11,633 matches
-
țara, cu atât ești mai european. Mie îmi dispace genul ăsta. - Ce vă supără cel mai mult în societatea românească? Mârlănia din jur! Ies pe strada Unirii din Craiova și mă salută vecinii mei care îmi spun cu eleganță: „Salut vecine!”. Adică ne tragem de șireturi. Iar e vorba despre lipsa criteriilor ... Mă deranjează ce văd în București, unde nu îmi place să stau. Merg cu taxiul și mă uit la lumea din autobuz, pe fereastră. Este de o tristețe cumplită
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
toți pentru tine că știu că-ți plac. - Îmi plac, dar tot o să rămână destui și pentru tine. Satu-i mare și plin de băieți. Ai să vezi la dans diseară că va fi plin căminul. Mai vin și din satele vecine când se află că se lasă cu dans, bere și fete. Invitatul tău vine? - Ce-ai fato? Ești dusă? Nu am niciun invitat. Merg și eu cu Maria, să ne uităm la voi cum dansați. Maria era tipul de fată
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
tirajul său, care ajunge azi, la 180 000 de exemplare. „Literatura și Arta” nu este doar o revistă a intelectualității, ea a pătruns în toate mediile, straturile sociale din Republica Moldova, având o largă solicitare și răspândire, difuzare, în multe țări vecine și, mai cu seamă, în rândurile intelectualității, a scriitorilor și publiciștilor din România. Este meritul incontestabil al Acad. Nicolae Dabija, Directorul neobosit al acestei publicații, cu profil nu numai literar, ci multidisciplinar, social-politic și cultural. Nicolae Dabija este unul dintre
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
lăsăm în urmă culmile Munților Apuseni cu frumusețile lor naturale dar și bogățiile subterane și ne îndreptăm către Țara Crișurilor. În cochetul oraș Oradea nu trebuie pierdută ocazia de a vizita Muzeul Țara Crișurilor. Doritorii de o escapadă în țara vecină, Ungaria, pot trece granița prin punctul de vamă de la Carei sau se pot îndrepta spre ținuturile sătmărene și de acolo spre țara dacilor liberi... (Din ciclul ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAȚI) Referință Bibliografică: Țara Moților - ținutul înălțimilor / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
greoi, puțin adusă de spate, având un pas nesigur.Parcă nicicând nu-i tremuraseră picioarele mai tare ca acum. Oare era mai bine să se întoarcă? Să fi lăsat ziua să treacă de la sine, lină, nemișcată, într-o letargie cotidiană vecină cu toamna blândă de afară? Dar dacă mâine avea să vină frigul? Dacă iarna s-ar instala înainte de vreme, scuturându-și mantia albă și grea peste oraș aidoma unei avalanșe necruțătoare? Nu. Trebuiasă-și învingă teama, să-și forțeze aceste picioare
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
de scriitorul-disident. Reacția noastră era urmarea protestelor sociale din Cehoslovacia. Pe 6 ianuarie fusese publicată „Charta '77” împreună cu numele celor 242 de semnatari. Václav Havel și Pavel Kohout erau în capul listei. Charta a avut o influiență deosebită în țările vecine, și nu numai, fiind tradusă în mai multe limbi. Curând au aderat la Chartă și scriitori maghiari și bulgari. Pe 9 februarie, la două săptămâni de la trimitere, Scrisoarea se difuzează la Radio Europa Liberă. Atunci află opinia publică pentru prima
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
căpăta o slujbă importantă în cetatea Miletului, voi fi cineva, voi fi un om realizat! Cât mă înșelam! Ceea ce la început părea o fericire, o viață importantă, cu multe bucurii, curând s-a transformat într-o mare dezamăgire, o dezamăgire vecină cu moartea! Dar Domnul m-a scăpat din această situație grea. Acum simt că încep să trăiesc o viață nouă, atât de fericită, iar viața căpătă din nou preț. Dar asta nu din cauza meritelor mele, ci datorită meritelor Mântuitorului nostru
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
această zi când toate oștirile trebuiau să se echipeze și să se întrunească la locul rânduit ».2 Deși la început această sărbătoare provenea din perioada când insula era fortăreața,cu timpul, prin sincretism și asimilare a obiceurilor practicate în așezările vecine românești, ( sărbătoarea măsuratului oilor), aceasta a pierdut semnificația inițială. Pe langă asimilarea unor obiceiuri, populația de pe insulă întreținea legături comerciale cu populația de pe mal. Aceștia își vindeau produsele la Orșova ( struguri, pere, dulceața) sau unele suvenirurii ( păpuci și fete de
