9,893 matches
-
Inventat de un poet. Ne-nsenină, ne-ntristează Vântul ce bate în fofează, A lovit și-n șatră, Câinele în versuri latră. Glas mimat în zi de post Imi irită verbul fără rost, Dreptul să ia o piatră Fără frică, lovească- vatră. Spune tu lună plină Cine dă cu piatra în lumină? Întrebare din cuvântul întrebare Mă întreb cât este de adânc lacul din cuvântul lac Cât este de înalt muntele din cuvântul munte Cât de rău este răul ce-l ținem
ÎNTREBARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355784_a_357113]
-
la faptul că a intrat de la vârsta de 19 ani ca frate în Mănăstirea Sihăstria - Neamț, unde în anul 1953 a fost hirotonit diacon, urmând a fi între anii 1949 - 1971 casier, contabil și secretar, precum și ghid la această strălucită „vatră de sihăstrie românească”; apoi între anii 1971 - 1990 a fost casier, contabil și ghid la vestita lavră nemțeană a Bistriței; în anul 1979 va fi hirotonit ieromonah; în anul 1987 este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
Și-am lăsat părinți și casă... Să-mi fac viața mai frumoasă... Să-mi fac viața mai ușoară... Că tare greu mai e în țară... Da' greu mai e și prin străini... Inima îmi stă pe spini... C-am lăsat vatră și glie... Ca să scap de sărăcie... Părinții stau și ne-așteaptă... Ies din când în când la poartă... C-ar vrea copiii să-i vadă... Iar copiii să și-i vadă... Da' doru-n pace nu mă lasă... Și-am să
...DOR DE ŢARĂ...(UN CLIP DEDICAT ÎN SPECIAL ROMÂNILOR PLECAŢI DEPARTE DE ŢARĂ) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355937_a_357266]
-
Acasa > Orizont > Selectii > NEW YORK LYRICS Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cântecul stelelor Aș plânge uneori acasă lângă vatră, Atâta-nstrăinare nu mai pot să duc; Aud în curte iară câinele cum latră Și simt mirosul frunzei din bătrânul nuc. Destinul meu de gheață ce-l țin între gingii, Aș vrea să-l tac etern alături de mămica. Eu simt că
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
Acasa > Orizont > Selectii > POEME Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului Cântecul stelelor Aș plânge uneori acasă lângă vatră, Atâta-nstrăinare nu mai pot să duc; Aud în curte iară câinele cum latră Și simt mirosul frunzei din bătrânul nuc. Destinul meu de gheață ce-l țin între gingii, Aș vrea să-l tac etern a/lă/turi/ de mămica
POEME de STELIAN PLATON în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356054_a_357383]
-
mai scurtă sau mai lungă escală pe la porți închise, alții se întorc la ocupații care țin de munca pământului (dar nu pe ogorul strămoșesc ci prin grădini și livezi de prin țări de soare mai pline), copiii lor rămânând lângă vatra stinsă, de pază pustiului. Haite de câini comunitari se apără cum pot de năvala tot mai cumplită a bipedelor cuvântătoare în spațiul lor ne-mioritic unde nu se mai face nici o brânză deși, de mămăligă o tot punem ... Coana Zoițica
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
seria "Teologie Ortodoxă" (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei (București), dar și în publicații laice precum Cotidianul (București), Steaua (Cluj Napoca; unde părintele acad. Dumitru Popescu a semnat unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
Marin, Ionică Popescu, Georgica Brăndușescu, Andronache Marin ș.a. În a doua parte a sec. XX s-a continuat producea ceramicii utilitare, dar și a ceramicii cu caracter decorativ, vase miniaturizate. Formă vaselor utilizate în mod tradițional pentru preparatul hranei la vatră încep să se adapteaze, pentru că vasele să poată fi folosite la mijloace modernizate de încălzire precum: plite, sobe electrice, aragaz. În prezent ceramică se lucrează la Noapteșa, ceramică utilitara,dar și cu caracter decorativ ce se valorifica local sau în
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
