind, și una și alta, locuitorii acestui legendar ținut, acoperind cu darul dumnezeiesc trecătorii și binecuvântând pe toți cei care cu frică și cu teamă de Dumnezeu
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
06 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mă furișez prin labirintul vieții, Atingând azurul cu foșnetul gândului răscolit. Voiesc să adorm pe câmpii de petale, În nopțile albastre, vopsite de timp. Mă dojenesc atunci cand speranța mă doare, Și sper să cuprind văzduhul prin cânt, Nu doresc nici viața nici moarte, Doar o secundă din infinit. Voi speră să îmbrățișez cerul, Atunci când Domnul va vrea, Îmi voi culcă timidă iar părul, Pe o poala de stele și pe umbră ta. Referință Bibliografica: Voința
VOINTA de CARMEN MARIN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348389_a_349718]
-
borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o salute - cum făcea odinioară; nici măcar n-o privește deși
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o salute - cum făcea odinioară; nici măcar n-o privește deși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
borborosește furioasă: ”Vine, dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o salute - cum făcea odinioară; nici măcar n-o privește deși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
aveam să rămân ultima în sala de clasă, seara, după orele de studiu...sau să mă întorc, după ceva intenționat uitat. Așteptam, lipită de perete, ca ultimii pași să se stingă. În tăcerea începutului de seară, deschideam larg geamul. Tot văzduhul năvălea, cuceritor...să mă împresoare. Nu pot să vă descriu în cuvinte felul acesta de voluptate...a nărilor, a pielii, a palmelor...a plămânilor...a gândului. Nu dura mult...dar erau „clipele mele”. Alergam apoi să-mi ajung colegele și
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Legile Kybalionului Mai înainte de-orice veac Venit de nu știu unde, Iubirii să-i găsească leac, Un înțelept răspunde La taină adevărului De nimeni nepătrunsa Ținută-n mâna Cerului De ignoranți ascunsă. Rotește ochiul prin văzduh De șapte ori să cheme La fiecare om un duh Să-nvețe-a nu se teme. Dar eu, că primul cel ales Necunoscând misterul, Floarea de lotus am cules Să fiu una cu Cerul. Iar ochiul critic mă privi Și
POEM de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/345144_a_346473]