3,889 matches
-
de Curte, stabilit de secole, pe care și-l transmiteau, din generație în generație, și croitorii (acceptând modelele fixate, adaptând croielile și, mai ales, selectând aceleași materiale și conservând o stereotipie cu rezultate previzibile și recognoscibile), și zugravii, obsedați de veșmântul de aparat, reproducând cu exactitate un costum parcă unic, aceleași chipuri hieratice, neatenți la fizionomiile reale și deloc preocupați de mișcare. Când se întâmplă - rar, ce e drept - ca trăsăturile impuse de această „serialitate” seculară să nu covârșească, cercetătorii, înregistrând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unic, aceleași chipuri hieratice, neatenți la fizionomiile reale și deloc preocupați de mișcare. Când se întâmplă - rar, ce e drept - ca trăsăturile impuse de această „serialitate” seculară să nu covârșească, cercetătorii, înregistrând abaterile (minore uneori), vorbesc despre insinuarea ideii de veșmânt „neoficial”. O pildă ar putea fi portretul Doamnei Maria Voichița în fresca de la Mănăstirea Voroneț, într-o haină închisă de la piept în jos cu ceaprazuri și nasturi de aur, lăsând doar spre poale să se vadă rochia lungă. Sau Doamnele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu ceaprazuri și nasturi de aur, lăsând doar spre poale să se vadă rochia lungă. Sau Doamnele lui Petru Șchiopul - Maria Amirali, soția, și Maria, fiica măritată cu grecul Zotu Tzigara, care apar în tabloul votiv de la Mănăstirea Galata în „veșminte simple de curte, neoficiale”, eleganta Doamnă Maria, cea din Pera Stanbulului, cu o maramă pe cap, fiind înveșmântată într-o rochie lungă și având drept podoabă două șiraguri de perle 337. Sau învățata Doamnei Elina, sora lui Udriște Năsturel și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dar și în odăile femeilor -, îmbrăcând „ghiordia înflorată cu aur, cu mânecile retezate și îmblănite, împodobită la gât cu freza rotundă de dantelă, apuseană, pe care o purtau și grofițele din Ardeal, ca și nobilele kievene”338. Schimbarea funcției unui veșmânt (este evocat conteșul, haina răsăriteană, purtată mai ales de polonezi și de unguri, care marchează un „privat” al membrilor familiei domnitoare 339) poate marca trecerea dinspre „public” spre „particular”. Iorga credea că, într-un cadru „neoficial”, „domestic”, Voievozii se îmbrăcau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru prilejuri solemne, pentru festivități, indicând participarea monarhului la viața societății; straiele purtate erau îmbrăcate în zilele obișnuite (să ne amintim că între șubele Doamnei Voica a lui Mihnea Vodă cel Rău se afla și una „purtată”, (folosită); în fine, veșmintele uzate se purtau „acasă”, definind și ele acel „privat” despre care vorbeau mai sus. Erau pline garderobele soțiilor Voievozilor noștri de haine „civile”, împachetate cu grijă și depozitate în lăzile și cuferele din vistieriile domnești, cercetate adesea spre a fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Moldavie, București, 1937; Nicolae Iorga, întinderea spre Răsărit a Moldovei lui Ștefan cel Mare. Cu prilejul unei inscripții, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XX, 1938, pp. 315-319. 18. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, București, Editura Meridiane, 1971, pp. 103 (citează un pasaj semnificativ din G.M. Cantacuzino, Izvoare și popasuri, București, 1934, pp. 98-99). Vezi și Oreste Tafrali, Maria din Mangop și învelitoarea mormântului ei din Putna, în vol. îndrumări
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al țării Românești la 16 februarie 1529, i-a dat „10.000 de aspri, «scufiaț (üsküf) de velur bogat împodobită, steagul cu cap de argint aurit, 14 bucăți de tafta, haine, un cal cu harnașamentul său și un buzdugan, plus veșminte pentru zece oameni ai săi și un dar pentru aga de spahii care l-a asistat la instalarea în scaun” (Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 179, trimite la Mihai Maxim, L’Empire ottoman au nord du Danube, Istanbul, Édition
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bălan, H. Chircă, O. Diaconescu, Inscripțiile medievale ale României, I, Orașul București, București, 1965, p. 562; Al. Lăpedatu, Două noi inscripții la Comana, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, II, 1909, nr. 3, pp. 121-122. 91. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte..., vol. I, pp. 124-125. 92. N. Vătămanu, Voievozi și medici de curte, București, București, Editura enciclopedică română, 1972, p. 90 și urm.; Gh. Pungă, țara Moldovei în vremea lui Alexandru Lăpușneanu, Iași, 1994, p. 288. 93. Nicolae Iorga, Istoria Românilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vezi, între alții, Giovan Andrea Gromo, în Călători străini despre țările Române, vol. II, redactat de Maria Holban, Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru și Paul Cernovodeanu, București, Editura științifică și enciclopedică, 1970, pp. 319, 327. 269. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, București, Editura Meridiane, 1971, p. 206. 270. Carmen Laura Dumitrescu, op. cit., p. 57. 271. Ibidem, pp. 57-59. 272. Ibidem, p. 52. 273. Carmen Laura Dumitrescu (op. cit., p. 60), trimite, între alții, la Rada Teodoru, Mănăstirea Tismana