fie noapte. O furnică îl insultă, Plictisită de-al său vers: Dânsa are treabă multă, Prima e în univers! Fără a-și opri cântarea, Greierele îi răspunde, Stăpânindu-și greu mirarea, Parc-ar fi de nu știu unde: -Tu ești trudnica din vatră, Între gâze mai afoană, Zgârcită și ofticată! N-am venit să cer pomană! Eu sunt greierele, artistul, Iubitorul de frumos Veșnic vesel, optimistul, Nu-s ca voi un neam de jos! Referință Bibliografică: Greierele și Furnica / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe
GREIERELE ȘI FURNICA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354940_a_356269]
-
române pentru aproape un secol . Împlinindu-se la sfârșitul lunii mai, 192 ani de la moartea năpraznică a Marelui Pandur, ca semn al prețuirii pe care noi cei de azi o avem pentru Tudor și ca recunoaștere a legăturilor sale cu vatra străbună a Mehedințiului, Societatea și Revista de Istorie și Cultură Porțile de Fier au decis să marcheze și în 2013 acest eveniment mai ales că mambrii noștri fondatori au participat, încă din 1971, la cel maio importante manifestări cultural -științifice
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
dar și Mare Vameș al călătoriei poetice. Valea Horincei și Valea Prutului, care înseamnă aceeași ființă istorică, sunt recunoscute ca izvoare și ale creației, și ale culturii populare, zona fiind, nu numai în cărți și documente, recunoscută ca o adevărată vatră folclorică din Țara de Jos a Moldovei’’. Sterian VICOL, Președintele Societății Scriitorilor C. Negri, Redactor șef al revistei Porto-Franco ‘’ Cine nu-l cunoaște pe Vasile Burlui pur și simplu nu-l cunoaște, așa cum s-ar putea să nu-l cunoască
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
scriitorul, de ce,nene, n-ai mai scris? te-ai ascuns ca și bandiții prin bordeie de morminte, ai luat cărțile cu tine ca să nu te ținem minte. osul tău sculptat în piatră ștampilat cu sângele, l-am pus cărămizi de vatră, doamne-ajută, plânge-le! duminică, 5 august 2012 Referință Bibliografică: la cină cu nichita / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 583, Anul II, 05 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
iubească înaintașii, să-și privească critic trecutul, să-și îndrepte privirile spre un viitor luminos, o Românie după care tânjesc toți românii de bună credință, multi la număr. Într-o astfel de Românie, câți români nu s-ar întoarce la vatră străbuna, câți alții n-ar renunța la visul împlinirii pe alte meleaguri, câți români n-ar fi fericiți band apă limpede din fântână pământului strămoșesc! Dar Dumnezeu l-a chemat la El fiindcă țării noastre poate că nu-i venise
REMEMBER. ARTUR SILVESTRI LA TREI ANI DE LA URCAREA ÎN NIRVANA (ELENA BUICĂ, TORONTO) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355404_a_356733]
-
de nișă (bârlog, bordei), la patriotism, care constă civic în a consilia pe guvern să aibă milă de populație. Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor! De fapt, orice intelectual sau diplomectual fără iubire necondiționată față de amărâți și de vatră, dar slujitor și la stat, și la stăpâni, și la nababi, adică la toată tagma jefuitorilor, ajunge să derapeze ca orice microintelectual mai sfertodoc, nu doar ca nechezolii de ambe spețe propriu-ziși. El riscă atunci pedeapsa critică maximă, nefiind chiar
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
precum vedeți silința. Ca ieri se bucura că ochi făcui în lume, Cu fiecare suflet e satul mai bogat! Botezuri, nunți și trai îndestulat Au fost aici , acum pe cruci sunt nume. Ce-i tineri au plecat lăsând în urmă vatra, Bătrânii tot mai singuri, s-au prăpădit pe rând, Ca ieri erau aici acum sunt doar în gând Nu-i nimeni de rușine ca să mai șteargă pata. Pe dealuri sunt doar cruci de vreme înnegrite Că lacrimi nu-s, de
CÂND LACRIMI NU-S de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355438_a_356767]
-