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
râsul în tramvai când își amintea cum îl chinuia pe săracul om în momentele intime, cum urcându-se peste el începea să-l muște de peste tot, iar el abia se abținea să nu țipe, ca să nu audă locatarii din camerele vecine sau să alarmeze paza hotelului că nu se știe ce a pățit domnul Secretar de Stat, de țipă. Se gâdila și aceasta o distra pe Minodora, așa că atunci când dorea ceva de la el trecea la agresivitate. Ori îi dă ce dorește
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
cu aceea de procurare a hranei. Dacă munca este numai un drept ai și dreptul incontestabil să mori de foame deoarece nu-ți folosești „dreptul” de a duce lingura la gură. Munca nu este prevăzută ca obligație în constituțiile țărilor vecine deoarece ea este legiferată de însăși Dumnezeu care nu ajută decât pe aceia care se ajută singuri (prin muncă). Ori religia Ortodoxă a legiferat abținerea de la muncă. În calendarul ortodox există 200 zile pe an în care ți se usucă
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]
-
tăcerea altor lupi, o, disperantă nepăsare. Vorbind fără cuvinte sau în limbi uitate. Se simte majestuos în propria singurătate. Nici țel, nici capăt, lupus eternel. Dar lupusul este o boală de piele. Nu știu cum s-a nimerit. Weiter. Există nebunia liniștită, vecină cu moartea. O suferință care nu mai doare. În amintiri se nalță stânci înalte, de bazalt. Pe ele și mai sus, castelul. Acolo sunt închise sufletele vechilor seniori. Seniorii sângeroși, mai răi ca lupii. Se aude muzică. Le cântă foștii
LUPUL SINGURATIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363319_a_364648]
-
înfipte-n gingiile de lut ars ale sinelui. Bijuterii. Pandantive. Văzute și nevăzute, așezate la piept, la încheietura mâinii, la glezne, la lobii străvezii deveniți rozalii, în soarele dimineții. Acestea sunt poemele găsite în urma Mersului pe apă. Pe Marea Tiberiadei, vecină cu Dunărea noastră. Altădată, Melania Cuc afirmă: „Sunt proprietarul unui lan de ovăz înflorit”. Cu Melania Cuc aluneci direct în poveste când nu te aștepți, când despre un mânz cu corn în frunte, când despre „un câine bătrân în lanțul
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
Mihai Batog Bujeniță, de altfel cunoscut și peste hotarele României, încât cred că voi fi nevoit să renunț la intenția mea inițială, de a cita din carte, lăsându-vă neștirbită bucuria delectării directe, cu un umor și cu o satiră vecine cu cele ale unui Nenea Iancu, dar cu altă personalitate, cu un alt timbru, de autor contemporan nouă, al cărui loc este deja asigurat în paginile cele mai reprezentative ale perioadei actuale, în cadrul Istoriei literare românești. M.B.B. se dovedește, și
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
și să-i devină reci. - Doamne, Dumnezeule, doar nu o fi murit tatăl lui Radu, nu putu ea să nu se ducă cu gândul la această posibilitate, făcând legătura cu zicala țărănească auzită de la bunică și huhuitul bufniței de pe casa vecină. Aștepta să se facă ziuă să-l poată suna pe Radu, dacă nu o va face el, să afle care-i situația cu tatăl lui și de ce a fost chemat de urgență la spital. Aprinse veioză de pe măsuța de lângă pat
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
două ore pentru somn. Trenul pleca în jurul orei patru și taxiul trebuia să ne aștepte în fața porții la trei și jumătate. Era trecut de miezul nopții... Ne-a trezit telefonul mobil exact la ora trei, precum îl programasem. În camera vecină, la oltenașul cu mustață tip Marin Sorescu, era lumină, semn că era și el treaz. Am trecut repejor pe hol în vârful picioarelor, ne-am îmbrăcat și, exact când puneam apa la încălzit pentru cafea, a sunat doamna Rodica Rodean
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
După această înfăptuire măreață, în care au murit mai multe milioane de oameni decât au murit în timpul primului război mondial, Stalin a visat, plănuit și împlinit cel de al doilea război mondial cu consecințele dezastruoase în lume și eliberarea țărilor vecine! Victor Suvorov, de la capitol la capitol, demonstrează înarmarea URSS, încă din anii treizeci, în vederea unui război mondial care să declanșeze o revoluție mondială în care armata roșie eliberatoare va sprijini proletariatul împotriva capitalismului exploatator. Istoric, în 1930, Hitler se străduia