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
285-289. 290. Vezi Ion Neculce, Opere, ediție de Gabriel Ștrempel, București, Editura Minerva, 1982, p. 349. 291. Ion Neculce, op. cit., p. 647. 292. Ștefan D. Greceanu, op. cit., pp. 290-291. Dotele fiicelor lui Brâncoveanu nu semănau, în chip firesc. Iată „capitolul” veșminte din foia de zestre a Saftei, redactată pe 12 mai 1700. în același an, ea se va mărita cu Iordache Crețulescu, cel care va ajunge mare vornic. împreună vor zidi biserica Crețulescu din București. Straiele primite de ea de la părinți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Transilvania în timpul lui Ștefan cel Mare, București, 1956. 297. Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 63. 298. După Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, ed. cit., pp. 498-499. 299. Ștefan Pascu, op. cit., p. 55. 300. Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, pp. 276-279. A se vedea și Nicolae Iorga, op. cit., p. 76. Hainele de blană erau scumpe. Slugerul Preda și fiul său, postelnicul Mihai, au zălogit satul Patineine la niște cojocari pentru blănurile achiziționate de la aceștia: „[...] mărturisim
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pariz foarte să miră de frumuséțea ei...”. 304. Philippe Ariès, Georges Duby (coordonatori), Istoria vieții private [vers. rom.], vol. IV, București, Editura Meridiane, 1995, p. 84 (capitol semnat de Danielle Régnier-Bohler). 305. Ibidem, vol. IV, p. 313. 306. Vezi despre veșminte: I.T. Vârtejanu, Note istorice asupra îmbrăcămintei..., București, Motzătzeanu, 1904; Laurence Langnes, L’importance d’être vêtu, Paris, Plon, 1959; Corina Nicolescu, Costumul de curte în țările Române; Idem, Istoria costumului de curte în țările Române, București, Editura științifică, 1970; Al.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
istorice asupra îmbrăcămintei..., București, Motzătzeanu, 1904; Laurence Langnes, L’importance d’être vêtu, Paris, Plon, 1959; Corina Nicolescu, Costumul de curte în țările Române; Idem, Istoria costumului de curte în țările Române, București, Editura științifică, 1970; Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I-II, București, Editura Meridiane, 1971; Georges Vigarello, Le propre et le sale. L’hygiène du corps depuis le Moyen Âge, Paris, Seuil, 1978; Jean Claude Bologne, Histoire de la pudeur, Olivier Orban, 1986; Daniel Roche, La culture
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vol. V., p. 193. 310. Ibidem, vol. VI, p. 42. 311. Nicolae Iorga, Viața femeilor... 312. Nicolae Iorga, op. cit., pp. 51-52. 313. Corina Nicolescu, Costumul de curte în țările Române, p. 10 și urm. 314. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 47; trimite la Pavel Chiaia, Câteva date în legătură cu paftaua de la Argeș, în Omagiu lui George Oprescu, București, 1962, p. 117. 315. Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 79-80. 316. Ibidem, vol. I, p. 81 (Trimite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Argeș - și fiica ei, Ruxandra - în biserica bolniței de la Cozia și la Argeș. 317. Al. Alexianu, op. cit., vol. I, p. 83. 318. Ibidem, vol. I, p. 210. 319. Ibidem, vol. I, pp. 209-210. 320. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, București, Editura Meridiane, 19, pp. 47-48. 321. Vezi Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 60. 322. în Călători străini..., vol. V, p. 338. 323. Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 94. 324. Al. Alexianu, op. cit., vol. I
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
74 etc. 326. Vezi Istoriia țării Rumânești... (Letopisețul Cantacuzinesc), în Cronicari munteni, ed. cit., p. 198. 327. Cronica Bălenilor, în Cronicari munteni, ed. cit., p. 373. 328. Corina Nicolescu, Costumul de curte..., p. 10. 329. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 346. 330. Vezi Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. XV, pp. 225-226; vol. II, p. 303. 331. Vezi Al. Alexianu, op. cit., vol. I, p. 170. 332. Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 62. 333. Ibidem, p. 70
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