cutremure care ne-au unit mai mult vezi? tot pacea și armonia erau primordiale iar oamenii erau mai înțelepți și mai fideli semănătorul știa să semene sămânța ținea la glia lui nu o trăda la pâinea coaptă în cuptor pe vatră a mielului sacrificat nu se despărțea ca râul de albie atunci când grijile îl inundau acum se simte albia deformată de apa timpului prezent ne scăldăm în vremuri tulburi deocheate vânăm anotimpuri furăm bucurii ne ascundem fiecare de răspunderi când vom
RETROSPECŢIUNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355454_a_356783]
-
în voi lumina radioasă Chemându-mă pe calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
în voi lumina radioasă Chemându-mă pe calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VEȘNIC COPII Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului vatra copilăriei mele era din turtă dulce vă mai amintiți mersul de-a bușilea? ferestrele casei nu depășeau cireșii în floare bolțile ei erau învelite în măcieși roșietici prunii paznici de nădejde uneori fântânile se supărau și secau și atunci ne
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]
-
s-a bucurat în întreaga lume, ecourile pe care le-a trezit în inimile românilor din Diaspora care în primii ani s-au grăbit să se reîntoarcă ori au venit cu ajutoare materiale în țară, pe meleagurile de unde plecaseră, la vetrele lor, dovedește faptul că acest eveniment nu a trecut neobservat. Scriitorii și eseiștii, reporterii, jurnaliștii, pe diverse voci, au comentat, în felul lor evenimentele de atunci, dar și cele care au urmat. Amplele mișcări de stradă, victimele care nu au
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
Izvoditorul de Mir, 2011 DATE DESPRE AUTOARE: IOANA STUPARU • CLIPA DE LUMINĂ, Editura Miracol, 2001, roman de debut. • OAMENI DE NISIP, Editura Amurg Sentimental, 2006, roman-trilogie. Subtitlurile volumelor: Vol. 1 „Jurămantul văduvei”, Vol. 2 „Targu iala”, Vol. 3 „Lacrimi pe vatră”. • CARE S-A SUIT LA CER, Editura Florile Dalbe, 2007, proză scurtă. • CUVINTE DE MĂTASE, Semănătorul - editura online, 2009, cronică literară, exegeze, portrete, omagii. • TOVARĂȘI DE ULTIMĂ ZI, Editura Dacoromană, 2010, roman. Publicații în antologiile: În pas cu orologiul - 2003
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
o splendoare fără precedent. 7- Lucrarea a fost ilustrată cu hărți, fotografii, tabele de indici etc., toate constituind un material documentar științific, din care cititorul își poate face oidee precisă cu privire la saltul enorm efectuat de oamenii muncii în această veche vatră românească. 8- Au fost prezentate o parte din monumentele istorice cuprinse în Lista monumentelor de cultură de pa teritoriul RPR, Editura Academiei, 1956. Zona Drăgăsani posedă monumente de valoare, între care, biserica de la Stănești, în care se afla mormântul lui
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
dar încă puternici, așa se desfășoară acțiunea. Un evantai de destine și suma locurilor prin care s-au perindat ,,argonauții” în căutarea ,,lânii de aur”, a fericirii. Celebra lână de aur! Mit și adevăr, pentru care românul și-a părăsit vatra și înfruntă destinul mioritic. Toți indivizii, românii din anturajul lui Nea Mitică, personajele lui Octavian Curpaș, au aventura prinsă cu o cocardă tricoloră, direct pe inimă. Nu le pasă că au îmbătrânit biologic, ele caută încă libertatea prin care, sărac
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
jos poala de fân din căruță, dejugam boii care își luau supuși tainul și apoi se culcau oarece timp. Ne apuca dimineața sus, la varnița lui Milea. Căruța mea o descărca neica Niță Bărbucu, în timp ce eu stăteam la căldură în fața vetrei de la varniță și mai moțăiam. Ce dulce mi se părea atunci acest somn “pe apucate”” Sincer, îl doresc și acum la bătrânețe!... Ne reîntorceam acasă cu căruța slobodă de încărcătură, stând pe brânci peste țoala de fân, până ajungeam acasă
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]