ELIBERATORUL POPOARELOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362447_a_363776]
-
păstrate din străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea vecină cu adorația, față de icoana părinților constituie semnul distinctiv al unui caracter demn și luminos care împrăștie în jur bunătate și pace. O anume tristețe și nostalgie se degajă din unele versuri, reflex al amintirilor care nu-i dau pace: „Gândul
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
mi-este greu, Cel mai frumos dar sunt eu! Ghetuțele Două ghete supărate Stau într-un colț, aruncate. Toată ziua-au alergat Cu stăpânul la jucat. Cum e seară și-i târziu, Ce să facă, nu mai știu, De ghetuțele vecine, Că-s murdare, li-e rușine. Au rugat un șoricel Să le ajute nițel. Ronț, ronț , ronț a și sărit Și pe loc le-a curățit. Și le-a tras mai spre cămara, Ca să aibă pan’ la vară Și el
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
îl reclam la poliție pentru înșelăciune”. Ce să facă bietul om că de împotrivit nevestei nu prea avea curajul. Oprindu-l i-a spus: - Bine mă Leon, să-mi faci tocmai mie una ca asta? - Dar despre ce e vorba vecine Ioni? - Păi spune nevastă-mea că m-ai înșelat vânzându-mi ochelari fără lentile! - Stai puțin strâmb și judecă drept, nu dumneata care ai încercat o mulțime de modele mi-ai spus că aceștia se potrivesc vederii cel mai bine
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
din Gyula. De la vecinele mele am aflat că de câțiva ani se organizau astfel de ieșiri. “Să știi tu, Corina dragă, că Viena-i un oraș, nu o țară!” mi-a povestit într-o zi tanti Florica, o țanțoșă precupeață, vecină cu mine...de când mă știu. Mândră de graiul ei încă bihorenesc, mi-a zis, ca la carte, tot ce aflase de la “popa Pepi” despre Viena, deși ea e trecută de ani buni la penticostali. Atunci, după Revoluție, mânați de mirajul
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
culinare. Castraveciorii cât degetul mare erau de două ori fierți cu cimbru și ardei iute puși în saramură după o rețetă ardelenească. Cine intra o dată în cârciuma conului Nae Mussolini n-o mai ocolea a doua oară. Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o țuică veche și un vinișor de Orlești. De reținut este faptul că nici unul nu pleca de la cârciumă nepăcălit de cârciumar sau de ospătarii
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
care stăteau pachetele de toate mărimile de drojdie - de 1 leu, 2, 3, 4, sau 5 lei, pe care gospodinele le cumpărau în vederea frământării cozonacului, tradițional al marilor sărbători. Cumpăra toată drojdia de la cooperativele de consum din comună sau comunele vecine, pe care o vindea locuitorilor câștigând câțiva șfanți necesari supraviețuirii. Sau ... poate oameni cu suflet de la depozitele din Câmpulung sau Curtea de Argeș vindea en-gros, în scopul revânzării de către Costică pentru a trăi și el. Când pe străzile satului se auzea guițatul
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Astfel mai pierdu vremea vre-o două ceasuri stând acolo până când soarele începuse să se ridice bine pe cer. Ieși prin împrejurimi și privi cu atenție disimulată și ochi scrutători către străduțele învecinate la puținii trecători ori la ferestrele caselor vecine dar nu văzu nimic, însă știa că spionii arhiereului erau acolo pe undeva. Planul său pentru următoarele zile era să-și recupereze aurul și să fugă cât mai departe cu putință încât romanii să nu-l mai poată prinde. Înțelegea
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
I-a crăpat-o p'a de lemne, Astă noapte pe furtună A pălit-o cu lumină, Din gorun, ce capră bună!... De surcele-i curtea plină ... Nu te joci cu-a Lui putere, Însă, tare m-a durut, Eu vecin, zahăr și miere, I-o dădui cu împrumut! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Unde dai și unde ... capră ! / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 935, Anul III, 23 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valeriu Cercel : Toate Drepturile
UNDE DAI ŞI UNDE ... CAPRĂ ! de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364225_a_365554]
-
moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]