slavonă: „Elena gospožda, božieju milostiju načalnica Zemle Vlašskoe” (Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 207). 349. Nicolae Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, Vălenii-de-Munte, „Neamul Românesc”, 1910, p. 207. 350. Nicolae Iorga, op. cit., p. 208. 351. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte..., vol. I, pp. 389-390. 352. Despre acest „corp” vezi capitolul Secretarul din cartea mea Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, Editura Polirom, 2003, pp. 151-157. Vezi și Salvatore S. Nigro, Secretarul, în Omul baroc, volum coordonat de Rosario Villari, traducere de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
istorie a ctitoriei ștefanine - mănăstirea, „unŭ lucru mare ca acesta, în scurtă vreme nu să pute face”. Prezența bisericuței (antice) în spațiul putnean l-a ajutat pe ingeniosul Voievod să obțină pentru ctitoria sa (bogat dăruită „cu multe odoară, și veșminte scumpe, și cu multe moșii”) „cinstea cea mai înaltă decâtŭ toate mănăstirile ce sântŭ în Moldova”. Convenind că gloria și antichitatea bisericii lui Dragoș, evocate de Vodă ca argumente, sunt incontestabile, toți cei de față „s-au miratu de înălțata
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Matei Basarab: „Am găsit trupul în sala cea mare, unde în timpul vieții sale dădu-se ospețe vesele” 28) sau sala divanului (același diacon sirian spune că fostul Voievod al țării Românești, „întins pe masă [cu] fața descoperită[...] era îmbrăcat cu veșmintele sale domnești, cu o haină subțire de brocart de aur, împodobită cu blană de samur de mare preț, cu ceaprazuri și nasturi de argint aurit și cu calpacul de samur pe cap. Era acoperit în întregime până la picioare cu un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantemir: „Scos-au oasele lui Cantemir-vodă boierii cei mari afară, supt cortu, în ogrăjoara cea mică la curtea domnească. Și l-au ținut trei zile, păn’ l-au grijit...”. „Grijirea” aceasta era de tip complex: veghe (lângă Voievodul „îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din slavonă) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Barbul marele ban al Craiovei, care și-a schimbat numele în Pahomie, veșnica lui pomenire; în anul 7013 [1520], luna martie 9”)72, a pus un epitrahil (o eșarfă lungă, brodată, aparținând veșmântului preoțesc) cu text în grecește (făcut din mătase albastră și brodat cu fir de argint aurit) - (trad. din gr.) „Barbul Pahomie, anul 7029 [1520-1521]. Epitrahilul de față s-a făcut cu ajutorul și cheltuiala boieroaicei, a doamnei Neagoslava”73 - ce exprimă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
negrul „cerneala - cum zice cronicarul evocând straiele mâhnirii (culoare pasivă, dar funestă) este „culoarea doliului”, a doliului absolut 127 (semnificație psihologică și rezonanță afectivă: deces 129, tristețe, doliu sfârșit, singurătate, despărțire, moarte 129. Și nu doar la popoarele europene 128. Veșmintele vopsite Văduvia - riguros considerată - le proiecta pe femei într-o existență mohorâtă (cel puțin din punct de vedere vestimentar), în „cerneală” (cum zicea un cronicar), adică în straie „cernite”, negre, într-un doliu perpetuu. Hainele mohorâte trebuiau procurate. Lucru nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe femei într-o existență mohorâtă (cel puțin din punct de vedere vestimentar), în „cerneală” (cum zicea un cronicar), adică în straie „cernite”, negre, într-un doliu perpetuu. Hainele mohorâte trebuiau procurate. Lucru nu foarte ușor de realizat, și fiindcă veșmintele - la cei vechi, mai cu seamă - aveau și o valoare ritual-simbolică, dar identificau în același timp și statutul social al purtătorilor 130, și pentru că medievalii (mai cu seamă în Apus) se loveau de anumite dificultăți în privința vopsirii (nu reușeau să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu seamă în Apus) se loveau de anumite dificultăți în privința vopsirii (nu reușeau să producă un negru „dens” și „luminos”, „intens” și „rezistent”131). Istoricii vestimentației afirmă că, în spațiul românesc, doliul nu era marcat prin haine noi, ci prin veșmintele obișnuite, vopsite în negru. Românii - în rândul cărora (spun specialiștii) „hainele negre” nu au fost iubite, întâlnindu-se „ținuturi întregi unde, în afară de căciula sau pălăria neagră, nu se mai poartă nimic negru; iar dacă întâlnim această culoare în țesături pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și acolo dintr-acești bani, cu cât vor socoti ca să va săvârși. Așijderea, biserica lui sf. Ioan Cârstitelis, iar în târg în Iași, care iaste făcută de noi ear nu este săvârșită, și acolo să aibă să o săvârșească și veșminte și alte ce va trebui la acea biserică să aibă a face. [...] Besérica de la Toporăuți, unde zac oasele părintelui meu, Dumnezeu să-l pomenească, să aibă a o găti de ispravă.[...] Pentru sfintele biserici care sânt făcute de noi, cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]